Fluorul

Este in cantitate scazuta in organism, unde se gaseste exclusiv in oase si dinti, sub forma de fluoroapatita. Incorporarea F incepe la 4 luni, odata cu mineralizarea dintilor de lapte si dureaza pana la 13-14 ani.

In dinte, concentratia F e mai mare in dentina in vecinatatea pulpei si in stratul superficial al smaltului. Previne formarea cariilor prin inhibarea catabolizarii polizaharidelor de microorganismele specifice PB.

Absorbtia: se absoarbe in stomac si la inceputul intestinului subtire.

Eliminare: pe cale renala, in cantitati mici si prin fecale, transpiratie, lapte.

Roluri:

Indispensabil procesului de osificare, in transformarea fosfatului de Ca in apatita

La nivel dentar: inlocuieste gruparea OH din hidroxiapatita fluoroapatita, care determina o rezistenta mai crescuta a smaltului

Scade energia de suprafata a smaltului, actioneaza ca agent tensioactiv ce impiedica depunerea PB

Inhiba glicoliza produsa prin fermentarea polizaharidelor scade concentratia de acid lactic rezultat din metabolismul glucidic

Rol antienzimatic: inactiveaza enzimele specifice procesului de cariogeneza

Inhiba formarea substratului polizaharidic al PB sintetizat de microorganisme

Stimuleaza remineralizarea

Inhiba boxidarea AGL, carboxilarea aciduluipiruvic, formarea acetilcolinei

Intervine in formarea colagenului si GAG

Carenta determina CD, demineralizare, hipoplazii, eruptie intarziata.

Prevenirea se face prin dieta echilibrata, scaderea cantitatii de HC fermentabile, integrarea practicilor de igiena orala.

Profilaxia cariei se face prin:

o      Fluorizarea apei (cea mai eficienta): concentratia optima este de 1 mg/ dm³

o      Alimentatie complexa, calitativa si cantitativa (aport de proteine, glucide, lipide, vitamine, elemente minerale)

o      Fortificarea produselor alimentare: lapte, faina, sarea

o      Paste de dinti, ape de gura, comprimate de fluorura de sodiu

o      Aplicatii topice, irigatii subgingivale cu solutie de fluorura de staniu 1.65%

Exces apare prin aport crescut in apa potabila (nu prin alimente).

Fluoroza endemica = vezi curs 2.

Ratia: la copil este de 1.4-2 mg/zi, iar la adult este de 1 mg/zi.

Surse alimentare:

alimentele au cantitati scazute de fluor, cu exceptia pestelui

dieta obisnuita aduce un aport de 0.25-0.50 mg/zi

principalele surse sunt pestele si ceaiul (mugurele de ceai) si apa potabila

carnea de pasare si cerealele contin urme de fluor

fructele sunt sarace in fluor

viscere, branzeturi, cafea: au cantitati foarte mici de fluor, dar asigura ratia

Magneziul

Este al 4-lea element mineral din organism, se gaseste in cantitate de 20-28 g, din care 60% in schelet. Concentratia serica este de 1.5-2.2 mEq/l. In sange se gaseste 75% su forma ionizata (forma libera, activa) si 25 % legat de albumina.

Absorbtia: in principal in jejun, dar si in IS si IG.

Factorii ce modifica absorbtia sunt fitatii sau fosfatii, ingestia de calciu, vitamina D, regimul alcalin.

Excretia: in intestin.

Rol:

cofactor pentru mai mult de 300 de enzime implicate in metabolismul principalilor nutrienti

nivel local: alaturi de Ca si P realizeaza structura de rezistenta a dintilor si scheletului, stimuleaza activitatea osteoblastilor si osteoclastilor

mentine starea de sanatate dentara prin favorizarea formarii colagenului

stabilizeaza structural ATP in reactiile ATP dependente enzimatic

intervine in inducerea somnului si in deprimarea excitabilitatii neuro-musculare

e mineralul "antistress"

deprima excitabilitatea miocardului, scade colesterolemia, coagularea (efect antiaterogen), creste apararea antiinfectioasa

in echilibrul acido-bazic

stimuleaza activitatea hormonala: ADH, insulina

Deficitul apare in alimentatia parenterala prelungita, diete bogate in grasimi saturate, fitati, exces de Ca si P, ciroza hepatica, sindrom de malabsorbtie, varsaturi repetate, etilism cronic.

