Naprasnicul - indicatii terapeutice ale naprasnicului

Naprasnicul (geranium robertianum)

O floare gingasa, cu putere de urias, Iarba sfantului Robert.

In anul 1000 dupa Hristos, intr-o mica manastire din Franta, la Molesme, traia un preot despre care se stia ca poate vindeca orice boala. Aceasta, in ciuda faptului ca el nega cu umilinta acest lucru, punand toate miracolele terapeutice in seama lui Dumnezeu, pe care-l chema in ajutor, prin rugaciuni fierbinti si posturi indelungate, precum si pe seama plantelor pe care le cultiva in gradina manastirii ori le culegea din padurile din apropiere. Blandetea si puterea duhovniceasca a preacuviosului Robert, precum si harul sau tamaduitor, cu adevarat iesit din comun, au facut ca miile de credinciosi pe care i-a ajutat sa-l priveasca, inca din timpul vietii, ca pe un sfant. Dupa moartea sa, Vaticanul i-a recunoscut inaltimea spirituala si morala, trecandu-l oficial in randul sfintilor. Relativ putine invataturi consemnate in scrierile vremii au ramas de la sfantul Robert. In schimb, el a lasat oamenilor, pe care i-a iubit atat de mult, o iarba cu tulpini verzi-rosietice, cu flori roz-liliachii si un miros destul de greu, de salbaticiune, cu care el facuse multe minuni terapeutice in timpul vietii: naprasnicul. Sfantul spunea despre aceasta iarba ca reda tineretea si puterea, vindeca fara gres tumorile, ajuta trupul si spiritul sa lupte impotriva raului din interior si din exterior. De atunci, in limba franceza, la fel ca si in engleza, aceasta planta a fost denumita "iarba sfantului Robert". Denumirea sa latina este Geranium robertianum, ea fiind raspandita din Europa, unde creste spontan, pana in America si in Australia. Ce boli vindeca aceasta planta? Greu de raspuns la aceasta intrebare, avand in vedere ca numarul lor este tot mai mare. Sa aflam in continuare principalele indicatii ale acestei plante, nu inainte de a afla mai intai cum se culege si cum se prepara.

Recoltarea naprasnicului

Se iau tulpinile inflorite cu tot cu frunze, dar fara radacini, pentru ca planta sa se poata regenera dupa culegere. Tulpinile sunt foarte moi si se rup cu multa usurinta, asa incat nu este nevoie de cutit la cules. Planta se poate folosi proaspata (din frunze si tulpini se extrage sucul) sau, mai frecvent, uscata. Uscarea se face in strat subtire, in locuri umbroase si foarte bine aerisite. O data pe zi, planta trebuie intoarsa, mai ales daca in locul de uscare aerul nu circula suficient. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de maximum doi ani.

Cateva retete cu naprasnic

In medicina populara romaneasca, exista nenumarate leacuri pe baza de naprasnic (numit si "ciocul-berzei", "ciocul-cucoarei"), planta renumita in zonele de munte, mai ales pentru puterea sa revigoranta atat pentru femei, cat si pentru barbati. In Vrancea, barbatii fara putere erau imbracati mai multe zile la rand cu camasi inmuiate in fiertura de naprasnic; in Bistrita, sucul proaspat de naprasnic era combinat cu lapte (de capra, mai ales) si era baut de femeile sterpe si de barbatii fara vigoare; in Neamt, din naprasnic era facut un decoct baut de femeile cu ciclu prelungit, lipsite de vlaga ori care raceau usor la rinichi. In manastirile din Moldova, naprasnicul era folosit mai ales pentru bolile intestinelor, pentru bolile organelor genitale la femei si contra cancerului uterin. In unele zone de munte, cu decoct concentrat de naprasnic aplicat extern se vindeca herpesul, in timp ce sucul era folosit pentru intremarea tuberculosilor. Sucul si fiertura se mai consumau cu credinta ca opresc orice scurgere de sange si alunga orice fel de junghi.

