Vitamine - vitaminele se impart in hidrosolubile, liposolubile si vitaminogene

Vitamine

Vitaminele sunt substante chimice cu structura diversa care desi folosite in cantitati foarte mici au un rol esential in mentinerea proceselor celulare vitale. Lipsa lor in alimentatie provoaca patologii de nutritie. Denumirea de vitamine provine de la cuvantul latin vita ceea ce inseamna viata.

Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea. Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine in cantitati mici (B1, B2, PP) si altele - in cantitati mai mari (B6, B12, K, biotina, acid lipoic, acid folic). Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoza K, grupul B s.a.

 Hipo- si avitaminozele pot aparea in urmatoarele cazuri: carenta de vitamine in produsele alimentare, continutul redus de vitamine in ratia zilnica; distrugerea vitaminelor in procesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lor timp indelungat; actiunea factorilor antivitaminici ce intra in componenta produselor alimentare; prezenta vitaminelor rau asimilabile in produsele alimentare; dereglarea balantei chimice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si alte substante nutritive, intre unele vitamine; anorexia; deprimarea florei intestinale normale, care sintetizeaza unele vitamine; in bolile gastrointestinale; chimioterapia nerationala; dereglarea absorbtiei vitaminelor in tractul gastrointestinal in patologiile stomacului, intestinelor, sistemului hepatobiliar; defecte congenitale ale mecanismului de transport si ale proceselor fermentative, de absorbtie a vitaminelor; consumarea vitaminelor care patrund in organism cu hrana de catre flora intestinala patogena si paraziti intestinali; actiunea antivitamina a unor medicamente; necesitatea sporita in vitamine; unele stari fiziologice (perioada de crestere, sarcina, lactatia); unele conditii climaterice; lucrul fizic intens; lucrul neuropsihic intens, stari de stres; boli contagioase si intoxicatii; actiunea factorilor nocivi in procesul de productie; excretia sporita a vitaminelor.

Pe langa hipo- si avitaminoze se evidentiaza forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine, care se caracterizeaza prin dereglari biochimice. Aceasta forma este raspandita in unele contingente ale populatiei sanatoase (copii, studenti, muncitori, varstnici).

Forma subnormala de asigurare a organismului cu vitamine apare din cauza folosirii in alimentatie cu precadere a produselor rafinate (paine alba, zahar), lipsite de vitamine, pierderii vitaminelor in procesul de prelucrare culinara si pastrarii indelungate a produselor alimentare, in urma hipodinamiei cu scaderea poftei de mancare si, prin urmare, consumul redus de produse alimentare (sursa principala de vitamine). Asigurarea subnormala a organismului cu vitamine are drept consecinta scaderea rezistentei organismului fata de infectii, sporirea actiunii substantelor toxice, stres si alti factori nocivi. Din aceste considerente se recomanda vitaminizarea suplimentara a populatiei cu polivitamine «Undevit», «Hexavit» etc.

 Vitaminele se impart in hidrosolubile, liposolubile si vitaminogene.

 Vitaminele hidrosolubile includ: acidul ascorbic (vitamina C), tianina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), piridoxina (vitamina B6), acidul nicotinic, niacina (vitamina PP), ciancobalamina (vitamina B12), acidul folic, folacina, acidul pantotenic (vitamina B3), biotina (vitamina H).

 Vitaminele liposolubile: retinolul (vitamina A), calciferolul (vitamina D), tocoferolul (vitamina E), filochinona (vitamina K).

 Vitaminogene: bioflavonoizii (vitamina P), colina, inozita, vitamina U, acidul lipoic, acidul pangamic (vitamina B15), acidul orotic.