Clinic deficitul se manifesta prin:

q      disfagie

q      disfunctie ATM

q      fasciculatii, crampe musculare (ce merg pana la crize tetanice)

q      hiperexcitabilitate

q      anxietate

q      confuzie

q      colici abdominale

q      colopatii functionale

q      diskinezii biliare

q      extrasistole, fibrilatie atriala, angor, HTA

q      manifestari de tip Reinaud

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Excesul apare prin absorbtie crescuta sau excretie scazuta si se manifesta prin: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si scaderea excitabilitatii nervoase, depresie, hipotensiune ortostatica.

Ratia este de 350 mg/zi la adult, in sarcina si alaptare de 450 mg, iar la copii este de 40-70 mg.

Surse: nuci, legume (vegetale verzi, inchise la culoare: salata, spanac, ceapa verde, urzici), boabe de cereale nemacinate (faina integrala), peste, carne, lapte, fructe (mai sarace in Mg).

In dietele bogate in alimente rafinate (se pierde Mg) sau in regimul lacto-fainosexista pericolul de aparitie a carentei.

Alte elemente minerale

Cromul

surse: carne, ficat, cereale, drojdie de bere, legume, fructe

rol: e constituent al factorului de toleranta la glucoza

carenta determina scaderea tolerantei la glucoza cu aparitia de DZ

Fierul

surse: carne rosie, ficat, oua, peste, fasole, linte, spanac, patrunjel, salata, caise, nuci

rol: constituent al Hb si al enzimelor cu citocrom

carenta determina anemie hipocroma microcitara

excesul determina hemocromatoza (frecvent cu componenta ereditara)

Seleniul

se gaseste in vegetale, peste, carne, viscere

rol: actiune antioxidanta sinergica cu vitamina E prin intermediul glutation-peroxidazei, in profilaxia cancerului, bolilor CV, bolilor metabolice

deficit: malnutritie protein-calorica

megadozele determina efecte toxice: dermatite, stari de iritabilitate, anxietate

Zincul

surse: carne, ficat, peste, oua, legume, fructe

rol: cofactor al mai multor enzime: LDH, fosfataza alcalina, anhidraza carbonica

carenta: intarzierea cresterii si vindecarii tisulare, scaderea perceptiei gustului si mirosului, hipogonadism

excesul: iritatie gastrointestinala, varsaturi

Aprecierea starii de nutritie

Principalii nutrienti asigura energia si substratul necesar pentru mentinerea vietii, favorizeaza procesele de crestere si dezvoltare, reparare tisulara si cicatrizare, mentin integritatea si buna functionare a organismului si sistemelor.

Starea de nutritie este gradul in care sunt satisfacute nevoile nutritionale fiziologice ale organismului.

Aprecierea starii de nutritie = evaluarea statusului nutritional si evaluarea necesarului de nutrienti. Se bazeaza pe informatiile obtinute prin anamneza, ancheta alimentara, examen clinic, masuratori antropometrice (greutate, inaltime, indicele de masa corporala), teste de laborator.

Anamneza:

v    comportamentul alimentar

v    obiceiuri alimentare: traditionale, religioase

v    regimuri alimentare particulare

v    suplimente vitaminice sau minerale

v    numarul si orarul meselor

v    activitate fizica

v    probleme dentare, tulburari de masticatie, tulburari gastro-intestinale

v    antecedente heredo-colaterale si personale patologice

Modificari de greutate: scaderea in greutate se asociaza cu o boala consumptiva, anorexie de tip central, hipertiroidism; bulimie.

Ancheta alimentara: de termina aportul caloric, e accesibila, furnizeaza informatii relative (de aceea se prefera ca informatiile sa fie culese cu ajutorul chestionarelor).

Obiective:

determinarea ingestiei medii de alimente pe zi

determinarea continutului energetic si in principii nutritive a alimentelor consumate

aprecierea modului de preparare culinara a alimentelor (pentru a aprecia pierderile)

Chestionare:

v    pacientul enumera alimentele si cantitatea consumata in cursul a 24 de ore, inclusiv aportul de lichide

v    consumul alimentar pentru mai multe zile, incluzand week-end (ideal o saptamana)

v    pacientul e intrebat de frecventa cu care consuma diferite alimente, intr-o anumita perioada de timp (o zi, o saptamana, o luna)

Informatii veridice: se face calculul caloric si in principii nutritive pe baza tabelelor privind compozitia alimentelor.

