Intoxicatii cu plante ce contin uleiuri eterice

Intoxicatii cu plante ce contin uleiuri eterice

Exista numeroase plante care contin uleiuri eterice, dar numai o parte prezinta interes toxicologic.

Uleiuri eterice din plante:

o   Uleiuri eterice fara O₂ (terpene); ex: uleiul de terebentina;

o   Uleiuri eterice cu O₂ (camfori): sunt forme oxidate ale terpenelor;

o   Uleiuri eterice cu S; ex: uleiul sau esenta de mustar.

Din cauza mirosului, in general, aceste plante sunt evitate de catre animale, iar datorita volatilitatii, plantele isi diminueaza sau chiar pierd toxicitatea in timp.

Substantele eterice din plante pot fi:

Solide = stereoptene;

Lichide = oleoptene.

Ele se aseamana prin efectul iritant exercitat asupra tesuturilor cu care vin in contact.

Unele plante contin uleiuri eterice combinate, altele contin uleiuri eterice libere.

Ranunculus spp. piciorul cocosului

Ranunculus sceleratus – boglari

Ranunculus acer – floare brosteasca, piciorul cocosului

Principii toxice:

●       protoanemonina, ulei eteric solid, volatil care este pus in libertate prin zdrobirea plantei sub actiunea unui precursor glicozidic numit ranunculina. Prin uscare, protoanemonina se polimerizeaza formand anemonina, netoxica, fapt pentru care fanul nu este toxic.

Modul de actiune: -protoanemonina produce eritem si veziculatia pielii si a altor tesuturi cu care are contact.

Simptome: -cand animalul consuma cantitati mari (foarte rar) se instituie moartea instantaneu;

-stomatite;

-ptialism;

-colica;

-coprostaza urmata de diaree negricioasa, fetida;

-hematurie (mai rar).

Tratamentul:  -administrarea purgativelor in doze moderate;

-emoliente;

-diuretice.

Anemone nemorosa floarea pastilor

Caltha palustris calcea calului

Artemisia spp.

Artemisia taurica – pelin

Artemisia absintum – absint

Alte plante ce contin substante eterice

Cicuta virosa cucuta de apa

Document online: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Document online: Zaharul - de ce este zaharul rafinat cancerigen? produsele zaharoase

Se confunda adesea cu cucuta de campie (Conium maculatum).

Toxicul se gaseste in toate partile plantei, fiind mai abundent in rizom (suc galbui, acrisor in care exista principiile toxice).

Toxicitatea se pastreaza dupa uscare.

Principii toxice:

●      cicutoxina (coniina);

●      cicutol

Modul de actiune: -coniina este un toxic convulsivant, care actioneaza asupra nucelului motor al vagului.

Simptome: -salivatie;

-colica;

-midriaza;

-convulsii coreiforme care incep cu extremitatea cefalica;

-puls filiform;

-moartea survine in 1-6 ore sau se poate produce remiterea spontana dupa 5-6 ore.

Tratamentul: -simptomatic;

-administrarea de tanin 0.2%, mucilagii, lapte sau apa albuminata;

-profesorul Adamestenu recomanda administrarea de HCl 5‰, oral in doza de 1 litru la animalele mari, 0.5 litri la tineretul animalelor mari, 0.25 litri la ovine si 0.1 litri la miei sau a tiosulfatului de Na 10%, i.v., in ziua 1 200 ml, in ziua 2 250 ml, in ziua 3 300 ml, in ziua 4 400 ml.

Galeopsis  landanum tapasnic

Toxicul este prezent in special in seminte.

Planta contine si un ulei gras folosit la fabricarea lacurilor.

Principiul toxic este necunoscut, dar se stie ca actioneaza asupra sectorului motor al sistemului nervos si asupra cordului.

Planta este toxica atunci cand ajunge in fanuri in proportie de 5-6%.

Singura specie sensibila este calul.

