Nevoia de a avea o buna circulatie

NEVOIA DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE

CIRCULATIA

Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare.

Un rol important il detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circulator si inima, in conditii de integritate anatomica si functionala.

Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.

Independenta in satisfacerea circulatiei

a) PULSUL

Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

Factorii care influenteaza pulsul

Manifestarile de independenta

b) TENSIUNEA ARTERIALA

Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Factorii care determina tensiunea arteriala:

debitul cardiac

- forta de contractie a inimii

elasticitatea si calibrul vaselor

vascozitatea sangelui

Tensiunea scade de la centru spre periferie.

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala

Factori biologici

varsta - tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se stabileste la adult; creste usor la persoana varstnica

somnul - tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe

activitatea - diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea, efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestuia

Factori psihologici

- emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale

Factori sociologici

- climatul  - frigul   produce vasoconstrictie, deci si cresterea tensiunii arteriale - caldura produce vasodilatatie, deci si scaderea tensiunii arteriale

Manifestari de independenta

Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare Varsta 1 - 3 ani TA max - 75-90 mmHg

TA min - 50 - 60mmHg

Varsta 4 - 11 ani TA max - 90 - 110mmHg

TA min - 60 - 65mmHg

Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei            Varsta 12- 15 ani TA max - 100 - 120 mmHg

TA min - 60 - 75mmHg

Adult               TA max - 115 - 140mmHg

TA min - 75 - 90mmHg

Varstnic           peste 150mmHg

peste 90mmHg

Tensiunea diferentiata reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min

T.A. dif. = T.A. max. 140 - T.A. min. 80 = 60 mmHg

Analiza: Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare Document online: Clasificarea drajeurilor

Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.

T.A, min = T.A.max +1 sau 2                                                                                                                2

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circuitiei sanguine

- educa pacientul:

pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere (aerisire)

sa-si mentina tegumentele curate, integre

sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu

sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool

sa evite sedentarismul

sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

Dependenta in satisfacerea nevoii. Circulatia inadecvata

Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii de a avea o buna circulatie

Manifestari de dependenta

Modificari ale Tensiunii arteriale

hipertensiune arteriala = cresterea T.A. peste valorile normale

hipotensiune arteriala = scaderea T.A. sub valorile normale

modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. si T.A. min. nu se fac paralel

T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)

Hipoxemie - scaderea cantitatii de oxigen din sange

Hipoxie diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi

Interventiile asistentei - Pacientul cu circulatie inadecvata

INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI DELEGATE

- invata pacientul:

sa ntrerupa consumul de tutun, alcool

sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi

sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie

- administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante

urmareste efectul medicamentelor

aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje

informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna, asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a respira si a avea o buna circulatie

Evaluarea functiilor vitale

Functiile vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala.

Cand se masoara functiile vitale:

cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (la internare, pe toata perioada spitalizarii si la externare)

inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

inainte si dupa interventii chirurgicale

inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator si cardiovascular (ex. digitala)

inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenfa functiile vitale (ex.: mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozitie corespunzatoare si in acelasi timp comoda pentru pacient)

sa pregateasca psihic pacientul (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)

sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenfeze func­tiile vitale (liniste, temperatura optima, umiditate corespunzatoare)

sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele modifica functiile vitale)

sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

Masurarea pulsuiui Scop evaluarea functiei cardiovasculare

Elemente de apreciat:

ritmicitatea

frecvenja

celeritatea

amplitudinea

Masurarea tensiunii artenale

Scop - evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contracjie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor)

Elemente de evaluat - tensiunea arteriala sistolica (maxima) si tensiunea arteriala diastolica (minima)

Interventiile asistentei                                                                        a. pentru metoda auscultatorie

pregatirea psihica a pacientului

- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute

spalarea pe maini

se aplica manseta pneumatica pe brajul pa­cientului, sprijinit si in extensie

se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei

se introduc olivele steto­scopului in urechi

se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsa­tile

se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime)

se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a  fi consemnata

se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima

se noteaza pe foaia de temperatura valorile otyinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur

se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat

in alte documente medicale se inregistreaza cifric:

Ex.: T.A. max.= 150 mmHg

T.A. min.= 75 mmHg

- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool

b. pentru metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale

nu se foloseste stetoscopul biauricular

etapele sunt identice metodei auscultatorii

are dezavantajul obfinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare

DE RETINUT:

manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului

manometrul va fi plasat la niveul arterei la care se face determinarea

masurarea va fi precedata de linistirea pacientului

in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului

la indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate