Leacuri populare din Piatra Craiului

Leacuri populare din Piatra Craiului

La poalele Muntilor Piatra Craiului, in satul Sirnea, viata oamenilor se ordoneaza dupa alte legi decat a celor din campie. Izolati intre culmile inalte de piatra, prizonieri ai iernilor care tin din octombrie si adesea pana in mai, sirnenii au invatat sa-si aiba grija de sanatate, cu leacuri care le sunt la indemana: ierburi si flori de munte, fan parfumat, oua de gaina, lapte si seu. Nu putini sunt cei care au ajuns la varste inaintate; Milu Burlacului sau Nita al Oancii, de exemplu, au fost activi cu mult peste suta de ani. Si nimeni nu se mai mira azi, cand pe cararile ce suie piezis pe dealuri, gospodari de saptezeci-optzeci de ani cara cu spinarea malaiul si sarea pentru animale sau painea care vine la magazinul din centrul satului, doar de doua ori pe saptamana. Ca pe niste furnici neobosite, ii vezi urcand si coborand dealurile, prin aerul tare, mereu incarcati, fie vara, fie iarna, dimineata sau seara. Mandri si orgoliosi, aprigi in disputele duminicale cand, dupa ce ies de la biserica, fac un popas la crasma lui Cusor, eu cred ca pentru sirneni viata, cu toate ale ei, necazuri, boala, bucurii, are un singur anotimp: acela al muncii. Si cand e vorba de munca, cine mai are vreme de boala? Pentru dureri de cap
▪ Se ia un cartof mai mare, se curata si se taie apoi in rondele groase de 3-4 mm. Rondelele se pun pe frunte si in zona tamplelor si se leaga cu o basma cat mai strans. Se schimba rondelele dupa cateva ore. Se tin si noaptea, in cazul durerilor puternice.
▪ Se inmoaie o basma in zer proaspat si se pune pe frunte.
▪ Se freaca mainile bolnavului bine, bine, de catre o alta persoana, mai ales la incheieturi.

Pentru cucuie, lovituri in zona capului
Imediat dupa lovire, se tine apasat pe locul afectat o lingura rece sau lama unui cutit. Cand lingura sau cutitul se incalzesc, se schimba cu altele reci.

Pentru raceala, usturimi si dureri de gat, raguseala
▪ Se bea sirop din muguri si conuri de brad, amestecat cu miere. Siropul se prepara astfel: se pune intr-o oala de lut un strat de conuri de brad verzi, deasupra se pune miere de albine sau zahar. Peste miere se aseaza un strat de muguri de brad si deasupra lor se pune iar miere. Procedeul se repeta pana cand se umple oala. Apoi se inchide bine cu un capac. Se leaga o carpa peste capac, pentru ca acesta sa nu se miste deloc. Oala astfel pregatita se ingroapa in gradina, intr-un loc curat, si se lasa sase saptamani in pamant. Cand se scoate, se storc mugurii si conurile bine si siropul se strecoara in sticle curate. Se bea din acest sirop cate o lingura de mai multe ori pe zi. Dupa aceea, nu se mananca nimic doua ore.
▪ Se pun conuri de pin in rachiu si se lasa la intuneric cateva saptamani. Se bea cate o gura, atunci cand apar dureri de gat si raguseli.
▪ Se sparg doua oua si se aleg galbenusurile. Se freaca bine cu 4 linguri de zahar sau miere, pana cand se formeaza o spuma albicioasa. Se mananca toata crema obtinuta, dupa care se bea o cana de lapte fierbinte. Laptele se poate turna si peste spuma de galbenusuri si apoi se bea cat mai cald.
▪ Se bea lapte cald, in care s-a topit un bulgare cat o nuca de unt proaspat.
▪ Se unge gatul bolnavului cu gaz, de doua ori pe zi. Nu se bea si nu se mananca dupa aceea timp de o ora.

Pentru insomnie
Se mananca seara paine cu ceapa si se bea dupa aceea lapte cald cu miere.

Pentru a scapa de sughit
▪ Se bea repede, fara intrerupere, o cana mare de apa rece, in care s-a dizolvat fie zahar, fie sare.
▪ Cel care sughite mult trebuie sa fie speriat de cineva si sughitul se opreste.
▪ Ca sa scapi de sughit trebuie sa-ti tii respiratia cat mai mult si apoi sa bei apa in care ai pus o lingura de otet.

Pentru hemoragii nazale
Cel caruia ii curge sange din nas trebuie sa stea culcat pe spate, cu mana stanga ridicata.

Pentru tratarea ranilor
Se spala rana cu ceai de cretisoara, de mai multe ori pe zi, apoi se unge cu untura de porc sau seu de oaie, amestecate bine cu sare.

Contra arsurilor
Se amesteca o bucata de unt de casa sau seu topit cu un galbenus de ou. Se aplica pe rana si se acopera cu un tifon. Un albus batut spuma are acelasi efect.

