Neurologica infantila

NEUROLOGICA INFANTILA

Conceptul de facilitare si inhibitie: orice stimul care va scadea numarul de neuroni activati va inhiba raspunsul motor. Stimulii suplimentari proveniti de la diferite nivele vor facilita raspunsul motor. Tehnicile si metodele FNP reprezinta rezolvarea acestora. Orice excitatie labirintica vestibulara cu scopul formarii motricitatii sta la baza KT functionale. Dupa Crousman obtinerea engramelor privind secventialitatea dezvoltarii ontogenetice cere mii de repetitii pe zi si se fixeaza dupa 1-3 milioane de repetitii. Se folosesc metodele Kenny, Phelps, T. Fay, M. Rood, Vojta, Knot, Voss, Kabat - FNP

Tratamentul KT intre 0-12 ani

Obiective:

Prevenirea aparitiei si formarii tulburarilor de postura, a contracturilor, a diformitatilor, pana la retracturi:

Cresterea stabilitatii articulatiilor in cazul hipermobilitatii;

Relaxarea si decontracturarea MS si MI; TR,

Folosirea ortezelor

Eliminarea pozitiilor incorecte in timpul zilei.

Organizarea posturii prin:

Punerea in pozitie si educarea pozitiei, mentinerea pozitiei antigravitationale cat mai mult timp din zi;

Mentinerea prelungita de KT a punctelor cheie de control pentru a permite adaptarea posturala a copiilor;

Schimbarea frecventa si imprevizibila a pozitiilor, locul prizelor si contraprizelor;

Telescoparea pentru a facilita punerea in postura, Bobath, Klapp, M. Rood, C>Morales si stimulare VoJta sau tehnica laditei ;

Folosirea tehnicilor de lucru pe simetrie; dar si alternanta

Ameliorarea spasticitatii musculare

Folosirea diferitelor tipuri de stretching, NU strechreflexul;

Folosirea tehnicilorFNP, si a metodelor : Katona, Le Metayer, Domani , Del Cato,, Petö, Roze in plus cele amintite mai sus;

Mentinerea si leganarea in pozitie fetala cu capul in jos, tinut de MI;

Folosirea tehnicilor de decontracturare prin tractiuni, decoaptari, alinieri osoase cu scopul relaxarii;

Transferul treptat, incarcarea articulatiei pe zone spastice ale corpului.

Formarea si dezvoltarea motricitatii in secventele normale de dezvoltare din punct de vedere a pozitiilor si structurilor miscarilor:

Obtinerea unui control al capului prin posturare corecta eventual facilitat ;

Sprijinul pe antebrat si coate cu palma deschisa sau inchisa;

Transferul prin tic-tac;

Sprijinul in asezat cu ajutorul MS, lateral, inapoi, inainte, cu MI flectate sau extinse;

Facilitarea si stimularea rostogolirilor lateral-lateral si tarari;

Ridicarea in asezat prin lateral din DD cu ajutorul planului inclinat, sul, minge Bobath;

Trecerea din asezat in patrepedie;

Consolidarea pozitiei patrupedice cu mars latero-lateral dreapta-stanga, inapoi folosind planul inclinat, balansoar;

Declansarea, stimularea mersului cu alternanta mai rapida;

Insusirea stationarii in pozitia ghemuit cu sprijin pe palme "piticul";

Mentinerea pozitiei pe genunchi la unghi de 90 grade, sold neflectat, fara sprijinul MS;

Antrenarea ridicarii in ortostatism, planseta verticalizatoare ajuta la formarea schemei corporale, degejarea unor grupe musculare. Daca e nevoie se aplica orteze;

Referat: Curele de slabire incep cu un mic dejun copios Referat: Caracterizarea calitativa a alimentului

Pornirea si efectuarea pasilor cu ajutor.

Ameliorarea si reorganizarea tonusului muscular obtinand aparitia si formarea miscarilor active:

Facilitarea hipotoniei , sau reducerea si ameliorare hipertoniei;

Schimbarea pozitiei si a posturilor;

Folosirea presiunii intermitante usoare in pozitii corecte pe articulatii si puncte cheie;

Cresterea capacitatii copilului de a folosi corect strategia axului central.

Educarea mecanismelor controlului stabilitatii posturale in contextul echilibrului, balansului, dezechilibrului, redresarilor si a reactiilor de raspuns protector:

Organizarea imputului senzitivo-senzorial ce asigura postura dreapta, mentinerea permanenta a centrului gravitational;

Antrenarea capacitatii copilului de a-si mentine echilibrul prin facilitarea receptorilor periferici, obtinerea limitei stabilitatii in diferite situatii folosind FNP, planseta basculanta, masa Zador, planseta Bienfa, cuburi, tehnica laditei, minge;

Reglarea realizarii reactiilor de redresare si raspuns protector cu ajutorul impingerilor usoare din sezand, pe genunchi, ortostatism.

