DURERILE DUPA AMPUTARE (dureri la piciorul-fantoma) tratament natural

DURERILE DUPA AMPUTARE (dureri la piciorul-fantoma) tratament natural

La mult timp dupa amputari, uneori ani de-a randul, apar fenomene-fantoma extrem de dureroase. Experienta arata ca aplicarea compreselor cu tataneasa (a se vedea

„Moduri de folosire' la articolul despre tataneasa, pag. 61) aduc alinare, iar durerile pier treptat.

Efect excelent are si esenta de ceapa, care se cumpara din farmaciile homeopa­tice sau din magazinele specializate in alimente naturale bogate in vitamine, dar se poate prepara usor si in casa. Cepele taiate rotocoale se introduc intr-o sticla pana la gat, se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40%, se lasa sa stea 10 zile in soare sau la loc calduros, apoi se trage in sticle. Cu acest preparat se unge apoi bontul am­putat.

De mare ajutor este ceaiul din radacini de stanjenel (iris) care se scot din pamant in octombrie, se spala cu o perie si se usuca prin atarnare. Radacinile uscate se ma­cina pana devin o pulbere, cel mai bine cu ajutorul unei rasnite uzate de rasnit cafea, mac sau pesmet. 1/2 lingurita din acest praf se lasa peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa; se beau in timpul zilei 1-2 cesti, in inghitituri mici.

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

-de pulsiune-tractiune;

-diverticul functional;

Dupa sediu se pot impartii in:-juxtasfincterian;

-nesfincterian;

Diverticulul ZENKER-diverticul sfincterian, faringo-esofagian, pe per posterior al esofagului,in dreptul lamei triunghiulare Leimer;-initial este asimptomatic, apoi apare disfagia la solide->lichide->tuse,disfonie,scadere ponderala;

-Rx:-mic pintene pe per post al  esofagului,care apoi creste in dimens,devine rotund-ovalar,in fazele finale capata asp de 'maciuca'stadiu in care diverticulul se umple inaintea esofagului si pastreaza subst de contrast dupa trecerea bolului de bariu.

8.Achalazia esofagiana-Asp Rx

-consta intr o lipsa de coordonare neurologica intre musculatura esofagului si cea sfincteriana datorita absentei sau degenerescentei celulelor plexurilor parietale din segmentele distale ale esofagului;

-reprezinta ingustarea esofagului distal pe o dist de 1-3 cm,in portiunea subdiafragmatica,ce determina o dilatatie in amonte, de grade diferite in functie de vechimea afectiunii.

-Rx:1)pulmonara=mediastin largit spre dreapta;-in incidenta laterala se poate vizualiza un spatiu clar retrocardiac voalat sau opacifiat;

2)ex.baritat=initial pot aparea modificari functionale-contractii esofagiene anarhice,nepropulsive cu caracter de contractii tertiare.Brombart a descris 3 stadii Rx:

a)std 1-calibrul esofagului este discret marit de volum,cu o jena evcuatorie la niv cardiei;-tranzit ezitant;

b)std 2-esofagul are forma cilindrica sau fusiforma,cu calibrul crescut, dar<10 cm;-bariul curge in lichidul de staza in 'fulgi de nea',stomacul se umple prin'prea plin', esofagul prezinta contractii tertiare;

c)std 3-esofag dilatat>10 cm,alungit, sinuos cu pereti ondulati,realizand un aspect de 'soseta';-bariul se aseaza pe 3 nivele:bariu inf, lichid de staza si bariu la mij, aer sup;-esofagul este asistolic iar stomacul se umple prin prea plin.

9.Nisa gastrica maligna-aspecte Rx

-prezinta dimens mari>3 cm,

-are baza larga de implantare;

-este mai mult inalta decat lata;

-nu proemina in conturul organului(este 'incastrata'in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran;

10.Chistele hepatice biliare-semiologie CT

CT-rotunde,cu contururi regulate,cu densitate lichidiana,neiodofile;

-evidentierea unei neregularitati a peretelui sau prezenta septurilor pune problema dg dif cu tum maligne chistice necrozate;

-hemoragia intrachistica duce la cresterea densitatilor, iar infectia determina aparitia unui contrur difuz,captare inelara;

11.Ciroza hepatica-aspecte CT

-exista 3 tipuri morfologice de ciroza:-micronodulara(noduli<3 cm);-macronodulara(de la 3 mm la cativa cm),tipul mixt rezultat din obstructie biliara cronica.

-aspecte morfologice:-in ciroza precoce ficatul poate fi normal sau cu largirea spatiului periportal hilar,atrofia segm medial al lobului stg(segm.4);-poate apare hepatomegalie cu steatoza difuza;-in evolutie apare atrofia lobului drept si a segm medial al lobului stg;-conturul hepatic este boselat prin nodulii de regenerare;-se pot vizualiza adenopatii hilare si benzi hipodense confluente de fibroza ce radiaza de la vena porta sau periferice,ce det retractii capsulare;

-modificari extrahepatice:-splenomegalie,hipertensiune portala,circulatie colaterala portosistemica,varice, ascita;

CT-postcontrast in stadiile tardive,captare hepatica neomogena in faza arteriala,captare scazuta a venei porte si a parenchimului;

-fibroza este hipodensa nativ si postcontrast;

-nodulii de regenerare-contur ster,izo,usor hiperdensi, cei siderotici sunt hiperdensi;-postcontrast sunt izo sau slabi hiperdensi,depinzand de perfuzia lor;

-nodulii displazici-considerati premaligni;-contur difuz nativ;-postcontrast sunt izo sau hipodensi;-un nr mic de noduli cu circulatie arteriala,devin hiperdensi doar la angiografie.