 Vitaminele hidrosolubile

Vitamina B1 (tiamina) ajuta la arderea glucidelor si proteinelor, la normalizarea functiei sistemului nervos, participa la procesul de crestere. Scaderea nivelului de tiamina in organism provoaca insomnie, iritabilitate, dureri si parestezii in membre, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Aceste modificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitate mare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului de tiamina. Avitaminoza B1 poate provoca boala «beri-beri» cu paralizia membrelor inferioare, tulburari ale cordului. Vitamina B1 in doze mari (in conditii experimentale) conditioneaza dereglari ale functiei rinichilor, provocand anurie, contribuie la micsorarea masei corpului, la steatoza hepatica, insomnie. Sunt bogate in tiamina painea neagra, crupele de hrisca, ovaz, fasolea, mazarea, soia, ficatul, carnea de porc, drojdiile alimentare si de bere, nucile, taratele.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Vitamina B2 (riboflavina) participa la respiratia celulara, metabolismul proteic, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice si microbiene. Carenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii, zabalute, conjunctivita, fotofobie, lacrimare, caderea parului, dereglari de hemopoieza si sinteza a hemoglobinei, micsoreaza continutul de glicogen in ficat si rezistenta organismului fata de infectii, retine cresterea organismului. Riboflavina se afla in drojdiile de bere si alimentare, ficat, carne, albus de ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida.

Vitamina B6 (piridoxina) intervine in metabolismul aminoacizilor, hemoglobinei, favorizeaza cresterea, functionarea celulelor nervoase, participa in sinteza ureei, serotoninei, histaminei, in transformarea triptofanului in vitamina PP, impiedica depunerea colesterolului in peretii arterelor. Lipsa vitaminei B6 se manifesta prin anemie, acumularea fierului liber in serul sanguin, in ficat, splina cu aparitia hemosiderozei, provoaca scaderea rezistentei la infectii s.a. Piridoxina se gaseste in drojdiile de bere si alimentare, in galbenusul de ou, in ficat, carne, peste, leguminoase, tarate de cereale, in varza, spanac.

Vitamina B12 (ciancobalamina) intervine in sinteza hemoglobinei, indeplineste rolul de protector al celulei hepatice cu actiune lipotropa, mareste rezerva de glicogen din ficat, stimuleaza procesul de crestere. Lipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. Vitamina B12 se gaseste in ficat, rinichi, oua, lapte, carne, peste, drojdiile de bere si alimentare, ea se sintetizeaza in cantitati considerabile de catre flora intestinala.

Vitamina PP (niacina, acidul nicotinic) participa in metabolismul glucidic, proteic, la respiratia celulara, contribuie la normalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretia interna, stimuleaza eritropoieza, micsoreaza nivelul glucozei in sange, contribuie la sporirea rezervei de glicogen in ficat, participa la normalizarea colesterolului in sange, favorizeaza furnizarea fierului. Insuficienta de acid nicotinic provoaca tulburari digestive si ale sistemului nervos, marirea sensibilitatii pielii la razele solare. In avitaminoza PP apare pelagra manifestata prin diaree, dementa, dermatita. Vitamina PP se gaseste in ficat, cereale nedecorticate, drojdiile de bere si alimentare, soia, nuci. Ea poate fi sintetizata in organism din aminoacidul triptofan si de flora intestinala.

Acidul folic (folacina) participa in procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici, in metabolismul unor aminoacizi, are proprietati lipotrope. in insuficienta folacinei apare anemia megaloblastica hipocroma, leucopenie, trombocitopenie, stomatita, gastrita, enterita. Acidul folic contin frunzele plantelor, ficat, rinichi, drojdiile alimentare si de bere.

Acidul pantotenic (vitamina B3) participa in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizeaza functia suprarenalelor. Insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos, al pielii. Simptome pronuntate ale bolilor provocate de deficitul vitaminei B3 se intalnesc rar, deoarece ea se afla in multe produse alimentare si se sintetizeaza si de catre microflora intestinala. Sunt bogate in acid pantotenic drojdiile alimentare si de bere, taratele de cereale, leguminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele.

Biotina (vitamina H) normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. In insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii, scade pofta de mancare si masa corporala, se observa slabiciune generala si somnolenta. Insuficienta de biotina sporeste dupa consumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina, substanta care distruge biotina). Vitamina H se sintetizeaza de flora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (drojdiile de bere si alimentare, galbenusul de ou, ficatul, legumele proaspete).

