HEPATITA VIRALA A

I. Procesul epidemiologic

Sursa de virus:

Omul

- bolnav ~ copii < 15 ani;

- purtator: preinfectios (foarte contagios prin materiile fecale timp de 8-10 zile inainte de debutul bolii); sanatos (persoane aflate in contact strans cu bolnavul sau cu purtatorul preinfectios); fost bolnav (elimina doze mici de virus cateva zile din convalescenta)

Animalele

~ primatele neumane (maimutele).

~ virusul hepatitei A (VHA) se elimina prin materiile fecale sau prin sange (viremie)

I. Procesul epidemiologic

Moduri si cai de transmitere:

modul direct

- in colectivitati cu mod de viata neigienic

- in cazul unor cataclisme naturale (inundatii) sau sociale (razboi)

- contact sexual,

- transfuzii de sange

modul indirect

- prin alimente (fructe de mare - midii, stridii, scoici)

- apa, obiecte, maini, muste contaminate

- sobolanii pot vehicula VHA ~ rol mecanic

I. Procesul epidemiologic

Receptivitate:

generala ~ pentru persoanele care nu poseda anticorpi specifici;

imunitatea pasiva (transplacentar) ~ foarte evidenta deoarece aproape toate femeile la varsta fertilitatii poseda titruri ridicate de anticorpi fata de VHA (imunizari repetate cu doze mici de virus pe parcursul vietii).

Factori favorizanti: aglomeratia si modul de viata neigienic.

II. Masuri de combatere in focarul de HVA

Masuri fata de bolnavi:

depistare;

izolare la spital;

declarare nominala;

decontaminarea focarului cu substante clorigene.

Masuri fata de suspecti:

aceleasi ca si fata de bolnavi pana la clarificarea diagnosticului.

II. Masuri de combatere in focarul de HVA

Masuri fata de contacti:

izolare la domiciliu

supraveghere epidemiologica, clinica si cu laboratorul timp de 30-40 de zile

exclusi de la donarea de sange timp de 6 luni

imunoglobuline standard

Masuri fata de convalescenti

dispensarizare 6 luni

examen clinic si de laborator: examinarea dimensiunilor ficatului, TGP, bilirubina

excluderea de la donarea de sange toata viata

B. Anchete epidemiologice speciale (de cercetare)

orice A.E. realizate in afara anchetelor epidemiologice operationale

utilizate in cadrul activitatilor de supraveghere epidemiologica

se refera la anumiti indicatori:

- Mb, Mt, incidenta, prevalenta,

- extensivitatea si severitatea unei epidemii

- fond imunitar populational

OBIECTIVE

Masurarea morbiditatii intr-o populatie

2. Studiul evolutiei naturale a unei boli

3. Descrierea caracteristicilor statusului de sanatate

→ valorile considerate "normale" pot fi cuantificate si definite ca fiind cele

situate in intervalul median (statistic normal)

observate la persoane fara manifestari morbide (clinic normal)

atestate prin studii anterioare ca fiind corelate cu "statusul normal" al individului

4. Formularea si verificarea ipotezelor etiologice

1. AE transversale

- se efectueaza un singur control al populatiei, cel mult doua, la un interval foarte scurt de timp

- prezenta unui factor de risc sau a unei boli intr-o populatie "p", la un moment "t", fara sa se faca referire la trecut sau la ceea ce se va petrece in viitor → se calculeaza prevalenta

- "instantaneu fotografic"

2. AE longitudinale

- cercetari initial similare cu cele transversale, dar necesita examinari ulterioare ale aceluiasi grup populational

3. AE descriptive

Scopuri:

- raportarea unui fenomen de sanatate

- punerea in evidenta a variatiei distributiei bolilor si a factorilor de risc in populatie, in functie de caracteristicile de persoana, de spatiu si de timp

- servesc la elaborarea unor ipoteze privind asociatia FR si efectul acestora (boala, deces, insatisfactie, disconfort, invaliditate), dar nu pot verifica aceste ipoteze

- raspund la intrebarile: cand? unde? la cine?

4. AE analitice

Scop:

- determinarea rolului posibil al unuia sau mai multor factori in etiologia sau tratamentul unei boli

- verifica ipoteze enuntate anterior, pornindu-se de la un model sau de la rezultatele unui studiu descriptiv

- raspund la intrebarea: de ce?

5. AE de cohorta

Scop:

- evaluarea incidentei unei maladii

- stabilirea unei legaturi de la cauza la efect intre factorul studiat si boala

Exemple: fumatul - BCV; expunerea sanilor la RUV - cancerul mamar; polipoza intestinala - cancerul colorectal.

