Mucoasa nazala - structura, functii

Mucoasa nazala - structura, functii

Mucoasa este formata din epiteliu si corion. Mucoasa este foarte groasa.

Epiteliul este de tip respirator (pseudostratificat cilindric ciliat). Majoritatea celulelor au cili, exista si rare celule caliciforme. Caracteristica este prezenta din loc in loc a unor mici glande endoepiteliale.

Corionul este alcatuit din:

tesut conjunctiv lax

o retea vasculara complexa

glande

Reteaua vasculara pleaca de la ramurile arteriale din vecinatatea peretelui, atasate la periostul (pericondrul) cavitatii nazale. Ramurile arteriale dau diviziuni ce strabat corionul in intregime pana se impart in capilare fenestrate care vor asigura nutritia celulelor epiteliale. de aici sangele va fi colectat in venule postcapilare care se se aduna in lacunele venoase. Lacunele reprezinta vene modificate, cu diametrul mare si care prezinta din loc in loc ingrosari intimale. Aceste ingrosari contin celule musculare ce functioneaza ca sfinctere vasculare . Ele vor retine o cantitate mare de sange in mucoasa nazala. Spre exemplu, gripa sau alergie determina stocarea sangelui in cavitatea nazala. Din aceasta cauza se administreaza decongestionante care vor face sangele sa treaca mai departe, in ramurile venoase atasate de perioast (pericondru).

Printre ochiurile retelei vasculare exista glande compuse, ale caror ducte se deschid la suprafata epiteliului. Per ansamblu, mucoasa are:

celule caliciforme

glande ce apartin corionului

glande endoteliale

Toate aceste formatiuni isi varsa produsii de secretie in lumenul cavitatii nazale si acesta va retine particulele din aer.

De asemenea, reteaua vasculara complexa determina incalzirea aerului. Tot aceasta retea complexa explica de ce in caz de epistaxis sangerarea este mare.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

b. cementul este mai redus ca grosime

c. pulpa dintelui temporar are aceleasi componente cu cea a dintelui permanent, insa este sediul unor modificari regresive ce se instaleaza precoce

d. marimea redusa a partii coronare

e. pozitia si forma zonelor de contact

2621.       Ỉn cadrul examenului general al pacientului se vor lua ỉn considerare:

a. tipul constitutional;

b. semnele vitale;

c. examenul  facial;

d. palparea contururilor osoase;

e. profilul facial.

2622.       La examinarea functiilor se vor urmari:

a. depistarea  unui sindrom respirator bucal;

b. fonatia;

c. comportamentul limbii ỉn deglutitia inconstienta;

d. fizionomia;

e. santurile faciale.

2623.       Adenopatiile cervico-faciale care apar frecvent la copii sunt consecinta complicatiilor unor:

a. afectiuni buco-dentare din vecinatate;

b, afectiuni infectioase;

c. afectiuni virale;

d. afectiuni parazitare;

e. afectiuni neurologice.

2624.       Sulcusul gingival normal al adultului are in medie o profunzime de:

a.     0.8-1 mm;

b.     0.8-1.5 mm;

c.      1.5- 1.8 mm;

d.     1.5-2 mm;

e.     0.8-2 mm.

2625.       Evidentierea placii se face clinic prin vizualizare si colorare cu substante revelatoare de placa:

a.     solutie iod-iodurata;

b.     albastru de metilen;

c.      eritrozina;

d.     chlorhexidina;

e.     solutii fluorescente.

2626.       Exista situatii frecvent interpretate ca malocluzii, fiind absolut normale in anumite etape ale dezvoltarii:

a.     Usoara inghesuire din cursul eruptiei incisivilor;

b.     Relatia de clasa a III-a la nivelul primilor molari permanenti inaintea pierderii molarului secund temporar;

c.      Aparitia spatiilor inestetice la nivelul incisivilor inferiori;

d.     Aparitia spatiilor inestetice la nivelul incisivilor superiori;

e.     Relatia de clasa a II-a la nivelul primilor molari permanenti inaintea pierderii molarului secund temporar.

2627.       Printre motivele prezentarii la medical dentist enumeram:

a.     durerea;

b.     tratamentul cariei dentare;

c.      tulburari de eruptie;

d.     tulburari functionale(fizionomice, fonetice, masticatorii);

e.     traumatisme;

2628.       Ỉn cadrul datelor personale avem nevoie de:

a.     nume, prenume;

b.     varsta, data nasterii, locul nasterii;

c.      adresa de acasa si de la scoala, telefonul;

d.     ocupatia parintilor, numarul copiilor in familie

e.     motivul prezentarii.

2629.       In cazul durerii se vor preciza:

a.     debutul

b.     localizarea,

c.      factorii declansatori sau agravanti

d.     intensitatea

e.     zona de iradiere.

2630. Antecedentele ereditare(heredo-colaterale) vor servi la explicarea unor anomalii dentare de structura:

a.     amelogeneza imperfecta

b.     dintii supranumerari;

c.      dentinogeneza imperfecta;

d.     anodontia;

e.     dizarmonii dento-maxilare.

2631.       Odontogeneza dintilor poate fi influentata de carentele nutritionale si vitaminice:

a.     hipovitaminoza A duce la intarzierea eruptiei;

b.     hipovitaminoza B la tulburari de mineralizare;

c.      hipovitaminoza C la tulburari de crestere in structura dentinara;

d.     carentele de vitamina D la distrofii corono-radiculare;

e.     hipervitaminoza A duce la intarzierea eruptiei.

2632.       Ỉn cadrul examenului facial, la inspectie vom observa:

a.     forma fetei (ovala, rotunda, triunghiulara, patrata);

b.     simetria sau asimetria, cu precizarea devierii, acolo unde este  cazul;

c.      santurile faciale, pozitia buzelor;

d.     simetria etajelor fetei;

e.     pozitia stomionului (inalta, joasa).