Examen clinic - semne clinice in CB

o      starea dintilor, gingiilor

o      glosita: deficit de riboflavina, niacina, acid folic, ciancobalamina, piridoxina

o      sangerare gingivala: deficit de vitamina C, vitamina K, riboflavina

o      cheiloza: deficit de riboflavina

o      stomatita angulara: ddeficit de riboflavina sau fier

o      hipoglusie (scaderea gustului): deficit de zinc

o      atrofia limbii: deficit de riboflavina, niacina, fier

o      fisuri linguale: deficit de niacina (PP)

o      seboree nazo-labiala: deficit de vitamina B₆

Malnutritia protein-calorica determina intarzierea eruptiei dentare, scaderea dimensiunii dintilor, scaderea solubilitatii smaltului, disfunctia glandelor salivare.

Deficit mixt de vitamina D, Ca, P determina hipomineralizare, hipoplazii, modificarea structurii dentare, eruptie intarziata.

Iodul

deficitul intarzie eruptia dentara, alterarea modelului de crestere, malocluzie

Manifestari la nivelul CB ale afectiunilor sistemice

SIDA

eritem gingival liniar

parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva

manifestari bucale: infectii micotice, leziuni herpetice, afte, hiperpigmentarea mucoasei bucale, sarcom Kaposi, osteite, celulite

scaderea aportului nutritional cu compromiterea statusului nutritional, scadere in greutate

Infectii virale: HS, CMV

apar vezicule herpetice pe gingie, mucoasa jugala, linguala, val palatin

ulceratii dureroase, disfagie, odinofagie, scaderea aportului alimentar

recomandari nutritionale: trebuiesc evitate alimentele si bauturile foarte reci si foarte calde, picante, acre

se recomanda alimente moi, necondimentate, la temperatura camerei, mese fractionate (5-6/zi), reduse cantitativ, urmate de periaj pentru scaderea aparitiei cariei

Leucemii

gingivoragii precoce, petesii la nivelul mucoasei bucale, ulceratii frecvent suprainfectate, dureroase la atingere, masticatie, deglutitie

hiperplazie gingivala extensiva

tratament: chimio si radioterapie la nivel cervico-facial, tratament chirurgical, avand urmare afectarea CB si a posibilitatilor de alimentare

se interzice aportul de produse zaharoase, scaderea aportului de carne, in puternica depresie medulara creste aportul de carne

dieta strict individualizata in functie de tip si tratament

DZ

majoritatea manifestarilor orale apar in perioada in care exista dezechilibru metabolic, datorita scaderii pH-ului in CB (prin hiperglicemie) si aparitiei complicatiilor microangiopatice si tisulare (prin mecanisme de glicozilare proteica)

Parodontopatiile

Clinic:

o      senzatie de uscaciune si arsura

o      dureri de buze

o      scaderea fluxului salivar

o      gingivita cu fenomene hiperplazice

o      gingivoragii, frecvent ulceratii, edem inflamator

Evolutia gingivitei spre forme distructive de parodontite marginale cronice.

In gingivitele asociate DZ de tip I (insulino-dependent) principalele microorganisme sunt: Streptococ, Actinomices, Fusobacterium.

Mecanism: dereglarea metabolismului local cu acumulare de produsi intermediari cu actiune toxica prin acidoza tisulara, modificari vasculare si ale terminatiilor nervoase cu fragilitate capilara, afectare arteriala si venoasa, nevrita diabetica.

Tratament: poate determina aparitia de granuloame dentare, prezenta lor mentinand dezechilibrul metabolic pelungit. Edentatia determina tulburari de masticatie care, asociate neuropatiilor vegetative gastro-intestinale duce la importante tulburari nutritionale si de nutritie.

Lichen plan bucal

apare pe mucoasa jugala posterioara, in regiunea buzelor, gingie, fata dorsala a limbii

forme: keratozice, eritrobuloase erozive (forme suparatoare ce asociaza disfagia si odinofagia cu modificarea aportului alimentar si denutritie)

Candidoze

apare pe gingie, mucoasa bucala, limba, palat, esofag

pot determina alterarea statusului nutritional

clinic: sensibilitate dureroasa la atingere, masticatie, contact cu substante acide, condimente

fisuri dureroase la comisura bucala

dificultati in purtarea protezelor           

Stomatite

dureri si ulceratie la nivelul gingiei, mucoasei bucale, palat, urmate de aport alimentar necorespunzator

Xerostomia

dezechilibre metabolice, sindrom Sjogren, consecinta radioterapiei si administrarii medicamentelor

stimularea secretiei salivare: pilocarpina, bomboane cu arome citrice fara zahar

lipsa salivei: tulburari functionale, durere, carii, infectii

Dieta

alimente moi, necondimentate, aport de lichide la mese si gustari

evitate: alimente cu consistenta crescuta, uscate, lipicioase

igiena riguroasa

modificarea consistentei, temperaturii alimentelor pentru scaderea efortului in timpul masticatiei si prevenirea infectiilor si a cariilor