Principii de desfasurare:

selectia subiectilor - functie de prezenta sau absenta FR studiat (expusi - neexpusi)

ambele grupuri - urmarite in decursul timpului (saptamani, luni sau chiar ani de zile) si se va inregistra eventuala aparitie a bolii

cele doua grupuri trebuie sa fie cat mai reprezentative si sa asigure o comparabilitate maxima

rezultatele sa poata fi extrapolate la intreaga populatie din care provin esantioanele

6) AE caz-martor

Scop:

- evaluarea frecventei FR asociati in grupul de bolnavi (cazuri) fata de cel al martorilor indemni la boala respectiva

- precizeaza daca printre persoanele afectate de o anumita maladie exista o mai mare frecventa a expunerii la factorii de risc, decat printre persoanele sanatoase

Principii de desfasurare:

- subiectii sunt selectionati pe baza prezentei sau absentei bolii in studiu (cazuri, respectiv martori), iar factorii de risc sunt studiati in trecut

- grupul de martori trebuie sa aiba aceeasi expunere la factorii de risc implicati in producerea imbolnavirii ca si pacientii luati in studiu

- cele doua grupuri trebuie sa aiba caracteristici similare (grupa de varsta, sex, profesie, situatie economica, obiceiuri alimentare, zona geografica, mediu ambiental)

7) AE experimentala (experimentul clinic / studiul clinic randomizat)

- este o cercetare de tip prospectiv, analitic si interventional, constituita pe baza unor criterii predefinite de experimentator, aplicata intr-un interval de timp dat la o cohorta de persoane care va fi supusa intr-o anumita proportie unei interventii terapeutice, diagnostice sau preventionale

Caracteristici:

1) comparabilitatea

cuantifica si compara evolutia starii de sanatate a indivizilor care fac parte din grupul supus interventiei cu o populatie de referinta (grup control / grup martor)

2) randomizarea

singura modalitate prin care se poate asigura atat comparabilitatea initiala a doua grupuri, cat si repartitia aleatorie a expunerii prin metoda "tragerii la sorti"

3)obiectivitatea

cei supusi interventiei nu vor cunoaste continutul acesteia ("simplu orb")

exista posibilitatea ca nici medicul sau cercetatorul sa nu cunoasca prea multe informatii asupra caracteristicilor experimentului ("dublu orb")

utilizarea practica a acestui tip de AE este limitata din considerente etice

8) Ancheta seroepidemiologica (ASE)

permite cunoasterea I, P, distributiei temporale sau spatiale a unor boli si efectuarea de prognoze, prin evidentierea posesorilor de anticorpi specifici si a titrului acestor anticorpi (= fondul imunitar populational)

Metodologie

AE transversale (recoltarea probelor de sange, in mod repetat, de fiecare data de la un nou esantion de persoane)

AE longitudinale (obtinerea probelor de sange, de mai multe ori, de la acelasi individ)

Obiectivele ASE

stabilirea prioritatilor in cadrul programelor epidemiologice pentru preventie si combatere

stabilirea strategiilor de vaccinare intr-un teritoriu

evaluarea eficientei programelor de imunopreventie

stabilirea distributiei temporale si spatiale a unor BT sau BNT, prin markeri serologici/biochimici

evaluarea unor metode de investigare populationala

detectarea modificarilor antigenice ale unor agenti infectiosi

studiul evolutiei periodice a unor BT

evaluarea riscurilor determinate de brasajul populational

ETAPELE RATIONAMENTULUI IN INVESTIGAREA UNUI FOCAR EPIDEMIC

1. Confirmarea epidemiei

- definitia de caz

- identificarea si inregistrarea cazurilor (ex. clinic si examene de laborator)

2. Descrierea epidemiei

- caracteristici de        - persoana

- spatiu

- timp

- curba epidemica → tipul de sursa (puctiforma, continua, intermitenta

3. Elaborarea unor ipoteze privind etiologia

- ipoteza nula, - ipoteza alterna

4. Verificarea ipotezelor printr-un studiu

- tipul de studiu:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

→ caz-martor (→ util in urgentele epidemiologice)

→ protocol (ipoteza; definirea grupurilor de studiu; subiectii; variabilele; analiza statistica; resurse; aspecte etice; acord - colaborari; calendar; difuzarea informatiei)

5. Anchete in colaborare cu sectorul veterinar (daca este cazul)

6. Masuri de preventie si control

7. Comunicarea constatarilor

ETAPELE RATIONAMENTULUI IN INVESTIGAREA UNUI FOCAR EPIDEMIC

COMBATEREA - masuri:

1. Ancheta epidemiol ogica

2. Depistarea bolnavilor cu forme tipice / atipice de boala

3. Izolarea la domiciliu / spital a bolnavilor / suspectilor

4. Declararea numerica / nominala a cazurilor

5. Izolarea / carantinarea contactilor

6. Supravegherea contactilor - epidemiologica, clinica si cu laboratorul → pt. cei receptivi - preventie

7.  Dispensarizarea convalescentilor

COMBATEREA - masuri:

7. Decontaminare, dezinsectie, deratizare (DDD)

8. Masuri de igienizare (mediu, individ, alimente etc.)

9. Educatia pentru sanatate a celor implicati

10. Evaluarea purtatorilor de agenti patogeni

11. Instruirea personalului medico-sanitar

12. Supravegherea focarului:

- durata maxima a perioadei de incubatie calculata din momentul depistarii ultimului caz