Increngatura chlorophyta (alge verzi)

INCRENGATURA CHLOROPHYTA (ALGE VERZI)

Algele verzi se prezinta atat ca organisme monocelulare izolate in colonii, cat si ca organisme pluricelulare, filamentoase. Ele se numesc alge verzi deoarece contin in principal clorofila.

Algele verzi se intalnesc in mediul acvatic, in apele dulci ori marine, in solurile umede, pe scoarta copacilor, pe zidurile caselor. Unele alge verzi sunt parazite, altele traiesc in simbioza.

Membrana celulara a algelor verzi este de natura celulozica, dar care se poate impregna cu substante pectice, cu muclagii, cu hemiceluloza, cu cutina sau chiar cu saruri minerale.

Celulele contin cantitati mari de citoplasma, in care se gasesc vacuole, apoi unul sau mai multi nuclei si cromatofori bine dezvoltati, bogati in clorofila (care le da culoarea si numele), alaturi de xantofila si hemocrom.

Nutritia lor este in majoritatea cazurilor autotrofa, iar ca substanta de rezerva depun amidon.

Inmultirea algelor verzi poate fi vegetativa, asexuata si sexuata. Inmultirea vegetativa se realizeaza prin diviziunea celulelor solitare

sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare.

Inmultirea asexuata se face prin spori, iar inmultirea sexuata prin contopirea a doi gameti haploizi din care rezulta un ou - zigot, diploid.

In afara de cele aratate, la algele verzi mai exista si conjugarea, cand elementele sexuale nu sunt cele specializate, dar care prin contopire dau nastere la un zigot.

Algele verzi se impart in trei clase:

Euchlorophyceae la care sporii au flageli egali.

Conjugatae (sau Akontae), la care sporii sunt lipsiti de flageli care se inmultesc prin conjugare.

Charophytae, care se inmultesc prin oogamie si prezinta o diferentiere remarcabila a talului lor.

Clasa Euchlorophyceae. Cuprinde alge verzi care traiesc atat in mediul acvatic, cat si pe uscat. Unele plante sunt adaptate chiar unei vieti parazitare, iar altele, unindu-se in simbioza cu ciuperci, intra in componenta lichenilor.

Ordinul Volvocales. Cuprinde indivizi adesea biflagelati sau multiflagelati mobili, asemanatori intr-o oarecare masura cu flagelatele, ei putand fi liberi sau uniti in colonii.

Familia Volvocaceae. Are ca reprezentanti pe Volvox globator, Volvox aureus etc. Indivizii sunt unicelulari, mici de 1 mm in diametru, care se unesc cate 120 - 22.000 intr-un cenobiu de forma sferica, incluzand la mijloc o masa gelatinoasa. Acesti indivizi sunt biciliati si prin miscarea cililor se imprima o miscare a intregului cenobiu.

Familia Chlamijdomonadaceae. Genul Chlamijdomonas. Aceasta alga, in afara de clorofila contine si un pigment rosu - 'hematocromul' - care ii imprima culoarea rosie. Chlamijdomonas nivalis traieste in zone reci si atunci cand cade pe suprafata zapezii, o coloreaza in rosu.

Ordinul Protococcales. Cuprinde alge verzi imobile in stadiul lor vegetativ. Dintre acestea amintim:

Referat: Dieta - sugestii Document online: Determinarea clorurii de sodiu din produsele din carne

Familia Protococcaceae. Genul Chlorococcum cuprinde indivizi ce traiesc pe zidurile umede si este una din algele comune din componenta lichenilor.

Familia Pleurococcaceae. Pleurococcus vulgaris alcatuieste strat ca un praf verde pe suprafata zidurilor vechi sau pe scoarta copacilor.

Ordinul Ulotrichales. Familia Trentepohliaceae. Trentepohlia iolithus traieste pe sisturi cristaline si exalta miros de viorele datorita continutului sau in oleu volatil ce poate fi utilizat in tratamentul bolilor de piele.

Familia Ulotrichaceae. Ulotrix Zonata este o alga verde cu proprietati vomitive de tip central.

Ordinul Siphonales. Cuprinde alge verzi la care talul nu are structura celulara, desi el poate atinge uneori dimensiuni mari si chiar sa prezinte aspecte morfologice asemanatoare cu ale cromofitelor.

Familia Caulerpaceae. La Caulerpa prolifera talul, unicelular, este diferentiat in rizidiu, caulidiu si filidiu ce imita oarecum aspectul morfologic al radacinii, tulpinii si frunzei. El prezinta foarte numerosi nuclei.

Familia Vaucheriaceae, cu genul Vaucheria incadrat de unii la increngatura Heterokontae. Are talul unicelular filamentos si putin ramificat, prinzandu-se de substrat prin formatiuni rizoidale. Aceasta alga se caracterizeaza prin inmultirea sa sexuata care se face prin anterozoizi ce se formeaza in anteridii cu aspect de corn de berbec. Elementul sexual femel este reprezentat printr-o oosfera care se formeaza intr-un oogon cu aspect de butelie. Dupa fecundare ia nastere un oospor care, germinand, da nastere unui nou tal plurinucleat.

Clasa Conjugatae cuprinde alge verzi de ape dulce. Ele se mai numesc aconte din cauza ca sunt lipsite de peri pe suprafata corpului in toate fazele de evolutie.

Familia Zygnemataceae. Cuprinde alge filamentoase neramificate, unele avand rol de filamente mascule, iar altele femele. Ca genuri amintim Zygnema, care are cromatoforul in forma de stea si Spirogyra (matasea broastei), care are cromatoforul in forma de spirala.

Clasa Charophytae. Cuprinde cele mai evoluate alge verzi; ea cuprinde un singur ordin - Charales - cu o singura familie - Characeae, din care face parte:

- Genul Chara, cu mai multe specii, avand talul format dintr-o parte rizoidala si una cauloidala, foarte ramificata si impartita in noduri si internoduri.

Importanta algelor verzi.

Algele verzi constitute hrana vegetala a organismelor animale cu care traiesc in acelasi mediu. Ele sunt bogate in substante nutritive (albumine, grasimi, vitamine si chiar fermenti), asa ca pentru viitor cultura lor ar putea constitui sursa unei importante rezerve alimentare.

Din punct de vedere energetic, algele verzi fixeaza o cantitate mult mai mare de energie provenita de la soare decat oricare dintre plantele superioare.

Aceste alge se preconizeaza sa constituie o importanta sursa de energie pentru organismele animale.