Intoxicatia cu nitriti si nitrati

Intoxicatia cu nitriti si nitrati

A. Ingrasaminte pe baza de azot

a) Ingrasaminte cu azot amoniacal (>40%)

amoniacul lichid, ape amoniacale

sulfat de amoniu, clorura de amoniu

bicarbonatul si carbonatul de sodiu

b) Ingrasaminte cu azot nitric

azotatul de sodiu natural, sintetic

azotatul de calciu

c) Ingrasaminte cu azot nitric si amoniacal

azotat de amoniu

azotat de amoniu lichid

sulfnitrat de amoniu

d) Ingrasaminte cu azot sub forma amidica

cianamida de calciu

uree

e) Solutii cu azot

solutii simple fara tensiune de vapori

solutii cu tensiune de vapori scazuta

solutii suprasaturate: uree - azotat de amoniu

f) Ingrasaminte cu azot greu solubil (azotul este eliberat treptat)

ureeformaldehida

ureeacetataldehida

B. Ingrasaminte naturale

Cantitatea medie de gunoi de grajd brut obtinuta anual de la un animal (tone)

Variatia medie a principalelor elemente din gunoiul de grajd proaspat, la diferite specii

C. Poluarea apei si a solului cu ape reziduale fecaloid menajere

localitati lipsite de canalizari

asezari umane temporale

ape reziduale epurate insufficient

D. Nitratii si nitritii de origine tehnica

exista, dar in conditiile de poluare actuale nu se mai pot face aprecieri valorice reale, ci doar sa i se semnaleze prezenta.

E. Plante acumulatoare de nitrati si nitriti

cantitati variabile (1-60 g nitrati/kg S.U)

ovaz, secara. porumb verde, trifoi, frunze si colet de sfecla, rapita si silozurile insilozate conservate deficitar

F. Medicamente ca sursa de nitrati Si nitriti

vasodilatatoare pe baza de nitriti (amylnitritul, erythrityl tetranitratul, nitroglycerin etc.)

subnitratul de bismut

1. Consumul ca atare a ingrasamintelor pe baza de azot

depozitarea necorespunzatoare

folosirea mijloacelor de transport pentru ingrasaminte si furaje

confundarea acestora cu premixuri

2. Consumul apei contaminate

suspecta - 50 - 100 mg azotati/l

toxica - 1,1 g azotati/l

nitriti - nu se admit

Semnificatia nivelelor de nitrati in apa de baut, dupa STOBER

3. Consumul plantelor acumulatoare

factori favorizanti ai acumularii

- frigul

- caldura excesiva

- carenta solului in K, MO si S

- carenta in hidrati a plantelor

- infestatia cu fungi

- folosirea nerationala a ierbicidelor

*uneori factorii favorizanti pot actiona doar 24 ore

factori de care depinde toxicitatea plantei

- faza de vegetatie

- modul de recoltare

- modul de depozitare (fan, siloz)

Semnificatia nivelelor de nitrati in furaje, dupa STOBER

Limita maxima in furaje 5 g azotat/kg S.U.

4. Nitratii si nitritii ca aditivi alimentari

stabilizatori de culoare

NO₃ NO₂--NO + Mioglobina = azoximioglobina --azoximiocromogen

+ Hemoglobina = azoxihemoglobina --azoxihemocromogen maresc permeabilitatea tesuturilor

maresc permeabilitatea tesuturilor

actiune antioxidanta

actiune conservanta (azotat de sodiu)

Dupa FAO cantitatea tolerata de omul adult este:

azotat 5 - 10 mg/kg mc/zi

azotit 0,2 - 0,4 mg/kg mc/zi

Nitritii - potential cancerigen > mg/100 g produs

La noi in tara - max.7 mg% (in preparatele de carne)

5. Consumul de lapte contaminat

falsificarea cu ape contaminate

ca atare pentru corectarea densitatii

prepararea laptelui praf cu ape contaminate

eliminarea prin lapte (direct proportionala cu concentratia din ratia furajera)

limita max. admisa de azotati in lapte - 10 ppm - copii sanatosi

- 100 ppm - adulti sanatosi

azotiti nu se admit

Laptele de vaca cu continut de azotati imediat peste limits maxima poate deveni periculos:

sarac in lizozim

bogat in saruri alcaline

contine cantitati mici de vitamina C

este de tip cazeinic (coagulul nu este compact, nu retine nitratii)

in functie de forma compusilor

in functie de specie, varsta, particularitati fiziologice

poligastricele datorita florei nitrit reducatoare au capacitatea de transformare a azotatilor in produsi mai toxici

nitrat ↔ nitrit ↔ oxid de azot ↔ hidroxilamina ↔ amoniac

nitrozamina

Factori ce favorizeaza denitrificarea in prestomace

saliva puternic alcalina (8,2 - 8,6)

continut ruminal bogat in flora denitrifianta (bacterii 10¹⁰/ml, protozoare 10⁵/ml)

furajele bogate in acid ascorbic

umiditatea ridicata a continutului ruminal

Tineretul sugar (mai ales cel dispeptic este foarte sensibil)

aciditatea gastric este foarte sc6zuta in primele sapt6mani

afectiunile intestinale mai frecvente - predomin6 Hb fetala (80%)

cantitatea de sange este proportional mai mice - rezistenta mai scazut6

continutul tubului digestiv mai apos

Valori ale dozelor toxice si letale la nitrati si nitriti pentru diferite specii

* Sinclair, 1967; Holt, 1970; Stormoken, 1970: Bradley, 1940: Sasu: Cotrau,1991.