Iata, pe scurt, cateva modalitati de preparare a naprasnicului, preluate din medicina populara si actualizate:

Suc de naprasnic

O mana de frunze si tulpini proaspat culese se maruntesc cu cutitul, se pun intr-un mojar si se piseaza bine pana devin ca o pasta. Apoi se filtreaza printr-un tifon, iar sucul rezultat se combina imediat cu lapte sau se consuma ca atare.

O metoda mai moderna foloseste mixerul de bucatarie cu care se maruntesc fin frunzele inmuiate in putina apa, dupa care stoarcerea se face mai usor.

Se administreaza 6 linguri de suc de naprasnic pe zi, de obicei diluat cu tot atata lapte proaspat.

Ceai de naprasnic

O mana de frunze si flori uscate nemacinate se pun cu o cana (250 ml) de apa la inmuiat de seara pana dimineata. Dimineata se filtreaza licoarea rezultata (care nu este altceva decat un macerat), iar planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa. Dupa ce se lasa sa se raceasca vreme de o jumatate de ora la temperatura camerei, aceasta infuzie se filtreaza. La sfarsit, se combina maceratul cu infuzia racita.

Eseu: Lichior - bautura dulce , de obicei aromata cu fructe Eseu: Clasificarea drajeurilor

Se beau 3-4 cani din acest ceai pe zi, pe stomacul gol. Ceaiul se bea inghititura cu inghititura (unii terapeuti recomanda sa se bea cu lingura).

ATENTIE! Pentru ceaiul de naprasnic nu se foloseste apa de la robinet, ci doar apa plata sau, mai bine, apa de izvor, care nu trebuie sa fie mai veche de 48 de ore.

Pulbere de naprasnic

Planta uscata se marunteste bine intr-un mojar sau cu o rasnita electrica, dupa care se face o cernere cu sita pentru faina alba. Se ia o lingurita rasa de planta de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Inainte de a inghiti pulberea cu putina apa, ea se tine timp de cateva minute sub limba. Pentru vindecarea cancerului, in medicina populara franceza si engleza exista o reteta in care se combina pulberea de naprasnic cu galbenus proaspat de ou, reteta pe care o vom prezenta ceva mai jos.

Indicatii terapeutice ale naprasnicului

 Sterilitate la barbati, impotenta. In timpul sezonului, cand naprasnicul se poate recolta crud, se administreaza sucul: 6 linguri pe zi. In rest, se administreaza pulberea de naprasnic, cate o lingurita de patru ori pe zi. Are efecte mai ales in impotenta hormonala si psihica (mai putin in cea vasculara), o cura durand 3-6 luni, pentru a avea rezultate de durata.

 Sterilitate la femei, tulburari de ciclu menstrual (sangerari prelungite, amenoree). Se administreaza naprasnicul sub forma de pulbere, cate o lingurita de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Terapeutul austriac Rudolf Breuss relata ca a folosit ceaiul de naprasnic pentru a trata opt cupluri care nu puteau avea copii. Ambii parteneri au baut zilnic 2-3 cani de naprasnic si, dupa mai putin de un an, toate femeile erau insarcinate, ulterior nascand copii sanatosi.

 Cancer pulmonar, mamar, intestinal, uterin. Un medic spaniol, V. Ferrandiz, a urmarit mai multe cazuri de cancer, cu diverse localizari, tratate exclusiv cu naprasnic. Iata unul din cazurile pe care  le-a consemnat intr-o revista de specialitate: "Anna Cruz Caridade avea un cancer de plaman, neoperabil, cu ramuri intinzandu-se catre gat si brate. Ea a auzit de virtutile vindecatoare ale naprasnicului si l-a incercat. Foarte curand, in mai putin de trei luni, a avut loc o imbunatatire, si dupa un an si jumatate, ea era complet vindecata. Ceva mai tarziu i-au aparut noduli la sani, pe coaste si umeri, si medicii au sfatuit-o sa urmeze o serie de tratamente de radioterapie. Dar ea si-a amintit de ce se intamplase cu cancerul de plaman si din nou a incercat aceeasi planta. Treptat, nodulii au inceput sa se retraga si sa scada in dimensiuni, pana cand au disparut total." In Spania si Portugalia, zone in care naprasnicul este foarte popular, s-au inregistrat numeroase cazuri de cancer vindecate cu aceasta planta. In mod traditional, se administreaza dimineata o lingurita cu varf de pulbere de naprasnic amestecata cu un galbenus de ou crud, iar pe parcursul zilei se ia de inca trei ori cate o lingurita de pulbere de naprasnic pe stomacul gol. Tratamentul se asociaza cu regim vegetarian cu foarte multe cruditati, durand minimum un an. Se poate asocia cu alte plante si remedii.

