Efectele disjunctiei intermaxilare

EFECTELE DISJUNCTIEI INTERMAXILARE

Efectele de disjunctie nu indeparteaza fragmentele maxilare paralel, ci le supune la doua tipuri de inclinari, determinate de aspectul maxilarului si de jonctiunea acestuia cu celelalte elemente ale craniului visceral si neutral. Astfel, numai maxilarele sunt usor basculate in afara, deschiderea maxima fiind la nivelul liniei mediene palatine si a zonei incisive.

Modificarile la nivelul oaselor maxilare nu se incheie odata cu terminarea etapei de activare a disjunctorului, deoarece la nivelul bazelor osoase se acumuleaza o cantitate mare de forte date pe de o parte de elasticitatea dispozitivului de disjunctie, iar pe de alta parte de elasticitatea structurilor dento-parodontale si osoase. Cu alte cuvinte in faza imediat urmatoare disjunctiei, bazele nu numai ca au tendinta de recidiva, dar la nivelul lor se manifesta continuarea efectului de largire.

Toti autorii sunt de parere ca cel putin la nivelul bazelor modificarile sunt ireversibile. Reluarea aspectului normal al suturilor mediene palatine se produce dupa 3-6 luni; mineralizarea inceputa initial sub aspectul unor punti osoase se continua cu o crestere osoasa lenta pana la 6 luni de la incheierea actiunii active ortodontice. Radiologic sutura capata un aspect normal dupa 3 luni. S-a sugerat de asemenea ca este putin probabil ca desfacerea suturii medio-palatine sa desfaca si alte suturi peri-maxilare.

La nivelul dintilor laterali exista o faza initiala de recidiva pana la normalizarea axelor acestora, faza dupa care recidiva se opreste, deoarece baza apicala ramane neschimbata.

lDiseminarea se face limfatic in ganglionii pericoledocieni, duodenali si pancreatici, venos in ficat si 1/3 din cazuri direct in ficat. Diseminarea in ficat are loc 1/3 cazuri, diseminarea limfatica regionala in 1/3 din cazuri si vena porta, omentul mare, duodenul, colonul in 1/2cazuri. Metastaza pulmonara este rara.

Diagnostic:

a. clinic:

- de obicei simptome nedisociabile cu cele de colecistita sau litiaza biliara

- majoritatea acuza durere abdominala localizata epigastric sau in hipocondrul drept, greata voma, 1/2din pacienti sunt icterici si in 2/3 se palpeaza o masa tumorala in hipocondrul drept. In mai putin de 10% din cazuri nu exista o simptomatologie specifica.

b. paraclinic:

- teste de laborator ale functiei hepatice orienteaza catre icterul obstructiv

- colecistul nu este vizualizat prin colecistografie

Fig. 1 Tomografie computerizata - tumora de colecist cu litiazacolecistica
Dintii frontali au o situatie particulara deoarece in momentul desfacerii suturii mediene fiecare ramane ancorat de hemimaxilarul respectiv si atasat de omolog prin fibre transseptale. Aceasta produce intr-o prima etapa aparitia unei diasteme care se mareste pe masura ce se departeaza maxilarele. Dupa 2-3 saptamani sub actiunea fibrelor transseptale, cei doi incisivi centrali migreaza mai mult sau mai putin paralel unul catre celalalt inchizand diastema, spatiul fiind repartizat intregii zone frontale, care are o tendinta rapida de aliniere. Acest factor favorabil poate avea si urmari negative, deoarece incisivii centrali migreaza intr-un tesut nemineralizat si pot deveni mobili.

Un alt efect determinat de disjunctie, de data aceasta la distanta, ar fi stimularea dezvoltarii mandibulei in plan sagital si transversal, semnalata de mai multi autori, printre care si Grzson in 1977.

O alta consecinta semnalata de adeptii largirii maxilarului prin disjunctie este maleabilitatea suturilor perimaxilare, efect care poate fi utilizat atat in actiuni verticale pe maxilarul superior si in special prin actiuni sagitale.(8)