Manifestari orale in boli infectioase - metode de diagnnosticare precoce in cancerul oral

Manifestari orale in boli infectioase - Metode de diagnnosticare precoce in cancerul oral

1. Bolile eruptive (infecto-contagioase) debuteaza sau se manifesta prin simptome orale caracteristice. .

Scarlatina (produsa de streptococul beta hemolitic) se manifesta in perioada de invazie prin semne orale: angina, enantem buco-faringian, limba zmeurie (ce apare in timp ca un V rosu ce circumscrie un V alb). Saliva este contagioasa.

Rujeola - dupa 3-4 zile de invazie cu catar nazal, conjunctival, enantem bucal si faringo-laringian apare semnul lui Koplik (puncte albicioase, galbui pe mucoasa jugala bilateral, in dreptul molarilor), semne care preced exantemul.

Rubeola prezinta un enantem oral (pete rosii ca boabele de linte pe val si bolta palatina sau roseata faringiana difuza), adenopatie submandibulara, occipitala si latero-cervicala, semne ce preced exantemul generalizat.

Varicela are caracteristic o stomatita eritematoasa pe fondul careia apar vezicule ce se sparg rapid, cu localizare pe limba, val, faringe, jugal, formand eroziuni inconjurate de un halou rosu.

Variola in faza de invazie prezinta limba saburala, uscata, rosie pe margini si varf. O data cu eruptia cutanata apar pe val si bolta palatina, pete rosii pe o mucoasa edematiata.

Febra tifoida prezinta din a doua saptamana 1-3 ulceratii de 6-12 mm simetrice, ovalare, cu margini nete, rosii, pe pilierul amigdalian anterior si marginea valului.

In perioada de stare, apar ulceratii multiple, superficiale, rotunde sau ovalare, nedureroase, pe limba, valul palatin, buze, jugal (ulceratiile lui Devic).

Metode de diagnnosticare precoce in cancerul oral

Pe primul plan se situeaza examenul clinic atent, folosind sau nu lupa. Orice zona de leziune, proliferare, sau nodul va trebui identificata

Stomatoscopia (care nu este o metoda de investigare curenta) foloseste un aparat adaptat dupa colposcopul Hinselmann denumit stomatoscop care ofera o iluminare buna si o marire de 16-30 ori a zonei suspicionate.

Coloratia intravitala cu albastru de toluidina 1% (Richard). Metoda se bazeaza pe afinitatea acestei substante pentru nucleii celulari in mitoza. Intensitatea coloratiei este proportionala cu gradul de malignitate a leziunii. Coloratia se mentine dupa 24 ore de la aplicarea colorantului si nu se decoloreaza cu acid acetic.

Citologia exfoliativa (Papanicolau) foloseste produsul recoltat prin raclarea superficiala a zonei suspicionate, etalarea pe lama si colorare. Stabilirea malignitatii se face apreciind modificarile componentelor celulare (nuclei, nucleoli, citoplasma). Aceasta metoda ofera criterii orientative privind gradul de malignitate al unei tumori.

Biopsia este singurul examen care precizeaza diagnosticul de tumora.

Carcinom bazocelular: clinic ,profilaxie

Reprezinta aproximativ 1/2 din totalul cancerului cutant: nu se localizeaza pe mucoase. Afecteaza mai ales 2/3 superioare ale fetei, in special santul nazogenian (f unghiul intern al ochiului si marginea libera a pleoapei inferioare, tamplele, fruntea, urechea, gatul, mai rar pielea capului, trunchiul si foarte rar membrele. Cel mai frecvent apare dupa 50 ani, fie pe o keratoza actinica sau pe alte leziuni preepiteliomatoase, fie in piele sanatoasa. Leziunile de debut pot fi:

nodul translucid, o mica 'perla' sau o grupare de mai multe
perle;

placa eritemato-scuamoasa bine circumscrisa, infiltrata discret;

ulceratie superficiala in 'zgarietura de unghie' acoperita de o
crusta hematica

Mai frecvente sunt urmatoarele forme clinice:

- forme, ulceroase (endofitice): ulcus rodens, -forma terebranta

(distructiva ce determina mutilari grave);

forme- vegetante (exofitice): globulus, polilobat, vegetant-burjonant,
Sunt mai putin recidivante. nu dau aspecte terebrante.

Profilaxie:

Avand in vedere ca acest tip de cancer cutanat se dezvolta mai frecvent la batrani, in mediul rural, adesea pe leziuni cutanate preexistente (nevi pigmentari, veruci, papiloame, lupus, cicatrici post arsura sau iradiere) si ca factorul carcinogenetic major il reprezinta iradierile solare (in conditiile muncii la camp), o masura importanta de profilaxie primara este evitarea expunerilor prelungite la radiatii solare, cu protejarea tegumentelor. Totodata, importanta este si supravegherea clinica a leziunilor cutanate cu potential de malignizare, precum si depistarea leziunilor inca din stadiul de debut (profilaxia secundara), acestea fiind accesibile observatiei clinice, examenului histopatologic si aplicarii celor mai adecvate mijloace terapeutice