 Fibrom uterin, chisturi ovariene, tumori benigne in general. Cercetari foarte recente au pus in evidenta faptul ca naprasnicul contine, intr-o cantitate neobisnuit de mare, germaniu, un oligoelement cu efect de stimulare a oxigenarii celulare deosebit de puternic. Or, se pare ca aceasta intensificare a oxigenarii celulare este cheia vindecarii tumorilor atat maligne, cat si benigne. Se fac cure indelungate (minimum 6 luni) cu naprasnic, administrat sub forma de pulbere - 3-4 lingurite pe zi.
       Iradiere, sechele dupa iradiere. Ceaiul de naprasnic este foarte folositor pentru a combate imediat efectele iradierii, precum si pentru a indeparta anumite sechele. Se bea ceai de naprasnic, minimum o jumatate de litru pe zi. Este eficient si in prevenirea si combaterea bolilor de piele care apar in urma expunerii excesive la soare, inclusiv cancerul de piele.

 Diaree, colita de fermentatie. Pentru efecte rapide, se foloseste ceaiul de naprasnic, din care se bea un litru. Pentru tratarea bolilor intestinale cronice se foloseste pulberea: 4 lingurite pe zi. Efecte foarte bune se obtin prin asocierea cu scoarta de stejar.

 Boli care apar pe fondul stresului psihic accentuat si al surmenajului. Naprasnicul este considerat in prezent una dintre cele mai bune plante adaptogene, sporind rezistenta la stres, marind rapid imunitatea organismului, neutralizand radicalii liberi. Este eficient intr-o gama foarte mare de boli foarte receptive la tensiunea psihica si la factorii de mediu nefavorabili, de la bolile infectioase (herpes, infectii gripale) la dezordinile hormonale (disfunctii ale gonadelor si ale glandelor cortico-suprarenale) si problemele de metabolism (diabet, obezitate). Se administreaza sub forma de pulbere: 3-4 lingurite pe zi, in cure de minimum o luna.

Cateva utilizari externe ale naprasnicului

 Herpes, herpes genital. Se fac spalaturi locale cu un decoct concentrat de naprasnic. Se prepara ca si ceaiul dat mai sus, dar din 4 linguri de pulbere de naprasnic, care nu se oparesc cu apa, ci se fierb 5 minute.

 Epistaxis (curgerea sangelui din nas). Intr-o cana de decoct concentrat de naprasnic se pune o lingurita de sare si se amesteca bine. Din aceasta solutie se pune putin cate putin in nas cu ajutorul unei pipete sau al unui tampon de vata.

 Conjunctivita, blefarita, cataracta. Se fac spalaturi oculare cu ceai de naprasnic. Iata relatarea unei paciente din Australia, Doreen S., care a folosit acest remediu: "Am cataracta la ambii ochi, ochiul stang fiind complet orb. Din cauza unor probleme de sanatate nu suport operatia, asa ca am facut un ceai din frunze de naprasnic, amestecat in proportii egale cu aloe vera. Mi-am spalat ochii cu acest amestec de doua ori pe zi. Dupa aproape trei saptamani, am inceput sa am un pic de lumina in ochiul meu stang, iar vederea ochiului drept s-a imbunatatit."

Precautii si contraindicatii

Desi e o planta atat de puternica, naprasnicul este aproape lipsit de reactii adverse. Singurele probleme care s-au constatat in timpul administrarii lui sunt agravarea inflamatiei prostatei la barbatii, care deja aveau probleme de aceasta natura. Este un efect advers care apare arareori si se elimina in cateva zile, prin administrarea de tinctura de ghimpe (Xanthium spinosum) si de pufulita (Epilobium sp.).