Forme farmaceutice sterile

FORME FARMACEUTICE STERILE

Sterilizarea solutiilor injectabile

Sterilizarea este operatia prin care se distrug sau se inlatura microorganismele vii sub forma vegetativa sau sporulata din preparatele medicamentoase si din diverse materiale.

Metodele de obtinere a sterilitatn, dupa FR X, sunt: Sterilizarea cu aer cald, Sterilizarea cu vapori sub presiune, incalziri repetate, filtrarea prin materiale poroase, prepararea aseptica, incalzirea la 100*C timp de 60 minute.

Sterilizarea prin mijloace fizico-mecanice se aplica vehiculelor, substantelor active si auxiliare, utilajelor, aparaturii si medicamentelor injectabile in forma finala.

Metoda de sterilizare se alege in functie de proprietatiie fizico-chimice ale preparatelor Wmaceutice astfel incat sa nu intervina modificari ale calitatii produselor. Daca prin procedeele standard medicamentul este descompus atunci prepararea se face in conditii aseptice, De asemenea trebuie tinut cont de gradul de contaminare, de natura microorganismelor, de rezistenta acestora la agentul de sterilizare.Deoarece fiecare din metodele de sterilizare aplicabile la medicamentele injectabile este limitata Farmacopeea prevede controlul sterilitatii.

Notiuni referitoare la Sterilizarea preparatelor farmaceutice: 1 .sterilizat dupa procedeul - inseamna ca sterilitatea este garantata;

2.filtrat prin filtru bacterial - inseamna ca produsul nu contine germeni vii sau morti dar poate contine virus i;

S.tindalizat - inseamna ca preparatul nu mai contine germeni cu gradul I si II de rezistenta si virusi slab rezistenti;

4.grad de rezistenta - este capacitatea microorganismelor de a rezista la tratamente ^ntimicrobiene. Gradul I si II de rezistenta - microorganisme care sunt distruse la 100*C in todteva minute, gradul III de rezistenta - microorganisme care sunt distruse la 120*C in 20 minute, gradul IV de rezistenta - microorganisme ce nu sunt distruse la 120*C in 20 minute.

Sterilizarea cu ajutorul caldurii uscate

Se realizeaza incalzind materialul la temperaturi ridicate, cand bacteriile si sporii sunt omorati. Principalele metode de sterilizare cu ajutorul aerului cald sunt: flambarea si Sterilizarea in etuve cu aer cald.

Flambarea

Este eel mai simplu mod de sterilizare, Consta in trecerea obiectului prin flacara unui bee de gaz de mai multe ori, timp de 10-20 secunde. Pt obictele metalice se recomanda incalzirea la rosu.

Acest procedeu se aplica obiectelor din nietal si portelan, intrucat in 20-30 secunda are loc calcinarea tuturor bacteriilor de pe suprafata respectiva. Astfel se sterilizeaza instrumentele foloshe la prepararea produselor medicamentoase.

Metoda se aplica numai cand nu exista etuve deoarece nu este un mijloc sigur de sterilizare (caldura actioneaza numai pe suprafetele care vin in contact cu flacara).

Sterilizarea cu aer cald

Indepartarea germenilor cu ajutorul aerului cald se face cu ajutorul etuvelor. Acest procedeu este folosit la Sterilizarea materiaielor care rezista la temperaturi ridicate si a aparaturii.Caldura uscata distruge germenii prin coagulare si reactii de oxidare. Incalzirea se face la temperaturi ridicate si perioade de expunere mai man decat la Sterilizarea in autoclav. In functie de stabilitatea materiaielor incalzirea se poate face la 130-200*C, timpul de expunere fiind dependent de temperatura aleasa.

Se sterilizeaza in etuva ustensilele de sticla, portelan, metal, vase, fiole si materiale sensibile la umiditate: pulberi, uleiuri grase. Sterilizarea se face la 180*C timp de Ih sau la 140-160*C timp de 2h.

Nu se pot steriliza in etuva materiale textile: fesi, tifon, vata, obiectele din material plastic si cauciuc.

Pt evitarea contaminarii materiaielor la manipularile ulterioare trebuie respectate urmatoarele reguli:

1 .obiectele care urmeaza a fi sterilizate trebuie sa fie uscate si ambalate in hartie sau puse in cutii metalice pt a nu se contamina la deschiderea etuvei.