2633.       Eruptia dentara se poate complica in cazul unor organisme tarate cu :

a.     expulzia dintilor in eruptie;

b.     carii;

c.      ostetite;

d.     gingivo-stomatite eritematoase, ulcero-necrotice;

e.     acumulare de tartru.

2634.       Evidentierea placii se face clinic prin vizualizare si colorare cu substante revelatoare de placa:

a.     solutie iod-iodurata;

b.     albastru de metilen ;

c.      eritrozina;

d.     solutie fluor-iodurata ;

e.     solutii fluorescente.

2635.       In dentatia temporara, ocluzia se evalueaza in functie de :

a.     relatia dintre molarii primi temporari inferiori si superiori ;

b.     relatia dintre molarii secunzi temporari inferiori si superiori ;

c.      relatia dintre canini;

d.     relatia dintre premolari ;

e.     cheia lui Angle.

2636.       Dintii temporari cei mai frecvent afectati de anchiloza dento-alveolara sunt:

a.primul molar temporar inferior;

b.     al doilea molar temporar inferior;

c. primul molar temporar superior;

d.     al doilea molar temporar superior;

e.caninul inferior.

2637.       In pedodontie, ca si in orice specialitate medicala, examenul clinic se completeaza cu o serie de examene complementare, cele mai uzuale fiind:

a.     examenul endobucal;

b.     examenul functiilor;

c.      evaluarea modelelor de studiu;

d.     examenul radiologic;

e.     examenul antropologic.

2638. Radiografia retro-alveolara (periapicala) are urmatoarele indicatii:

a.     aprecierea apexurilor si a zonei periapicale a dintilor permanenti tineri

b.     evaluarea tratamentelor endodontice

c.      detectarea anomaliilor de dezvoltare: anodontii, dinti supranumerari, rezorbtii interne

d.     depistarea alterarii integritatii ligamentului periodontal

e.     diagnosticul calcificarilor pulpare si al rezorbtiilor radiculare.

2639. Cu ajutorul radiografiei ocluzale (anterioara sau posterioara) putem aprecia :

a.     prezenta, forma si pozitia dintilor supranumerari;

b.     pozitia mai exacta a dintilor inclusi;

c.      prezenta sau absenta incisivilor laterali;

d.     extinderea unui traumatism in segmentul anterior si aspectul arcadei dupa traumatism;

e.     fetele proximale si apexurile molarilor temporari.

2640. Radiografia panoramica ofera informatii asupra cresterii si dezvoltarii prin compararea cliseelor efectuate la diferite varste  permitand:

a.     decelarea anomaliilor de  numar, forma si structura

b.     aprecierea raportului dintre dintii temporari si mugurii dintilor permanenti

c.      stabilirea gradului de dezvoltare al dintilor permanenti (gradul formarii radacinilor si starea apexului)

d.     orientarea axiala a radacinilor si relatia lor cu structurile invecinate (sinus, gaura mentoniera, etc.)

e.     aprecierea structurii osoase a maxilarelor si ramura orizontala a mandibulei.

2641. Indicatiile anesteziei de contact sunt:

a. preanestezia mucoasei bucale,inaintea anesteziei prin injectie

b. extractia dintilor permanenti

c. incizia micilor colectii purulente

d. extractia dintilor temporari imobili

e. extirparea vitala a dintilor temporari

2642. Accidentele locale ce pot surveni in timpul anesteziei sunt:

a. hemoragie prin lezare vasculara

b. durere anormala prin lezarea filetelor nervoase

c. anestezie incompleta sau esecul anesteziei

d. alveolita prin vaso-constrictie puternica

e. ruperea acului,datorita miscarii bruste a copilului

2643. Complicatiile locale secundare ale anesteziei sunt:

a. hematom

b. trismus

c. celulite, adenite

d. escare ale mucoasei

e. toate raspunsurile sunt adevarate

2644. Indicatiile inhalarii(protoxid de azot / O2 , gaz ilariant) sunt:

a. crearea unei stari hipnotice;

b. in tulburari emotionale severe;

c. cresterea tolerantei la sedintele prelungite;

d. cresterea pragului de toleranta la durere ;

e. scaderea anxietatii si angoasei ;

2645. Indicatiile anesteziei de contact

a. preanestezia mucoasei bucale, inaintea anesteziei prin injectie;

b. creearea unei starii hipnotice;

c. extractia dintilor temporari mobili;

d. cresterea tolerantei la sedintele prelungite;

e. incizia micilor colectii purulente.

2646. La diferite varste  spina lui Spix se situeaza

1. 8-10 ani la nivel cu planul de ocluzie;
2. In cavitatea nazala exista o suprafata de aprox. 500 mm² acoperita de mucoasa olfactiva, ce are rol senzorial. Componentele mucoasei senzoriale sunt:

   epiteliu cu celule senzoriale (neuroni bipolari modificati)

   celule de sustinere (cu cili)

   din loc in loc exista celule cu microvili la polul apical

   celule stem

   Celulele senzoriale

   Au o dendrita ce la suprafata epiteliului este dilatata. Aceasta dilatatie se numeste bulb olfactiv . De aici pleaca 3-4 cili imobili, modificati. Ultrastructura la ME a cililor este diferita de a unui cil obisnuit: in partea proximala este la fel ca un cil dar in partea distala prezinta chemoreceptori.

   Axonul celulei senzoriale intra in alcatuirea nervuluui olfactiv. Acesti neuroni au o viata scazuta (aprox. 30 de zile). Ei sunt permanent reinnoiti. Ei reprezinta contactul cel mai direct al SNC cu mediul extern.