Tratament chirurgical

in neoplasme de cap, gat, CB, cand e afectata capacitatea de alimentare a pacientului

secretia salivara e afectata, radioterapia si chimioterapia afecteaza si mai mult cantitatea si calitatea salivei si integritatea mucoasei orale

radioterapia are ca rezultat o saliva vascoasa, scazuta cantitativ (xerostomia)

Cariile

Au etiologie plurifactoriala = cei trei + timpul necesar.

v    Dinti vulnerabili

pertubarea formarii matricii organice a smaltului

carenta de vitamina A: leziuni hipoplazice usoare ale dintilor temporari

carenta de vitamina C: scorbut infantil

e important raportul Ca/P pentru mineralizare

carenta de vitamina D: smalt hipoplazic

oligoelemente: B, F, Mo, induc modificari in morfologia coroanei dentare prin rotunjirea varfurilor cuspizilor, largirea si reducerea santului ocluzal defavorizand acumularea alimentelor

saliva alcalina: efect protector

v    microorganisme: Streptococ mutans, Lactobacil, Streptococus sangis

v    HC: pentru metabolismul bacteriilor, scaderea pH-ului sub 5.5 (propice)

v    alimente cariogene: dulciuri, cereale, ffructe, produse lactate

dulciuri, sucuri de fructe, bauturi carbogazoase, ceaiuri, bauturi alcoolice dulci, deserturi

fainoase: biscuiti, fulgi de cartofi, paine

fructe: proaspete sau uscate sau conservate

produse lactate (cele indulcite)

zaharul: stimuleaza activitatea bacteriana

miere, zahar brun: au potential cariogenic

v    alimente cariostatice = nu sunt metabolizate de bacterii

proteinele din oua, carne, peste, legume, grasimi

gume de mestecat fara zahar

edulcoranti (zaharina, ciclamat, aspartam)

v    alimente anticariogene = impiedica microorganismele sa recunoasca produsul cariogenic; guma cu xilitol, branzeturi (cedar, svaiter)

Factori ce influenteaza proprietatile cariogene alimentare

Forma: determina durata expunerii dintilor la atacul acid.

Alimentele solide (biscuiti, cartofi prajiti) pot fi retinute in spatiul interproximal, au proprietati aderente. Alimentele lichide sunt putin aderente.

Consistenta:

vascozitate si adezivitate (jeleuri, halvita, caramel, rahat) - autocuratire insuficienta

gumele fara zahar: influenteaza secretia salivara, mentinerea pH-ului

floricele (alimente bogate in fluor; continut scazut de HC)

Durata expunerii: alimentele lipicioase, cu durata crescuta, au potential cariogen crescut. Gustari bogate in amidon: e un polizaharid degradat treptat, ca urmare durata foarte mare de expunere.

Compozitia alimentelor:

produse lactate: contin Ca si P ce asigura protectie

branza Cedar: proprietati anticariogene - stimuleaza saliva alcalina si scad bacteriemia; branza si desertul scad cariogenitatea

nucile: bogate in lipide si fibre, au proprietati cariostatice

alimente bogate in proteine: carne, peste, ou + grasimi = proprietati cariostatice

Ordinea: banane (cariogene) + lapte, cereale (mai putin periculoase); biscuiti si branza.

Frecventa: gustari repetate, bogate in CH cresc mai mult decat o alimentatie cu 3 mese pe zi.

Prevenirea cariilor:

dieta

igiena orala

periaje/clatiri

gustari cu elemente cariostatice

evitarea consumului indelungat de bauturi racoritoare, dropsuri

paste cu fluor, ape de gura

Bolile parodontale

Alimentele intra in spatiile interdentare, sunt metabolizate de bacterii si contribuie la formarea placii.

Aport: dieta hiperprotidica pentru regenerare tisulara si mentinerea RI dupa chirurgie parodontala.

Edentatie

Aportul de fructe, legume, cereale e deficitar. Deficite de vitamina A, C, fibre vegetale.

Dezechilibru nutritional: impact negativ asupra sanatatii individului. La persoanele in varsta apetitul si aportul sunt compromise de boli cronice, administrare de medicamente, izolare sociala.

Protezele dentare nu rezolva in totalitate problema (legume, fructe, friptura, coaja de paine).