Educarea sensibilitatii si proprioceptiei prin:

Feed-back verbal;

Controlul pozitiei de catre KT la diferite segmente ale corpului sau global;

Consolidarea schemelor, engramelor de miscare prin numar mare de repetari;

Tratarea cu blandete si calm prin atingeri usoare;

Folosirea comenzilor ferme , hotarite si scurte ,pe intelesul copilului;

Tratament prin joc, jucarii.

Obiective specifice:

* educarea si reeducarea posturii si aliniamentului corpului si a segmentelor sale;

* educarea si refacerea schemei corporale, a lateralitatii, a orientarii in spatiu;

* cunoasterea partilor schemei corporale;

* dezvoltarea miscarilor normale in ordinea aparitiei lor si a importantei ,stadiului in care se afla copilul;

* schimbarea si anularea posturilor anormale, reorganizarea posturala corecta ( si pe parcursul zilei );

* invatarea si educarea deprinderii de a se relaxa in pozitii corecte si comode;

* educarea balansarii, echilibrarii dupa obtinerea poszitiilor si cu controlul posturii corecte pe tot parcursul miscarii;

* prevenirea formarii diformitatilor la copii mici, ameliorarea permanenta(cu ortezare) la cei mari;

* prevenirea, amanarea actului chirurgical prin folosirea aparatelor ortopedice pentru antrenarea corecta si la unghiuri functionale, si a intinderii optime a aparatului NMAK;

* educarea locomotieide orice forma si posibilitate pana la obtinerea mersului independent;

* educarea corecta sau reeducarea respiratiei;

* educarea sensibilitatii si proprioceptiei;

* utilizarea secventiala a grupelor musculare in pozitii functionale, corecte.

Principii metodice:

pozitia corecta a KT fata de P si actiunile sale;

daca miscarea nu poate fi initiata, p poate fi pozitionat astfel incat gravitatia sa ajute declansarea miscarii sau KT va initia pasivo-activ;

folosirea in orice lectie a strategiei spatiale a stabilizarii capului: geocentric - orientare pe verticala, egocentric - capul in raport cu corpul, exocentric - orientarea capului spre un obiect;

secventialitatea normala a miscarilor: cranial - caudal, proximal - distal, asimetric - simetric;

prizele KT reprezinta indicatorul directiei schemei de miscare;

in caz de hipotonie musculara tractiunea sau compresiunea se mentine pe tot parcursul miscarilor active (metoda Voita);

in caz de spasticitate se foloseste intinderea, streching cu pozitionare in zona maxima alungita a muschiului;

componenta de rotatie realizeaza intinderea completa a tuturor muschilor;

strechreflexul e util in deficitul de inervatie, contraindicat in afectiunile neurologice;

atingerile usoare pot avea efect facilitator sau inhibitor;

excitantii termici faciliteaza stimulii telereceptivi, vizuali sau auditivi, permit obtinerea rapida a schemei de miscare, a coordonarii;

auzul reprezinta un factor important, vocea si tonusul se adapteaza comportamentului pacientului;

relaxarea copilului cu ESI in pozitie fetala sau cu capul in jos;

rotatia ritmica in starile de hipertonie;

pentru tratarea tulburarilor de echilibru, coordonare se foloseste metoda Frenkel;

se aplica ferm si din timp ortezarea, protezarea;

sa se foloseasca prizele pe punctele cheie centrale si periferice.

Clasificarea paraliziei cerebrale

Dupa C. Torogood si T. Mascani e o encelopatie statica cauzata de atac asupra creierului intre 0-2 ani sau perioada prenatala. E o dereglare motorie sub forme variate, in general se clasifica in 3 categorii:

SPASTICUL 70-80% din cazuri, are 4 forme: cvadriplegia 10-15%, diplegia 30-40% (MI), hemiplegia 20-30%, monoplegia.

DISKINETICUL si leziuni extrapiramidale 10-15%.

ATAXICUL 5-10%, atetozicul, coreicul, distonicul.

Din punct de vedere fiziopatologic ESI "loveste creierul imatur a copilului"in primii ani de viata, se altereaza tonusul muscular, se deregleaza reflexul miotatic, dereglarea reflexelor primitive si a reactiilor posturale. Poate fi combinat cu deficiente de auz, vaz, limbaj.

Dupa etiologie cauzele sunt provocate de factori vasculari, matabolici, infectiosi, toxici, traumatici, genetici.

