LIMBA - structura histologica a limbii

LIMBA

Limba este un organ musculo-epitelial, cu functii multiple( deglutitie, vorbire articulata, sensibilitate gustativa), localizat la nivelul planseului bucal.

Structura histologica a limbii

Limba prezinta:

Axul musculo-conjunctiv este format din fibre musculare striate grupate in fascicule, orientate in trei planuri perpendiculare unele pe altele. Acest aranjament al fibrelor musculare confera limbii o foarte mare mobilitate, dar si precizie in miscari, aspecte esentiale in vorbirea articulata, dar si in participarea la procesele de digestie prin masticatie. Aceasta orientare a fibrelor musculare este intalnita numai la limba, ceea ce usureaza recunoasterea acestui organ, in preparatele histologice. Fibrele musculare sunt atat intrinseci, cat si extrinseci( prezinta un capat de ancorare in afara limbii). Tesutul  conjunctiv formeza septul lingual si fascia limbii. In masa musculara po sa apara paniculi de celule adipoase si glande salivare minore.

Fata superioara a limbii este acoperita de mucoasa orala specializata, caracterizata prin prezenta papilelor linguale, modificari adaptative ale mucoasei cu rol senzitiv si mecanic

Fiecare papila contine un ax conjunctiv, peste care se dispune un epiteliu pavimentos stratificat.

Se descriu patru tipuri de papile linguale:

Papile filiforme

. Cele mai mici

. Cele mai numeroase

. Situate in 1/3 anterioara a limbii

. Forma conica cu varful orientat posterior

. Singurele care prezinta la varf  keratina

. Nu contin muguri gustativi

. Au numai rol mecanic

Papilele fungiforme

. Proemina la suprafata limbii

. Sunt localizate printre papilele filiforme, mai numeroase la varful limbii

.Sunt netede si rosii, datorita vascularizatiei abundente din axul conjunctiv.

. Epiteliul este pavimentos stratificat nekeratinizat

. Contin muguri gustativi la baza

. Prezinta un ax conjunctiv larg

Papilele caliciforme( circumvalate)

. Nu proemina la suprafata limbii

. Sunt cele mai mari

. Sunt in numar de 8-12, formand prin dispunerea lor "V-ul" lingual

. Au forma semicirculara si sunt inconjurate de un sant bazal in care se deschid canalele glandelor salivare minore(glandele von Ebner)

. Epiteliul este pavimentos stratificat nekeratinizat pe partile laterale si keratinizat la suprafata papilei

. Contin muguri gustativi

. Prezinta un ax conjunctiv larg

Papilele foliate

. Localizate pe fetele postero- laterale ale limbii

. Sunt in numar redus la om

. Sunt separate prin santuri adanci

. Contin numerosi muguri gustativi

Mugurele gustativ este localizat in grosimea epiteliului papilelor linguale. Reprezinta receptorul analizatorului gustativ.

Mugurele gustativ are forma ovalara , cu polul bazal situat intre celulele stratului bazal al epiteliului, iar polul apical ajunge la suprafata epiteliului, unde se deschide prin porul gustativ.

Mugurele gustativ prezinta trei tipuri de celule in structura sa:

. Celule tip I( de sustinere) sunt de forma alungita, sunt putin numeroase, prezinta la polul apical microvili. Nucleul celulelor este alungit, eucrom. Indeplinesc functie de sustinere. Turn-overul acestor celule este de aproximativ 10 zile. Unii autori descriu 2 tipuri de celule de sustinere: clare si intunecate.

. Celule tip II( neuroepiteliale, senzoriale) sunt cele mai numeroase. Au forma alungita, iar la polul apical prezinta microvili. In apropierea suprafetei apicale se descriu jonctiuni intercelulare stranse, care le solidarizeaza cu alte celule senzoriale sau de sustinere. La polul bazal al celulei se stabilesc sinapse cu fibre nervoase, care apartin nervilor facial, glosofaringian, sau vag.  Turn-overul celulelor senzoriale este de aproximativ 10 zile.

. Celule tip III( bazale) sunt celule mici, in numar de 1-2 in fiecare mugure gustativ, localizate in vecinatatea laminei bazale. Asigura regenerarea atat a celulelor de sustinere cat si a celor senzoriale.

Muguri gustativi se gasesc si la nivelul arcului glosopalatin, palatului moale, la nivelul epiglotei, precum si pe peretele posterior al faringelui. Gusturile percepute sunt dulce, amar, acru si sarat, fara a exista celule distincte pentru fiecare dintre aceste senzatii gustative.

Capacitatea de a distinge diferite gusturi este determinata genetic. La o extrema se gasesc persoanele cu o sensibilitate gustativa crescuta( degustatorii de vin sau ceai), iar la cealalta extrema se gasesc indivizii incapabili sa distinga gusturi, datorita absentei mugurilor gustativi si a papilelor fungiforme( disautonoma familiala). Boala se diagnosticheaza usor la nastere, datorita absentei papilelor fungiforme.

Fata inferioara a limbii este formata de mucoasa orala propriu-zisa.

Epiteliul este pavimentos stratificat nekeratinizat, format din trei straturi, bazal sau germinativ, spinos si superficial.

Corionul prezinta doua zone:

O zona superficiala, corionul papilar, reprezentat de un tesut conjunctiv lax, bine vascularizat si cu terminatii nervoase incapsulate.

O zona profunda, in care apare un tesut conjunctiv dens, cu vase de sange, filete nervoase, infiltrate limfoide.

Fata inferioara a limbii este identica din punct de vedere structural, cu fata interna a buzei.