Pentru conjunctivita
Se ia miez de paine neagra, putin lapte cald si un galbenus de ou. Se amesteca toate pana se obtine o pasta. Se aplica pe pleoapele inchise, un sfert de ora. Procedeul se repeta din doua in doua ore.

Pentru improspatarea tenului, pentru 'lucierea' obrazului
Se unge fata cu smantana proaspata sau cu spuma de lapte, de doua ori pe zi. Dupa o jumatate de ora, se spala cu apa rece.

Pentru raceli
Se tin picioarele in apa calda, cel putin o jumatate de ora, apoi se sterg, frecandu-se energic cu un prosop aspru, si se iau ciorapi de lana. Bolnavul se baga in pat si se acopera bine.

Pentru raceli si dureri de piept (laringita)
Se incalzeste praporul de la oaie sau miel pe un capac pus peste o oala in care fierbe apa. Dupa ce s-a incalzit, se intinde pe pieptul bolnavului si apoi se acopera cu o panza, peste care se pune o haina mai groasa de lana. Bolnavul sta culcat, bine acoperit, si trebuie sa bea in acest timp mult ceai de soc, ca sa transpire.

Contra bronsitelor
Se ia o ridiche neagra cat mai iute, se curata de coaja si se da pe razatoarea mica. Se pune intr-un borcan, se acopera cu un strat de miere si se lasa la macerat vreme de 15 zile. Vasul se inchide ermetic. Se iau 3-6 linguri pe zi, pentru fluidificarea secretiei.

Pentru reumatism
▪ Se leaga incheietura dureroasa cu o panza inmuiata in gaz (petrol) curat (dublu rafinat). Daca durerile nu se micsoreaza, se amesteca gaz cu sare si se pune pe locul dureros, sub cataplasma. Bolnavul e bine sa poarte haine de lana, si nu din materiale supraelastice. Sunt contraindicate si cizmele de cauciuc.
▪ Se bat locurile afectate de reumatism cu urzici, cat tine vara. Cu cat mai multe batai cu urzici vor fi, cu atata va trece mai bine iarna pentru cel bolnav de reumatism.
▪ Se pune intr-un lighean, pana la jumatate, floare de fan. Se toarna apa calda peste ea si bolnavul tine in aceasta apa, cat este calda, picioarele sau mainile afectate de reumatism. Se fac asemenea bai partiale cat mai multe, mai ales seara, si apoi bolnavul se baga in pat la caldura. A doua zi, apa cu floare de fan se reincalzeste. Se poate reincalzi astfel de 3-4 ori si apoi se arunca si se inlocuieste cu alta floare de fan.
▪ Daca durerile sunt mari, se fac cataplasme cu flori de fan care se aplica pe locul dureros in timpul noptii, sub o legatura de lana.
▪ Se pot face bai generale cu apa calda, in care s-a pus floare de fan, dar cei care sufera de boli de inima n-au voie sa stea prea mult in apa.
▪ Se pun ardei iuti taiati intr-o sticla si se toarna peste ei rachiu. Se lasa la soare o saptamana si apoi se poate folosi rachiul strecurat pentru masarea locurilor dureroase.
▪ Se fierb doi catei de usturoi intr-un ibric cu lapte. Se strecoara si se bea laptele de doua ori pe zi, dimineata si seara. La fel de buna este si inghitirea unui catel de usturoi, dimineata, pe stomacul gol, vreme de cateva saptamani. Locurile dureroase se freaca cu usturoi pisat, amestecat cu untdelemn, pana se obtine o pasta.

Modificarea permeabilitatii sau distrugerea membranei celulare bacteriene

Inhibarea sintezei proteice bacteriene (inhibarea translatiei sau transcriptiei materialului genetic)

Inhibarea formarii acizilor nucleici

Rezistenta microbiana

      Reprezinta insensibilitatea unuia sau mai multor microorganisme patogene la un ATB.

Rezistenta naturala

fixata genetic

caracterizeaza bacteriile din afara spectrului de actiune al ATB

Rezistenta dobandita

este rezultatul unor modificari genetice si a unor procese de selectie

se instaleaza prin:

a) mutatii cromozomiale - rezistenta cromozomiala

- este rezultatul unei mutatii spontane

- ATB actioneaza printr-un mecanism de selectie care favorizeaza cresterea unor mutanti rezistenti

- poate sa apara:

                        - brusc (single step), cu un grad de rezistenta mare si independent de conc de ATB (streptomicina, rifampicina, eritromicina, acid nalidixic)

                        - lent (multiple step), situatie in care gradul de rezistenta depinde de conc de ATB (peniciline, cefalosporine, cloramfenicol, sulfamide)

b)achizitia de plasmide-rezistenta extracromozomiala

- se transmite prin plasmide (molecule de ADN cuprinse in citoplasma bacteriilor)

- mecanisme de transmitere a materialului genetic si a plasmidelor:

            - conjugare

            - transductie

            - transformare