''-orificiile pipetelor si flacoanelor vor fi prevazute cu dopuri de vata sau vata invelita in tifon; >ipetele se vor infasura individual in hartie. S.transvazarea lichidelor sterilizate se race in conditii aseptice.

Pt Sterilizarea cu caldura uscata se folosesc etuve in care incalzirea se face cu gaz (pupinele) sau in etuve electrice. Temperatura din etuve se urmareste cu termometrul. Timpul de sterilizare se considera din momentul in care s-a atins temperatura ceruta.

Sterilizarea pulberilor se face in strat subtire iar a lichidelor nevolatile (glicerina, uleiuri, parafina, grasimi) se face in catitati mici pt a scurta timpul de egalizare.

Sterilizarea cu ajutorul vaporilor de apa

Operatia de sterilizare se face prin tindalizare, fierbere in bale de apa sau mentinere in atmosfera de vapori destinsi.

l.Tindalizarea este numita si sterilizare multipla, discontinua sau fractionata si consta in incalzirea repetata a preparatelor la o temperatura cuprinsa intre 70-100*C.

Operatia se executa pe baie de apa sau intr-un autoclav cu vapori fluenti de 3-4 ori, la intervale de 24h

3-Sterilizarea cu vapori destinsi.

Analiza: Elixirul cristalin din Sare Analiza: Identificarea peroxidazei

Prin vapori destinsi se inteleg vaporii de apa saturati la o temperatura de 100*C si la presiune normala. Se mai numesc si vapori fluenti.

Vaporii fluenti la 100*C distrug mult mai usor microorganismele decat aerul uscat la aceeasi temperatura, deoarece vaporii produc imbibarea microorganismelor, gelificarea membranei V^lulare si coagularea protoplasmei.

Pt siguranta mai mare se adauga preparatelor agenti bactericizi corespunzatori.

Operatia se executa in autoclav, lucrand tot timpul cu robinetul deschis sau in oale de presiune cu ventilul deschis. In interior obiectele sau fiolele de sterilizat se aseaza pe un suport. Timpul de lucru este de 30-60 de minute.

Sterilizarea cu vapori destinsi are avantajul ca vaporii de apa iconjura intreg materialul de sterilizat, iar temperatura fiolelor cu solutn injectabile atinge sigur 100*C. metoda se aplica pt solutiile care nu se pot steriliza in autoclav sub vapori cu presiune.

4. Sterilizarea cu vapori de apa sub presume consta in mentinerea medicamentelor injectabile sau obiectelor la 120-125*C, intr-un spatiu inchis in contact cu vaporii de apa sub presume, tirnp de 15-30 minute. Actiunea sterilizanta se datoreaza temperaturii, umiditatii si presiunii care asigura vaporilor o putere de penetratie mai mare. In aceste conditn se asigura un grad de sterilizare mai avansat decat prin celelalte metode enumerate.

Se aplica ori de cate ori este posibil fiind eel mai eficace mod de distrugere a microorganismelor. Sub actiunea vaporilor de apa se produce inactivarea enzimelor, coagularea proteinelor germenilor si in final omorarea celulelor microorganismelor. Formele vegetative sunt distruse si la temperaturi mai mici de 100*C, pe cand sporii sunt mai rezistenti, necesitand temperaturi mai ridicate de 120-140*C.

Procedeul este eficace in primul rand prin actiunea vaporilor sub presiune, temperatura actionand indirect prin marirea presiunii^Produsele supuse sterilizarii trebuie sa se afle sub actiunea directa a vaporilor de apa sub presiune. In interiorul flacoanelor si fiolelor ce contin solutii injectabile apoase se formeaza vapori de apa, si de aceea pt acestea procedeul este mai eficient decat pt solutiile uleioase. In solutiile uleioase sau cu solventi anhidri, continutul flacoanelor si fiolelor este expus numai caldurii uscate si de aceea este nevoie de o temperatura mai ridicata si de un timp mai lung de sterilizare, microorganismele comportandu-se ca in sterilizarea cu ajutorul caldurii uscate.

