Formarea, diferentierea si cresterea neuronilor

FORMAREA, DIFERENTIEREA SI CRESTEREA NEURONILOR

Neuronii deriva din celulele germinale ale placii neurale ectodermice, care se transforma in neuroblasti apolari (lipsiti de prelungiri). Prin migrari succesive, isi ocupa pozitia definitiva. In acest interval, apar intai axonul si apoi arborizatia dendritica (neuroblasti polari). Maturizandu-se, neuroblastii isi dezvolta toate caracteristicile neuronului adult.

Cresterea axonului este strans legata de un transport axonal celulifug de substante sintetizate la nivelul pericarionului. Proteinele, o parte dintre mediatori, mitocondriile si alte substante sunt antrenate de acest flux axonal spre terminatia axonala, a carei crestere o asigura.

Separarea unei parti din axon de pericarion, prin compresiune sau ligatura, determina aparitia unor fenomene de degenerescenta anterograda a extremitatii izolate (degenerescenta walleriana), dar si a portiunii proximale (degenerescenta retrograda), urmate de fenomene de regenerare. Degenerescenta anterograda de tip wallerian demonstreaza rolul trofic exercitat de pericarion prin fluxul axonal asupra prelungiriior nervoase. Degenerescenta retrograda insotita de cromatoliza (distrugerea granulatiilor Nissl) apare sub influenta solicitarii intense a functiei de sinteza proteica neuronala, in cursul fenomenelor de reparatie tisulara. Regenerarea terminatiei sectionate incepe la scurt timp dupa sectiune. Din bontul proximal apar numeroase prelungiri foarte fine, ce se alungesc rapid si patrund in interiorul tecii Schwann ramase dupa degenerescenta walleriana si pe care o ocupa in intregime. Din aceste filamente, doar unul singur reface complet vechiul traiect nervos si contactele sinaptice. In acest moment, restul fibrelor de neoformatie dispare, iar axonul ramas se ingroasa si isi reface teaca de mielina.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Raspuns corect: A,B,D  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1588)

17.In pneumonia de aspiratie si abcesul pulmonar:

A. anaerobii orali aspirati produc sputa putrida, necroze tisulare si cavitati pulmonare

B. evolutia clinica este intotdeauna rapida

C. pacientii au predispozitie la periodontopatii

D. niciodata nu mimeaza TBC pulmonar

E. Actinomyces produce uneori fistulizare a granulelor sulfurice la piele.

Raspuns corect: A,C,E  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1588)

18. Radiografiile pulmonare in pneumonie:

A. pot confirma prezenta si localizarea infiltratelor

B. sunt intotdeauna cu modificari patologice

C. evalueaza extinderea pulmonara

D. determina gradul interesarii pleurale

E. cuantifica raspunsul la terapie

Raspuns corect: A,C,D,E  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1588)

19. Referitor la radiografia pulmonara din pneumonie, 3 afirmatii sunt valabile:

A. cei mai multi patogeni produc leziuni focale

B. distributia multicentrica sugereaza infectia hematogena

C. infiltratele pulmonare din embolie septica nu vor cavita

D. distributia difuza sugereaza P.carinii, rujeola, virusul herpes zoster

E. pleurezia si adenopatia hilara sunt rare in pneumonia cu pneumocystis

Raspuns corect: A,B,D  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1588)

20. Nivelurile hidroaerice din pneumoniile abcedate pot fi date de :

A. M tuberculosis

B. abcesele anaerobe

C. virusurile

D. Mucor

E. H. influenzae

Raspuns corect: B  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1588)

21. Radiografia inaintea externarii pentru pneumonie nu trebuie repetata:

A. la cei cu evolutie fara complicatii

B. in absenta unui raspuns clinic

C. in cazurile de pleurezie la internare

D. la suspectii de pneumonie postobstructiva

E. deoarece uneori rezolutia infiltratelor poate dura pana la 6 saptamani

Raspuns corect: A,E  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1588)