Vitamina C (acidul ascorbic) participa in procesele metabolice celulare, in metabolismul proteic, al colesterolului, fierului, in biosinteza hormonilor steroizi, stimuleaza mecanismele de protectie ale organismului impotriva infectiilor, contribuie la vindecarea plagilor, previne hemoragiile, stimuleaza apetitul, mareste functia excretorie a pancreasului, asigura depunerea glicogenului in ficat si functia lui antitoxica. Insuficienta vitaminei C are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii, agravarea evolutiei lor, scaderea rezistentei la diferitele substante toxice, provoaca sangerari pronuntate in traume mici. In cazurile grave de carenta apare scorbutul care se caracterizeaza prin anemie, sangerari si inflamatii ale gingiilor, caderea dintilor, hemoragii articulare, periarticulare, in organele interne, hipotonie. Dozele mari ale vitaminei C pot provoca insomnie, cefalee, hipertensiune arteriala, intreruperea sarcinii. Cantitati sporite de vitamina C contin fructele si legumele (macesul, coacaza neagra, ardeii dulci, mararul, patrunjelul s.a.).

 Vitaminele liposolubile

Vitamina A (retinolul) asigura adaptarea ochiului la intuneric, normalizeaza cresterea si reproducerea, mareste integritatea pielii, mucoaselor, scheletului, dintilor, rezistenta organismului la infectii, stimuleaza sinteza glicogenului in ficat si sporeste continutul colesterolului in sange, participa la sinteza hormonilor steroizi si sexuali. Carenta vitaminei A scade adaptarea ochiului la intuneric cu aparitia hemeralopiei («orbul gainii»), provoaca ingrosarea pielii, uscarea corneei (xeroftalmie), mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator, tractului digestiv (faringite, bronsite, enterocolite), duce la retenta cresterii copiilor, pot aparea malformatii congenitale. Surplusul vitaminei A in organism micsoreaza pofta de mancare, provoaca hiperestezia pielii. Vitamina A se gaseste in ficat, lapte, smantana, frisca, unt, galbenusul de ou. Ea poate patrunde in organism cu hrana sub forma de provitamina, numita caroten si in ficat se transforma in vitamina A. Sunt bogate in caroten morcovul, urzica, varza rosie, salata verde, ardeii grasi, gogosarii, tomatele, ciresele, caisele, prunele, fragii s.a. Carotenul se asimileaza mai bine in prezenta proteinelor si lipidelor.

Vitamina D (calciferolul) participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin, la depunerea lor in schelet si dinti, mareste rezistenta organismului la infectii, normalizeaza functionarea glandelor tiroida, hipofiza, pancreas. Lipsa vitaminei D la copii provoaca rahitism, iar la maturi - osteoporoza, osteomalacie. Administrarea dozelor mari de vitamina D, duce la hipervitaminoza, ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor de calciu in organele interne, hipercolesterinemie, inapetenta, voma, dezvoltarea aterosclerozei. Vitamina D se gaseste in unt, frisca, smantana, galbenusul de ou, untura de peste. Vitamina D se sintetizeaza in piele sub actiunea razelor ultraviolete.

Vitamina E (tocoferolul) indeplineste un rol important in procesele de reproducere, dezvoltarea embrionului, ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos, participa la acumularea glicogenului in ficat. Carenta tocoferolului in organism provoaca hemoliza eritrocitelor, tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei, malformatii congenitale, avort, moartea intrauterina a fatului, hipogalactie la mama, tulburari musculare si nervoase. Vitamina E contin ouale, ficatul, laptele, untul, uleiul vegetal nerafinat, painea neagra s.a.

Vitamina K (filochinona) este importanta in procesul de coagulare a sangelui, micsoreaza permeabilitatea capilarelor, favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. Lipsa ei duce la aparitia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai des dupa tratamente indelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala, capabila de a sintetiza vitamina K. Ea se afla in legumele verzi (varza, spanac, cereale), tomate, galbenusul de ou, branzeturi, ficat, carne, peste.

 Substantele vitaminogene nu au toate insusirile caracteristice vitaminelor si nu-i determinata influenta lor in organismul omului, dar este bine cunoscut ca ele au rol in metabolism si se gasesc numai in produsele alimentare. Acidul orotic, acidul pangamic, vitamina U, inozita, colina au proprietati lipotrope. Acidul paraaminobenzoic actioneaza antitireotoxic. Vitamina P (bioflavonoizii, rutina) normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. In lipsa vitaminei P apar hemoragii prin slabirea peretilor capilarelor, slabiciune generala, dureri in membrele inferioare la mers. Sunt bogate in vitamina P fructele, coacazele, ardeii dulci, varza, macesul s.a. Celelalte vitaminogene se intalnesc in drojdiile alimentare si de bere, unele produse de origine vegetala si animala.