_L Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se face in autoclav. Acesta este confectionat din metal si este compus dintr-o incinta prevazuta in partea superioara cu un capac care se inchide ermetic cu ajutorul unor suruburi. Capacul autoclavului este prevazut cu un manometru (pt citirea presiunii), cu un ventil de siguranta si cu un robinet pt evacuarea aerului. Partea de jos a aparatului se umple cu apa care se incalzeste cu un arzator de gaz sau electric. Cand apa din cazan incepe sa fiarba, vaporii de apa evacueaza aerul din autoclav. Sterilizarea se face corespunzator numai daca spatiul autoclavului este umplut numai cu vapori de apa saturati. ^ Apa care se introduce in autoclav trebuie sa fie debarasata de saruri. Fiolele sau obiectele sunt asezate pe un suport, deasupra nivelului apei. Se inchide apoi robinetul, se continua incalzirea pana cand manometrulindica presiunea corespunzatoare temperaturii la care se face sterilizarea (de obicei 121 *C sau 134*C). Se regleaza apoi incalzirea astfel incat temperatura sa ramana constanta pe toata perioada sterilizarii.

Timpul de sterilizare incepe din momentul in care materialul de sterilizat a atins temperatura ceruta si s-a produs egalizarea temperaturii in intregul autoclav. Perioada de egalizare depinde de materialul de sterilizat. La fiolele mici aceasta perioada este foarte mica, aproape neglijabila, in timp ce la flacoanele mari poate ajunge pana la 10 minute.

Dupa terminarea sterilizarii se opreste incalzirea si cand manometrul ondica presiunea 0, se deschide robinetul de evacuare a vaporilor, Capacul autoclavului se deschide cand temperatura a scazut sub 90*C.

Pt a urmari mai sigur temperatura atinsa in interiorul autoclavului se pot folosi tuburi de control ce contin coloranti termosensibili. Reguli practice:

1.se introduce apa in asa fel meat sa depaseasca cu l-2cm cosul interior, Apa care se introduce trebuie sa fie demineralizata sau distilata.

2.materialul de sterilizat este asezat in cosul de sarma dupa ce a fost protejat. Se evita asezarea langa peretii autoclavului, unde vaporii se pot condensa.

3.se fixeaza capacul pe cazan strangand suruburile doua cate doua, diametral opuse.

4.se deschide robinetu! de evacuate a vaporilor si se aprinde gazul, regland flacara pe pozitie mica.

5. dupa ce aerul a fost eliminat din autoclav, robinetul de evacuate a vaporilor trebuie inchis. In momentui inchiderii robinetului de vapori acul manometrului va arata o presiune reala 0, care rorespunde unei temperaturi de 100*C. Cresterea presiunii este corelata cu cresterea tvmperaturii,

6.cand se atinge temperatura dorita, se regleaza debitul de gaz si se mentine constant pe toata perioada de sterilizare.

7.1a sfarsitul sterilizarii se reduce flacara treptat tar robinetul de evacuare a vaporilor se deschide numai cand presiunea a ajuns la 0.

Pe toata perioada de sterilizare autoclavul trebuie supravegheat.

S.Sterilizarea prin filtrare urmareste retinerea microorganismelor si sporilor pe filtre speciale bacteriologice Dnaan

in Dfiltrante indeparteaza migroorganismele atat mecanic, datorita diametrului redus al porilor, cat si fizic prin absorbtie la nivelul suprafetei interioare a porilor. Filtrele nu trebuie sa influenteze solutia injectabila.

Filtrarea se face in vid sau sub presiune pt a reduce timpul de lucru.

Se adauga si substante bactericide pt a creste eficienta acestei metode de sterilizare. Este interzisa adaugarea de substante bactericide la solutiile care se administreaza intravenos in cantitati mai mari de 15ml si la solutiile care se administreaza intratecal si peridural.

Se folosesc filtre de azbest, de sticla sintetica, de pamant silicios, de portelan poros si membrane filtrante. Toate aceste filtre sunt sterilizate inainte de folosire. Ele trebuie manipulate cu foarte multa grija pt ca se deterioreaza cu usurinta.

6. Sterilizarea prin radiatii. Se folosesc radiatii UV, ultrasunete, raze infrarosii, radiatii p radiatii y.

Sterilizarea cu radiatii UV se foloseste la sterilizarea aerului din incaperile in unde se lucreaza aseptic. Nu se foloseste pt preparatele farmaceutice deoarece ultravioletele pot produce modificari ale substantelor active.

Sterilizarea cu ultrasunete are o aplicatie redusa deoarece aceste vibratii pot influenta substantele active.

Sterilizarea cu infrarosii se aplica pt sterilizarea seringilor.

Sterilizarea cu radiatii p este putin practicata deoarece implica masuri costisitoare de Viguranta pt manipulare. Se foloseste pt sterilizarea unor materiale chirurgicale.

