Medicina
Incizia si suturaIncizia si sutura Incizia = actul chirurgical prin care se sectioneaza unul sau mai multe tesuturi cu scopul de a crea o cale de acces la o colectie patologica unui organ bolnav /alta leziune Peretele abdominal ant
- subcostal - tesut celular properitoneal; pe dreapta sub aponevroza e str musc - apoi tesutul properitoneal
Peretele toracic
Principii incizie trebuie cunoscuta anatomia bine respectarea cu strictete a normelor de asepsie & antisepsie (se continua mediul ext cu cel int (solutie de continuitate) anestezia corespunzatoare cu interventia respectiva stabilim corect locul unde facem incizia: o pe stomac - incizii mediane o pe colecist - incizii subcostale drepte (depind de unghiul de deschidere al toracelui: daca e obtuz => incizie subcostala;daca e ascutit => incizie mediana) lungimea inciziei e conditionata de: grosimea peretelui abdominal (la bolnavi grasi, incizia e mai mare) proiectia cutanata a organelor pe care vrei sa le operezi si raporturile anatomice orientarea ei - regula - se face paralel cu liniile de tensiune elastice din derm => cicatrizarea se face mai bine! Niciodata nu se face incizia perpendicular pe pliuri/cute! o la nivelul peretelui abdominal ant & post, gat,cot, membre inf incizia se face transversal o se pot prod leziuni in fosa poplitee postoperator => cicatrici cheloide (hipertrofice) o incizie mediana xifo-ombilicala (la 1 cm de ombilic) o incizie mediana pubo-ombilicala o incizie transrectala - prin m drept abdominal (rectus abdominal) o incizii pararectale - lateral de m drept abdominal, intre teaca m drept abdominal & m oblic int & ext evitarea sectionarii vaselor & nervilor & muschilor! (muschii se disociaza) incizia pielii - dintr-o singura taietura pe toata lungimea plagii respectarea planurilor (incizia se face plan cu plan) sectionarea planurilor subiacente - lungimea de sectiune a pielii & tesutului celular subcutanat trebuie sa fie mai > lungimea aponevrozei > lungimea peritoneului; sutura - mai facila, corecta. Instrumente necesarebisturiu clasic/electric foarfece fierastrau costotom Pozitia bolnavului - clinostatism cu expunerea zonei ce trebuie operata Pozitita chirurgului - in dreapta bolnavului; in stanga: interventii in etajul subombilical, pe cord, pe membru inf/sup stang Tehnica - Incizia tegumentuluiSe intinde pielea cu degetele (limitele exacte - lungimea plagii) intepi cu varful pielea inclini la 30° apoi tai in final bisturiul se orienteaza perpendicular pe piele se incizeaza tesutul celular subcutanat
apoi - hemostaza Incizia aponevrozeiidentificarea aponevrozei pe intreaga lungime a plagii incizie cu foarfeca/bisturiu dupa decolarea ei de tesutul properitoneal Incizia musculaturiide preferat musculatura se disociaza incizia se face strat cu strat & hemostaza pe masura efectuarii inciziei (retragerea fb musc + retragerea vasului) daca vrei sa suturezi muschiul in final pana il incizezi sutura se face cu fire "in V" Incizia vascularapt cateterizarea venelor, arterelor dezobstructia venelor, arterelor - in scopul anastomozarii lor Tehnica: - izolarea vasului din teaca pe o lungime corespunzatoare. Atentie la colateralele venelor! apoi se incarca pe un lat de ata pensa se clampeaza vasul cu pense B.. & Satinski (pt vene) plaga pensezi lateral vena sectionarea venei/arterei cu bisturiu/foarfeca Incizie viscerala in evacuarea de colectii (ficat, rinichi) extragerea de calculi (rinichi) ablatia tumorilor rezectie partiala a organelor parenchimatoase inainte sa se clampeze pediculii vasculari scade sangerarea in plaga apoi parenchimul se poate sectiona cu bisturiul electric/ cu ultrasunete => pastreaza pediculii (se pot ligatura apoi) sa se respecte zonele de vascularizatie mai slaba Incizia organelor cavitare sa fie goale (colon, duoden) Tehnica - se pun fire de reper fixate cu pense se incizeaza cu bisturiul seroasa pana la submucoasa & mucoasa se sectioneaza mucoasa, se aspira continutul particularitati (modul de vascularizatie) - stomacul e foarte bine vascularizat in submucoasa - se face hemostaza corespunzatoare in submucoasa se trec fire - se leaga ligasur - cauterizarea submucoasei Incidente & accidente
xilina - hipotensiv, anestezic local (cant > 3 ml) reactii alergice la xilina starea emotionala anestezie la baza degetului Regula! Niciodata nu se face o incizie bolnavului in alta poz decat culcat! interv - perfuzie cu ser fiziologic ridicam picioarele
sectionarea unor formatiuni vasculare & nervoase