Simptome: -semnele apar dupa cateva zile dupa consum;

-ataxie;

-contacturi musculare care tind sa se generalizeze;

-miscari fortate;

-masticatie in gol;

-dromomanie;

-icter;

-semne clinice ale sindromului hepatoencefalic;

-simptomele sunt exacerbate la efort si se atenueaza in repaus ramanand numai icterul, care se reduce lent.

Leziuni: -gastroenterita hemoragica;

-hepatoza;

-nefroza;

-miocardoza;

-sange necoagulat;

-hematurie;

-edem pulmonar.

Diagnosticul: -diferential:  -encefalomielita infectioasa;

-mioglobinurie;

-sindromul hepatoencefalic;

-congestia cerebrala.

Tratamentul: -simptomatic.

Thuja occidentalis tuia

Este planta lemnosa, cu inaltime de maxim 2 m. Este crescuta si ca planta ornamentala.

Principii toxice:

●      thujaol, ulei eteric continut in frunzele si ramurile tinere, avand o actiune iritativ-inflamatorie producand o intensa hiperemie a organelor interne.

Intoxicatia se intalneste mai frecvent la ovine.

Simptome: -gastroenterita;

-avorturi.

Tratamentul: -simptomatic.

Tulburari provocate de plante ce contin estrogeni (principii sexuali activi)

Proprietatea estrogenilor de a induce un spor superior de crestere a facut ca acestia sa fie administrati ca supliment sub forma de injectii, oral, sub forma de implanturi.

Numeroase plante contin compusi analogi sau chiar identici cu estrogenii.

In Romania nu se practica stimularea sporului de crestere cu estrogeni sintetici pentru ca acestia sunt cancerigeni.

Fitoestrogenii (hormoni de crestere si inflorire) se gasesc in numeroase plante:

●      Trifolium pratense trifoiul

●      Medicago sativa lucerna

●      Secalle cerealle secara

●      Pisum sativum mazare

●      Zea mays porumbul verde si insilozat

●      Betta vulgaris sfecla (frunze si colete)

●      Morcovul

●      Tarate de grau

●      Ovaz, orez, orz (boabe si fulgi)

●      Mere, cirese, prune, arahide, ulei de bumbac

Activitatea estrogenica a plantelor se exprima fie prin unitati soarece/kg, fie raportat la activitatea unui estrogen cunoscut administrat pe cale orala (ex: dietilstilbestrol).

O unitate soarece (U.S.) reprezinta cantitatea de estrogen care administrata soricioaicelor impubere poate determina o crestere semnificativa a uterului in 48 ore.

Insilozarea creste activitatea estrogenica. Ex: proba de planta verde are o activitate estrogenica de 4030 U.S./kg, in timp ce proba siloz are o activitate estrogenica de 10.200 U.S./kg.

Consumul excesiv al plantelor cu continut de fitoestrogeni poate declansa:

o      marirea vaginului, uterului si glandei mamare;

o      dezvolta caractere femele la mascul;

o      prolapsuri vaginale si uterine;

o      avorturi;

o      calduri false si prelungite;

o      tumefiere si inrosirea vulvei;

o      edem mamar;

o      degenerescenta chistica ovariana;

o      nimfomanie.

La ovine, inca din 1940, in Australia, in urma consumului de Trifolium subteraneum, s-au constatat:

●           sterilitate;

●           avorturi;

●           prolapsuri uterine;

●           endometrita chistica;

●           mioare negestante, dar lactante.

La suine, in urma consumului de secara verde (continand mai mult de 2500 U.S./kg) s-au constatat:

●       congestie si edem vulvar la scroafa;

●       prolaps vaginal;

●       sunt afectate si scrofitele impubere si cele castrate;

●       raman neafectate scroafele gestante (prin efectul antagonist al corpului galben gestativ);

●       sunt neafectati purceii sugari, ceea ce atesta ca estrogenii un trec in lapte.