22. Examinarea sputei in pneumonia acuta bacteriana:

A. releva agentul patogen in mai putin de 50% din cazuri

B. ramane cheia in evaluarea pacientului

C. nu prezinta riscul de contaminare cu bacterii ce colonizeaza tractul respirator

D. are specificitate crescuta

E. asigura un diagnostic frecvent corect al infectiei cu anaerobi

Raspuns corect: A,B  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1588)

23. Confirmarea pneumoniei cu anaerobi se face prin:

A. aspirarea traheala

B. punctie pulmonara transtoracica

C. periajul cu ajutorul bronhoscopiei

D. metode neinvazive

E. cultura de anaerobi din secretiile orofaringiene

Raspuns corect: A,B,C  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1589)

24. Frotiurile Gram din sputa in pneumonie:

A. au importanta majora pentru diagnostic

B. in pneumonia tipica ,sensibilitatea e de 62% si specificitatea de 85% la identificarea S. pneumoniae

C. sunt mai putin sensibile decat culturile din sputa
D. Depisteaza infectia cu M. tuberculosis

E. depisteaza flora mixta din infectia anaeroba ( pe sputa necontaminata)

Raspuns corect: A,B,E  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1589)

25. Pneumonia tuberculoasa se diagnosticheaza prin:

A. metoda Gram

B. coloratia Giemsa

C. coloratia pentru germeni acido-alcoolo rezistenti

D. examinarea preparatelor umede de sputa

E. colorare cu anticorpi

Raspuns corect: C  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1589)

26. Pneumonia cu Pneumocystis se face prin:

A. coloratie Giemsa la pacientii cu SIDA

B. metoda Gram

C. folosirea anticorpilor monoclonali

D. coloratie pentru germeni acid-alcoolo rezistenti

E. folosirea de anticorpi fluorescenti

Raspuns corect: A, C  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1589)

27.Spute expectorate se pot obtine la:

A. pacienti cu tuse puternica

B. cei cu sindroame atipice

C. batrani

D. status mental alterat

E. nebulizare ultrasonica a unei solutie saline 3%

Raspuns corect: A,E  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1589)

28. Nevoia de a stabili un diagnostic microbiologic exact nu are o importanta deosebita la pacientii:

A. care nu necesita spitalizare

B. spitalizati cu stare generala buna

C. care nu pot expectora nici in urma manevrelor de provocare

D. spitalizati fara sputa provocata

E. din spital fara hemoculturi

Raspuns corect: A,B,C  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1589)

29. Punctia pulmonara transtoracica percutanata:

A. necesita cooperarea pacientului

B. foloseste un ac mic , ghidat CT

C. cere hemostaza eficienta

D. se face si la cei ventilati mecanic

E. hemoragia pulmonara si pneumotoraxul sunt reduse

Raspuns corect: A,B,C  (Harrison, editia a II-a 2002, pag.1589)

30. Bronhoscopia cu fibre optice:

A. este sigura si relativ bine tolerata

B. este procedura invaziva standard pentru recoltarea secretiei din tractul inferior

C. nu permite vizualizarea directa a cailor aeriene

D. se impune la cei cu afectiuni severe

Daca fibrele nu patrund pe vechiul traiect nervos, ele se dezvolta haotic, formand ghemuri ce reprezinta adesea sursa unor dureri cicatriceale violente. Mentinerea tecii Schwann reprezinta o conditie esentiala a refacerii traiectului nervos.

La nivelul sistemului nervos central, fibrele distruse nu pot restabili vechile conexiuni, fapt important pentru rezultatele obtinute prin interventiile neuro-chirurgicale. In aceasta directie s-au depus eforturi considerabile, ce au dus la izolarea unor factori umorali cu rol in activarea cresterii si multiplicarii elementelor nervoase, cum ar fi, de exemplu ,,factorul de crestere nervoasa' - NGF. Alti factori care asigura cresterea neuronilor: factorul de crestere al fibroblastilor, brain-derived neuotrophic factor (BDNF), nurotrofina 3 (NT-3), etc..

Rata medie de crestere a nervilor = 1mm/zi.