Doze toxice (LCSVD)

Nitrati 0,1 - 1 g/kg mc

Nitriti 0,01 g /kg mc

Nitratii

putin toxici

actiune iritativa locala

o      tulburari digestive,

o      tulburari renale

se elimina prin lapte

traverseaza placenta

Nitritii

a. Forma acuta.

actiune methemoglobinizanta

Hb - Fe²⁺ Hb Fe²⁺O₂ (oxiHb)

2Hb - Fe³⁺ + H₂O₂ 2HbFe³⁺ - OH (metHb)

1 - 2% - normal; 10 - 20 % - polipnee; >25% - dispnee cu cianoza; >40% sange ciocolatiu; >80% - moarte prin asfixie

actiune hemolitica (metHb scade rezistenta hematiilor)

actiune vasodilatatoare - hipovolemie relativa cu sechestrarea in spatiul postarteriolar a pana la 25% din volumul sanguin circulant

Clinic

tulburari respiratorii (dispnee periferica nehematozica)

cianoza mucoaselor si extremitatilor

tulburari nervoase centrale si periferice

tulburari neurovegetative

acidoza metabolica, soc hipovolemic

b. Forma cronica

tubulonefrita pigmentara - insuficienta renala

efecte colaterale

- actiune hipomagneziemica (creste excretia urinara a Mg, scade captarea de Ca si Mg de catre planta) - tetania de iarba

- actiune antitiroidiana (impiedica captarea si fixarea iodului)

- actiunea antivitaminica A

- inhibarea carotinazei intestinale si hepatice

- consecutiv hipotiroidismului

- modificari celulare la nivel intestinal si hepatic

efecte secundare

- scaderea productiilor

- infertilitate - masculi (oligo- si azoospermie)

- femele (hipogonadism, moartea embrionara, retentii placentare etc.)

- nou-nascutii sunt candidatii bolilor respiratorii si digestive

Leziuni

cadavre balonate

sange ciocolatiu

diateza hemoragica

tubulonefrita pigmentara hemoglobinica

avortoni - edematierea placentei cu depozite albicioase pe cotiledoane (carbonat de calciu)

emfizem pulmonar

Diagnosticul clinic

dispnee grava instalata brusc

aspectul ciocolatiu al sangelui

Diagnosticul diferential

la porcine (salmoneloza si rujet)

la vitei (tulburari respiratori si circulatorii)

Diagnosticul de certitudine

determinari de laborator din: furaj, apa, sange, lapte

prevenirea eventualitatilor etiopatogetetice

controlul periodic de laborator al furajelor si apei

respectarea igienei adapatutui

recoltarea si depozitarea corecta a furajelor

asigurarea de ratii furajere echilibrate in glucide

depozitarea corecta a ingrasamintelor azotoase

fertilizarea optima a terenurilor agricole

indepartarea sursei toxice

transformarea metHb in oxiHb (albastru de metilen 10 mg/kg me i.v. in solutie glucozata 5%, vitamina C in doze masive)

combaterea colapsului vascular periferic

Oxizii de azot

insilozarea necorespunzatoare

actiune iritanta, methemoglobinizanta, vasodilatatoare

25 ppm - iritatii oculare si tuse

100 ppm - efect mortal

Boala silozului

Clinic: tuse uscata, dispnee, febra, salivatie, epifora, etaj.

Leziuni: edem si emfizem pulmonar, bronsiolita obliteranta, necroza de coagulare a tubilor uriniferi

Hidroxilaminele

actiune antienzimatica (decarboxilaze, xantinoxidaze, transaminaze)

potenteaza activitatea histaminei

actiune methemoglobinizanta

reducerea hematocritului la 10 - 20%

Amoniacul

A.R.A. alcaloza metabolica nerespiratorie (hiperamoniemie, hipocalcemie, hipomagneziemie)

- manifestari nervoase (hiperexcitabilitate corticala)

Nitrozaminele

DL₅₀ = 200 - 2000 mg/kg mc (toxicitate slaba si medie)

potential cancerigen ridicat, mutagen, teratogen

identificarea este posibila in substrat cand nitratul de sodiu > 1,0 g/kg (alimente sarate, uscate, afumate)

Efectele toxice ale nitratilor si ale produsilor de nitrat-reductie

Reactiile de nitrificare si de reducere nitrica se desfasoara:

in sol, furaje, tub digestiv prin intermediul bacteriilor nitrat-reducatoare

la nivelul plantei si in organismul animal prin interventia enzimelor nitrat-reducatoare (in sange, tesuturi, lapte)