Electrocardiograma standard

ELECTROCARDIOGRAMA  STANDARD

Electrocardiograma standard cu 12 derivatii inregistrata in repaus este normala la aproximativ jumatate din pacientii cu angina pectorala tipica , dar pot exista semne ale unui infarct miocardic vechi . Cu toate ca anomaliile de repolarizare , adica modificari ale undei T si segmentului ST si tulburari ale conducerii intraventriculare in repaus , sunt sugestive pentru cardiopatia ischemica , ele sunt nespecifice , intrucat pot fi intalnite si in boli ale pericardului , miocardului , boli valvulare sau in anxietate , modificari de postura , droguri sau boli esofagiene. Modificarile tipice ale segmentului ST

si undei T care insotesc episoadele de angina pectorala si dispar dupa aceea sunt mai specifice . Modificarile cele mai caracteristice includ denivelarea segmentului ST , care este asemanatoare in toate cazurile in timpul unui test de efort . Segmentul ST este de obicei subdenivelat in timpul crizei de angina, dar poate fi supradenivelat.

Modificarile EKG sunt consecinta ischemiei , a necrozei sau a fibrozei miocardice . Se observa doua tipuri de modificari : morfologice si tulburari de ritm . Modificarile morfologice sunt reprezentate de necroza , leziunea si ischemia electrocardiografica , de tulburarile de conducere intraventriculara si de modificarile intervalului QT.

Din punct de vedere electric miocardul se imparte intr-o zona subendocardica si o zona subepicardica , importanta acestei delimitari derivand din faptul ca depolarizarea zonei subendocardice nu are expresie pe electrocardiograma de suprafata si din faptul ca zona subendocardica este prima si cel mai sever afectata in ischemia miocardica datorita situarii sale la "periferia" retelei coronariene si datorita exercitarii la acest nivel a presiunilor intracavitare , rezultand pe de o parte in comprimarea retelei coronariene , iar pe de alta parte in cresterea semnificativa a consumului de oxigen al acestei zone.

Din punct de vedere fiziopatologic ischemia si leziunea electrocardiografica sunt consecinta ischemiei miocardice respectiv a discrepantei dintre necesitatile de aprovizionare cu oxigen si aportul de oxigen intr-o anumita zona miocardica . Ischemia electrocardiografica , reprezentata de modificari ale undei T , traduce o ischemie fiziopatologica mai putin severa , iar leziunea electrocardiografica , reprezentata de modificari ale segmentului ST , o ischemie mai severa.

Ambele tipuri de modificari sunt frecvent caracterizate in practica drept tulburari de repolarizare , desi in producerea ambelor intervin si modificari ale depolarizarii miocardice.