Sutura chirurgicalareprezinta totalitatea manevrelor de refacere anatomica a planurilor dupa o incizie sau o plaga de alta natura si mentinerea lor in contact in scopul cicatrizarii Principii asepsie & antisepsie hemostaza riguroasa, altfel => apar hematoame in plaga => suprainfectie marginile plagilor sa fie regulate & bine vascularizate - pt o plaga anfractuoasa (fara margini drepte) sectionam tot pana cand marginile devin regulate & apoi suturam plaga contuza => cu tesuturi ischemiate - le excizam apoi epitelizare & plastie respectarea vascularizatiei segmentelor pe care se face sutura o ex: intestin - sectionam mezoul - capetele (f bine vascularizate) strict la locul unde sectionam intestinul o stomacul are 4 pediculi - se ischemiaza doar in hemostaza la vasele submucoasei reconstructia planurilor din profunzime spre suprafata punand in contact tesuturi cu structuri asemanatoare (aponevroza-aponevroza; muschi-muschi) initial suturam peritoneul, apoi aponevroza;muschii - mai putin la tesutul subcutanat sutura = capitonaj (cu fir resorbabil - catgut => reactii inflamatorii)- nu se face mereu pt organele cavitare sutura se face in 2 sau > planuri; lumen bun Clasificarea suturilorDupa momentul efectuarii fctie de timpul scurs de la prod plagii: primara - se efectueaza pe plaga curata la scurt interval (max 6 h de la prod plagii) O plaga la > 6 h nu trebuie suturata!!!(a fost contaminata, se aseptizeaza) secundara (plaga mai > 6 h) - plaga deja infectata, se aseptizeaza cand e granulata, fara secretii se sutureaza Fctie de lungimea firului: discontinua - cu fire "in U" - puncte separate la piele continua - cu un fir lung ("surget") (prima data se face un nod, operatprul trece firul) - poate fi: intrerupt neintrerupt sutura: peritoneului, venoasa, digestiva sutura continua: e mai rapida, mai hemostatica (mai ales cea cu fir intrerupt - intri, treci firul, intrerupi prin ac) Dezavantajele suturiihemostatica - ischemiata daca firul se rupe la un moment dat accidental se desface toata plaga le fire separate poate ceda un fir sutura se face intr-un strat sau > straturi pt tub digestiv; intr-un strat acul trece prin seroasa - musculara - extramucos (submucoasa-musculara-seroasa) la 2 straturi - marginile se pot infunda Dupa materialele utilizate o Resorbabil o neresorbabil Materiale necesareace chirurgicale ac Reverdin port-ace Mathieu pensa aparate de sutura mecanica fibre de sutura o resorbabil - catgut produs din submucoasa intestinului de oaie/porc grosime variabila fctie de grosime - 0000 -.... --------- 4 cele mai groase avantaj: fir resorbabil destul de ieftin resorbtie la 14-21 zile timpul cat are rezistenta mecanica - struct suturate trebuie sa se cicatrizeze => rezistenta mecanica scade nu pt suturi digestive! pt suturi: peritoneu, muschi in hemostaza pe vase mici Dezavantaje rezistenta scazuta resorbtia prin generarea unui proces inflamator in plaga => plaga in ansamblu prezinta semne de inflamatie (plagi tumefiate, rosii, seroame) pt a creste rezistenta & T ½ in ele se introduce Cr (saruri de Cr) => catgut cromat catgut cromat - se resoarbe la 3 luni, rezistenta mecanica e mare fire sterile o fire sintetice baza de acid poliglicolic (Texon, Vitril) monofilament - cele mai bune - bacteriile sunt atacate de macrofage multifilament - in ochiurile dintre filamente se pot adaposti bacterii se resorb prin degradare biologica!nu inflamatii, nu granuloame! pierd rezistenta mecanica dupa o luna de la operatie se resorb in 2 luni indicatie: utile la suturi: digestive, de muschi, grasime risc mare de contaminare - suturi de aponevroza; resorbtie lenta o fire neresorbabile naturale: bumbac, matase, in sintetice: nylon, dacrom, crolen se noteaza - 5 - ...- 10 - cele mai subtiri o fire metalice la suturi osoase (stern) agrafe metalice in sutura mecanica Conditii de efectuare a suturiiPlagile neinfectate! Contraindicatiiplagi infectate plagi ce apar pt evacuarea unei colectii septice traiecte fistuloase excizate nu - o plaga septica anestezia - locala, regionala, generala Tehnicacu fire separate - acul & firul sa mearga pana in fundul plagii cu fire in "U" cu sutura Blaire Donatti - cand afrontarea e dificila, cand lucreaza un singur chirurg plaga e bine afrontata daca epiderm-epiderm sutura capitonata sutura cu fire in"X" - scop hemostatic - nu o poti prinde cu pensa sutura intradermica - se trece cu acul strict prin derm - fir continuu - e estetica; obligatoriu - sutura peretelui anatomic - sa nu lasi spatii sutura subepidermica - fire discontinui sub epiderm sutura in bursa - la afundarea in bursa a bontului apendicular - fir de jur imprejurul bontului sutura cu agrafe metalice Michel la piele, scrot, apendice Complicatiidesfacerea suturii - grav! Bolnavul - evisceratie! hematoamele - hemostaza incorecta infectia plagii granuloame eventratii cicatrizari vicioase
|