Insuficienta cardiaca acuta

INSUFICIENTA CARDIACA ACUTA

Se defineste ca incapacitatea inimii de a asigura un debit sanguin adecvat necesitatilor metabolice ale organismului, desi intoarcerea venoasa este normala sau chiar crescuta.

Cauzele sunt variate: malformatii cardiace congenitale (mai ales cele cu sunt stanga-dreapta semnificativ si cele cu leziuni obstructive ale ventriculilor); miocardite acute si cronice; cardiomiopatii; cardita reumatica; endocardita infectioasa; aritmii (tahicardie paroxistica atriala, fibrilatie atriala, flutter atrial, bloc atrio-ventricular de gradul III); cauze iatrogene (chirurgie cardiaca - ventriculotomie); supraincarcare lichidiana; medicamente cu efect deprimant cardiac (betablocante, antiaritmice, ciclofosfamida, etc.); cauze extracardiace (tireotoxicoza, fistule arteriovenoase, boli pulmonare acute si cronice, glicogenoze, boli alt tesutului conjunctiv si neuromuscular, anemii severe).

Clinic, exista semne si simptome care atesta afectarea activitatii miocardice: cardiomegalie, tahicardie, alterarea pulsului periferic (incluzand pulsul paradoxal si cel alternant); ritm de galop, suflu sistolic de insuficienta tricuspidiana sau de insuficienta mitrala functionala sau secundara dilatarii cardiace, accentuarea zgomotului II la focarul pulmonarei; dificultati in alimentatie (echivaleaza cu dispneea de efort a copilului mare si a adultului); transpiratii  (uneori profuze); semne de congestie pulmonara (tahipnee, dispnee de efort sau nocturna, tuse cronica, raluri, eventual wheezing sau cianoza); semne de congestie sistemica (hepatomegalie, reflux hepatojugular, dilatarea venelor jugulare, edeme periferice mai putin accentuate decat la adult, ascita, hidrotorax - in stadiile avansate). La nou-nascut si sugar, semnele cardinale ale insuficientei cardiace sunt: cardiomegalia, tahipneea, tahicardia si hepatomegalia. Tahipneea este consecinta stazei pulmonare, hepatomegalia - a celei sistemice, iar tahicardia cu cardiomegalie sunt datorate reducerii performantelor ventriculare.

Paraclinic, radiografia cardiopulmonara arata cardiomegalie, cu marirea indicelui cardiotoracic, dilatarea trunchiului arterei pulmonare (arcul mijlociu al inimii apare bombat, convex), staza venoasa pulmonara cu accentuarea desenului interstitial, cu eventual hidrotorax. Echocardiografia permite masurarea dimensiunilor ventriculilor si a peretilor acestora, apreciaza functia miocardica si alti parametrii ventriculari. EKG demonstreaza un "aspect pulmonar" cu unde P ascutite si ample, devierea axului electric, tulburari de repolarizare si eventuale aritmii. Se mai efectueaza: dozarea gazelor sanguine (PaO₂ si PaCO₂) si a pH-ului, hemograma (eventuala anemie, insuficienta cardiaca anemica), ionograma serica, glicemia, testele de evolutivitate si reactantii de faza acuta (VSH, proteina C reactiva, fibrinemia), enzimele cardiace, sumarul de urina.

Tratamentul este etiologic si patogenic.

Etiologic vor fi depistate cauzele si abordate terapeutic (daca este posibil).

Patogenic: administrarea tonicardiacelor (la copil este folosita aproape in exclusivitate digoxina), diureticelor (furosemid cu efecte rapide si nefrix ca terapie de durata), vasodilatatoarelor (captopril, hidralazina, prazosin, nitroprusiat de sodiu), reducerea activitatii fizice (pana la repaus la pat), oxigenoterapie, alimentatie fractionata (cantitati mici divizate la mai multe mese pe zi si reducerea, uneori drastica, a aportului de sare), pozitie semisezanda (amelioreaza respiratia), reducerea la minim a manipularilor pentru examinare clinica si ingrijire curenta, in special la nou-nascut si sugar), mentinerea unei temperaturi optime ambientale si a corpului copilului (la nevoie se va folosi un incubator), sedare blanda cu fenobarbital, corectarea acidozei metabolice cu bicarbonat de sodiu, antibioticoterapia in caz de infectii, tratamentul anemiei (ideal cu masa eritrocitara, pentru ca sangele integral mareste volumul circulant), anticoagulante si antiaritmice (daca este cazul).

Medicamente comun folosite in tratamentul insuficientei cardiace congestive

DIGOXIN digitalizare orala: 3 doze la 8 ore; prematur 0,02-0,025; la nou-nascutul la termen 0,03-0,04 mg/kgc; la sugar si copil 0,04-0,06 mg/kgc; adolescent si adult 1-1,5 mg in doze divizate; digitalizare i.v.: 75% din dozele orale; Eseu: Lista completa a E-urilor si alimentele in care se gasesc Eseu: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica pentru intretinere: ¼ -1/3 din dozele de digitalizare, divizat la 12 ore.

FUROSEMID : i.v. 1-2 mg/kgc/doza, oral: 1-4 mg/kgc/zi, divizat.

BUMETANID: i.v. 0,01-0,02 mg/kgc/doza; oral: 0,04-0,08 mg/kgc/zi, divizat la 6-8 ore;

CLOROTIAZIDA 20-50 mg/kgc/zi, divizat (pentru hidroclorotiazida - doze de 10 ori mai mici);

SPIRONOLACTONA: oral, 2-3 mg/kgc/zi, divizat in 2-3 prize;

BETA-AGONISTI  i.v. isoproterenol 0,01-0,5 μg/kgc/min, dopamina 2-20 μg/kgc/min, dobutamina 2-20 μg/kgc/min;

AMRINON i.v. 0,75 μg/kgc/min in bolus; 5-10 μg/kgc;

AGENTI CARE REDUC POSTSARCINA nitroprusiat i.v. 0,5-8 μg/kgc/min, hidralazina i.v. 0,5 mg/kgc, oral 0,5-0,75 mg/kgc/zi, divizat in trei prize, captopril, oral 0,5-6 mg/kgc/zi, divizat,