Frecventa: 1,5-2 cazuri la 1500 de nasteri.

Functiile motrice sunt conduite motrice de baza (motricitatea grosiera), conduitele neuromotorii, conduite si structuri perceptiv motrice. Se clasifica in:

motrice de baza: coordonarea oculo-motorie, echilibrul static si dinamic, coordonarea dinamica segmentara si globala.

Conduitele neuro-motorii: tonus muscular si proprioceptivitate.

Conduitele perceptive motrice: schema corporala, orientarea temporo-spatiala, motricitate.

Controlul motor se realizeaza prin engrame motorii care reprezinta scheme ale functiei motorii de abilitate.

Simtul kinestezic informeaza scoarta despre pozitia partilor corpului, miscarile lui, rezistenta intalnita la miscare. Ne permite sa avem un control permanent asupra corpului.

Echilibrul (controlul posturii) in ortostatism se realizeaza prin contractia unor grupe musculare ale trunchiului in raport cu pozitia capului in spatiu. Se obtine si se realizeza printr-o activitate coordonata ale SNC in cadrul caruia intervine sistemul vestibular, extrapiramidal, analizatorul vizual, sensibilitatea profunda constienta si inconstienta. Senzatiile de echilibru si de miscare, redresare ale corpului sunt de mai multe feluri:

senzatia de verticalitate a corpului apare dupa excitarea de catre otoliti a terminatiilor nervoase;

senzatia de miscare rectilinie putin simtita la un corp, apare la inceputul si sfarsitul unei miscari;

senzatia de rotatie (dinamica spiralei) apare la inceputul sau sfarsitul unei miscari cand are loc o accelerara sau franare.

Pentru a ajunge la mers sunt necesare mii de exercitii pentru a dobandi simtul de echilibru in ortostatism cu absenta tuturor reflexelor arhaice. In realizarea mersului intervine sistemul piramidal, extrapiramidal, vestibular si muscular.

Imaginea si schema corporala se organizeaza pe mai multe structuri:

structura de descompunere a corpului (corpul vazut);

structura de cunoastere a corpului (corp perceput);

structura de corp reprezentat apare organizarea spatio-temporala dupa 6 ani. Copilul e operativ, actioneaza asupra propriei motricitati. Se dezvolta pana la 11-12 ani.

Strategii privind dezvoltarea copilului cu ESI

strategia controlului capului si gatului;

controlul miscarilor centurilor scapulo-humerale si a MS;

strategia redresarii, indreptarii coloanei vertebrale, in special a coloanei dorso-lombare;

strategia zonei lombo-sacro-fesiere in cadrul relationarii coloana-pelvis-sold;

strategia privind MI cu controlul strategiei genunchilor, gleznelor;

strategia obtinerii mersului, a echilibrului static.

Program kinetic privind abordarea strategiilor

Datorita tratamentului kineic incorect superficial sau neglijente , a primelor 2 strategii intreaga dezvoltare motorie poate fi si sa ramane perturbata la copiii cu ESI. Ei nu au paralizie pe grupe de muschi ci au o coordonare anormala a actiunilor musculare sau lipsa modalitatilor de miscare.

De aceea se redistribuie tonusul muscular astfel incat sa fie cat mai aproape de normal. Fiecare pacient are o cale individuala de tratament.

Trebuie treptat sa dezorganizam, sa rupem sunturile stabilite de reflexele tonice si sa deschidem caile prefigurative, pe masura activitatii trebuie sa scadem activitatea hipertonica.

Copilul incearca treptat sa isi controleze postura, pozitia, se reaseaza treptat pe sablonul genetic a schemelor motorii.

Urmeaza relaxarea la copiii hipertoni, apoi FNP, grupaj de pe strategii, pe lant muscular, pe hemicorp.

Vom solicita declansarea miscarilor, macar cu privirea, sa continue o miscare declansata, repetarea miscarilor dupa KT.

Initierea miscarilor cu partea opusa in cazul unei hemiplegii.

Fixarea si mentinerea pozitiilor, declansarea miscarilor globale antigravitationale folosind stimuli (jucarii), dorinta de miscare, motivatia.

Se promoveaza cocontractii musculare la nivel strategiei trunchi , pelvis si zona abdominala. Se relaxeaza grupele musculare antigravitationale, adductorii soldului, cu genunchii in extensie, trenul superior in special pectoralul si bicepsul brahial.

Atentie la prize si contraprize.!!

Miscarile de stabilizare si echilibrare, propulsiile, ridicarea contra gravitatie sunt obligatorii din primele strategii ale educarii neuromotorii;

Momentele cheie sunt obtinerea : rostogolirilor laterale,a patrupediei si , ortostatismului.