Medicina
Notiuni teoretice despre cancerul gastric - incindenta cancerului gastricNOTIUNI TEORETICE DESPRE CANCERUL GASTRIC - INCINDENTA CANCERULUI GASTRIC CANCERUL GASTRIC este un proces proliferativ de neoformatie a peretelui gastric. INCINDENTA CANCERULUI GASTRIC Cancerul gastric reprezinta cea mai frecventa forma de tumora maligna a tractului digestiv din tara noastra, incidenta prezentand insa mari variatii geografice (cea mai ridicata in Banat). Afectiunea survine de doua ori mai frecvent la barbati decat la femei. Desi numarul cazurilor aparute la tineri a crescut in ultimul timp, incidenta maxima a cancerului gastric este la varsta cuprinsa intre 50 si 60 de ani (varsta 'cancerului gastric'). Incidenta difera mult de la o tara la alta (maxima in Chile, Japonia, China, Austria, Finlanda, Ungaria si minima in Egipt, Malayezia, SUA) din motive ramase necunoscute. ETIOPATOGENIE Cauza cancerului ramane inca necunoscuta, desi in geneza lui au fost incriminati mai multi factori dintre care amintim: 1. EREDITATEA Exista numeroase observatii clinice in care membrii unei anumite familii (printre care si cea a lui Napoleon Bonaparte) sunt afectati in mod particular de cancer gastric. De asemenea sunt suficiente dovezi care atesta persoanele cu grupa sanguina A II (nesecretanti de antigen de grup sanguin) sunt mai predispuse la cancer gastric decat cele cu alte grupe sanguine. De asemenea bolnavii cu acanthosis nigricans (o afectiune dermaiologica transmisa genetic) dezvolta extrem de frecvent cancerul gastric. 2. FACTORI LOCALI (leziuni gastrice 'precanceroase') Afirmatia clasica a lui Konjetzny 'cancerul gastric nu apare niciodata pe o mucoasa sanatoasa' ramane inca valabila. In mod particular, intereseaza acele leziuni ale mucoasei gastrice care intr-o anumita proportie se malignizeaza, de unde denumirea lor de leziuni 'precanceroase'. Din acesti factori locali amintim: - gastrita atrofica insotita de aclorhidrie si anemie pemicioasa unde frecventa cancerului gastric este de cinci ori si respectiv de douazeci de ori mai mare decat restul populatiei; - metaplaziile intestinale;
- polipi glandulari; - polipi vilosi. Bolnavii cu gastrita Menetrier si rezectii gastrice dupa ulcer gastric sau duodenal, dupa 10 ani de interventie, pot fi incadrati in grupa factorilor de risc; Ulcerul gastric poate fi considerat stadiu precanceros cu o frecventa de malignizare pana la 10%. 3. FACTOM DE MEDIU - alimente; - agenti infectiosi; - continutul solului in minerale - au fost incriminati pe baza incidentei mai mari a cancerului gastric in anumite regiuni ale lumii si in mediul urban fata de cel rural, dar nu exista dovezi suficiente in privinta rolului in geneza acestei afectiuni. ANATOMIA PATOLOGICA Dupa sediu: - 70% din cancerele gastrice au localizare antrala; - 20% juxtacardiala; - 10% pe peretii stomacului sau in regiunea fundica. Se disting mai multe forme macroscopice: a) cancerul ulcerate care ia aspectul unei ulceratii cu marginile neregulate si adesea mamelonate. In profunzime invazia atinge destul de rapid submucoasa si determina hemoragii oculte care duce la anemii progresive; b) cancerul vegetant sau polipoid se tradeaza printr-o masa proliferanta in lumenul gastric. In aceasta forma cancerul poate sa ramana un oarecare timp limitat la mucoasa si submucoasa ca apoi sa prinda seroasa si viscerele vecine , ducand la un cancer gastric exuberant, caracterizat de o masa tumorala abdominala usor palpabila, mai mult sau mai putin mobila in functie de extensia sa; c) formele ulcero-vegetale rezulta din combinarea celor doua forme descrise mai sus; d) cancerele infiltrative prezinta doua aspecte, acela traversand straturile peretelui gastric pana la seroasa si se insoteste adesea de o ulceratie si cel care progreseaza din aproape in aproape in statiile submucoase, intermusculare si subseroase ale stomacului. Este vorba de schirusul stomacului sau linia plastica carcinomaioasa. Se poate intampla ca mucoasa sa nu prezinte modificari in afara unei atrofii evidente. Peretele gastric este ingrosat si cartonos. Aspectele microscopice sunt diverse, astfel: - adenocarcinomul, cancerul cel mai frecvent, prezentand un stadiu sigur de diferentiere glandulara; - cancerul coloid caracterizat de o abundenta a celulelor mucipare, cu aspectul icrelor de peste; - cancerele anaplastice cu evolutie foarte rapida. SIMPTOMATOLOGIA Simptomatologia cancerului gastric este necaracteristica. Perioada initiala. Cancerul gastric debuteaza insidios, cu semne clinice neprecise. In aceasta perioada se disting urmatoarele forme clinice: a) Formele total latente in care primul semn este dat de tumoarea epigastrica, sau o complicatie de tipul hemaiemezei, perforatiei si stenozei, care poate sa apara pe langa inoperabilitatea cazului respectiv. Uneori existenta cancerului poate fi relevata de o metastaza. b) Formele nedureroase in cadrul carora se disting: - forma de debut progresiv , in care micile semne ale lui SAVITKI ('sindromul de alarma') trebuie atent si corect interpretate. Inapetenta sau anorexia electiva nemotivata, pierderea ponderala, slabirea fortei fizice, scaderea capacitatii de munca, modificarea tranzitului in sensul diareei sau constipatiei trebuie sa atraga atentia; - forma dispeptica in care bolnavii sunt etichetati ca biliari, constipati sau colitici; - formele complicate cu hemoragie digestiva, disfagie, obstructie pilorica si flebite sunt mai rare, complicatia putand fi tardiva. Formele dureroase Desi sunt considerate frecvente, trebuie bine interpretata notiunea de durere, deoarece nu orice disconfort gastric atrage atentia bolnavului. Aceste forme vor fi rezervate mai ales ulcero - cancerului. Perioada de stare prezinta trei semne subiective de baza: durerea epigastrica manifestata prin greutate epigastrica permanenta; anorexia totala, urmaia de slabire progresiva; - varsaturile alimentare, insotite de mici hemoragii sau 'apa canceroasa'.
|