Sterilizarea cu radiatii y este procedeul cunoscut sub numele de sterilizare prin iradiere la rece. Se foloseste pt materiale din metal, cauciuc, anumite materiale plastice (polietilena). Nu se foloseste pt preaparatele medicamentoase pt ca produce modificari ale substantelor active.

7.Sterilizarea prin metode chimice. Consta in adaugarea in medicamentul injectabil de substante cu proprietati bactericide sau bacteriostatice, care distrug, impiedica inmultirea sau reduc vitalitatea microorganismelor.

Sterilizarea chimica se aplica pt solutiile injectabile preparate aseptic si pt cele ce nu pot fi sterilizate cu ajutoru! caldurii.

Substantele antiseptice se mai numesc substante conservante (cand impiedica alterarea medicamentelor) sau substante dezinfectante (cand distrug microorganismele).

Substantele antibacteriene actioneaza prin blocarea reproducerii bacteriene. Aceasta blocare noate fi definitiva (bactericida) sau momentana (bacteriostaza).

Agentii chimici pot fi absorbiti prin fixare de anumite locuri sau prin penetrare. Astfel actioneaza fenolii, iodul, hexilresorcinolul.

Antisepticele pot actiona si prin modificarea permeabiiitatii membranei celu!are si punerea in libertate a constituentilor celulari. Astfel actioneaza derivatii de amoniu cuaternari, cetrimidul, hexilresoscinolul.

In concentratii ridicate agentii antibacterieni produc coagularea totala a constituentilor citoplamei sau pot influenta anumite metabolisme ale celulei bacteriene.

Antiseptice folosite: fenolul, metacrezolul, nipagin, nipasol, mertiolat de sodiu, bromura de cetilpiridiniu,.

Antisepticele actioneaza eel mai bine in solutie apoasa.

ApHcarea acestui procedeu este limitata din mai multe cauze:

l.rezistenta germenilor depinde de specia bacteriana si nu este aceeasi pt formele vegetative si pt spori;

2.rezultatul obtinut depinde de numarul de germeni prezenti initial in solutia de sterilizat;

3.eficacitatea metodei depinde de durata de contact, de pH, de presiunea osmotica, de potentialul oxido-reducator greu de realizat;

4.dupa contact prelungit germenii pot deveni rezistenti;

5.pt atingerea dozei active fata de germeni, trebuie sa se administreze adeseori o doza toxica pt organism;

6.solutiile ntiseptice distrug adeseori instrumentele ce trebuie sterilizate;

7.multi antiseptici sunt incompatibili cu constituentii obisnuiti ai solutiilor injectabile.

S.Procedeul aseptic se recomanda pt sterilizarea preparatelor sensibile la actiunea caldurii si care nu pot fi sterilizate prin procedeele clasice. Procedeul aseptic consta in folosirea de pubstante active, solventi si excipienti sterilizati in prealabil, folosirea de instrumente si i^cipiente sterilizate si evitandu-se orice contaminate in cursul operatiei de preparare si conditionare. Se lucreaza in camere si boxe speciale sterilizate; personalul implicat in operatiile de obtinere a solutiilor injectabile trebuie se treaca printr-o perdea de radiatii ultraviolete pt a sc diminua contaminarea, trebuie sa poarte ecbipament steril si masca. Manipularea si prepararea medicamentelor se face protejat, in spatele unor pereti de sticla care asigura o inchidere etansa a boxelor de lucru.

Compartimentul aseptic presupune o serie de amenajari speciale pt a putea fi spalat, tratat cu antiseptice si intretinut in conditii de maxima curatenie.

Procedeul aseptic este utilizat la prepararea unor solutii injectabile ca de ex soluita de clorhidrat de scopolamina, clorhidrat de apomorfina, glicerofosfat de calciu, etc.

9.Sterilizarea in farmacie

Sterilizarea articolelor din sticla. Acestea se spala cu apa cu carbonat de sodiu 1-2%, apoi cu acidulata cu acid clorhidric si la urma cu apa distilata. Se usuca si apoi se sterilizeaza fie la etuva (1.5h la 160-190*C sau 2h la 160-190*C) fie in autoclav.

Obiectele din cauciuc pot fi sterilizate tirnp de Ih la 100*C, in vapori sau la autoclav 20min lallO-120*C.

Obiectele metalice sunt flambate, sterilizate la etuva sau prin imersie in baia de apa la fierbere (apa din baie contine 1-2% carbonat de sodiu sau borax daca metalul este inoxidabil).