12.Steatoza hepatica-asp CT

-Este rezultatul depunerii excesive de trigliceride;

-poate fi:focala,pseudotumorala,difuza;

CT-scaderea densitatilor parenchimului hepatic(<30UH chiar valori negative).

13.Dilatatiile CBI si EH:asp CT

Boala Caroli-dilatatia chistica, segmentara a cailor biliare intrahepatice;-frecvent se asociaza cu lez chistiec ale rinichilor;

-CT-lez chistice cu densitati spontan scazute intrahepatic ce pot simula o boala polichistica hepatica;-se observa aspectul ramificat al acesor structuri si contiguitatea acestora cu caile biliare intrahepatice dilatate;-examenul postcontrast confirma dg;-pot fi localizate in jurul ramurilor portei,astfel ca pe imaginile CT apar ca zone punctiforme cu densitati centrale diminuate sau mase chistice hipodense,semn patognomonic pt maladia Caroli;-adesea se pot asocia cu prezenta calcificatilor intrahepatice;

Chistele coledociene-dilatatii chistice ale canalului biliar comun;-pot depasii 1,5 cm in diam;-pot fi si secundare unei obstructii biliare;-dilatatia poate afecta caile biliare extra/intrahep;-coledococelul reprezinta o dilatatie chistica a partii intramurale distale a canalului biliar comun care herniaza in duoden;

-CT-apar sub forma unor mase cu densit spontane lichidiene, de vol crescut,localizare in vecinat venei porte si in contiguitate cu sist ductal proximal si distal;-pot contine calculi;

Colestaza obstructiva-obstructia este localiz la niv cailor intra/extrahep,duce la dilatatia locala sau generalizata a cailor biliare intrahep;-poate fi cauzata de infl,cicatrici,calculi,tum intraluminale,compresii extraluminale(tum,gg,vezicula biliara)

-CT-caile biliare devin vizibile cand diam ramurilor semn are 3 mm p colangiografie;-pe scanurile native:CBI dilatate,cu densit apropiate de cele ale apei;-CBI dilatate postcontrast apar ca imagini hipodense,bine delimitate, cu forma tubulara la niv lobului stg,rotunde ovalare la niv lobului dr;-CT nu depisteaza intotdeauna cauza;-calculii intraluminali sunt usor identificabili;-modificarile infl cu variatii neregulate ale calibrului CB sunt dificil de evaluat;-terminarea brusca fara cauza aparenta a unui duct biliar sugereaza o tum intraluminala=colangiocarcinom;

Sd.Miriazzi-CT-Dilatarea CBI/CBEH proximal de locul compresiei ductului biliar printr un calcul din vezicula biliara sau canalul cistic,adesea acompaniata de reactie infl cronica.

Colangitele-acute(sec obstr benigne sau maligne a ductului biliar)si recurente piogene;

-CT-dilatatii variate ale CBI/CBEH;-unele ducte pot contine bule de gaz;-maj dilatatiilor nu se coreleaza cu gravitatea;-peretii canaliculilor capteaza postcontrast;-abcesele sunt lez intrahep hipodense,cu contururi imprecise,care contin bule de gaz;

-colangitele scleroase primare:-boli cronice progresive,cu r.infl fibrozanta a CB;-duce la aparitia obstructiei biliare,colestaza,ciroza biliara si hipertensiune portala;-CBI sunt intotdeauna afectate;-cele extrahep sunt afectate variabil;-se asociaza frecvent cu colita ulceroasa;

-CT-dilatatii segm,constrictii ale cailor biliare intrahep;-strictura afecteaza frecvent confluenta ductului hep dr cu cel stg;CBEH prezinta alternanta de dilatatii si stenoze;asp de 'matanii'al tractului biliar atat la CT cat si la colangiografie;-peretii ductelor ingrosati(>2mm)cu formatiuni nodulare si captare postcontrast;-in ciroza biliara ficatul prezinta contur lobulat,atrofia segmentelor lat si post si hipertrofia lobului caudat.

14.Leziunile traumatice hepatice-asp CT

DILACERAREA-localiz cel mai frecvent de a lungul vaselor si fisurilor;-dilacerarea hilara este deseori asociata cu lez ale tractului biliar;-apare k o hipodensitate liniara si ramificata cu margini bine conturate;-dilacerarile pot si multiple sau parcelare;-fractura de ficat este o dilacerare extinsa la intregul ficat cu evulsia unei parti din parenchim;

HEMATOMUL INTRAPARENHIMATOS-CT-colectie hiperdensa,rotund ovalara,in interiorul dilacerarii,care poate sa persiste cateva sapt;-lichefierea hematomului poate produce chiste posttraumatice;

HEMATOMUL SUBCAPSULAR-colectie sanguina lntiforma,dedesuptul capsulei hep intacte,localiz frecvent ant-lat de lobul dr;-concluzia-arii de minima hemoragie si edem,prezentand zone hipodense sau regiuni de edem hepatic marcat;

-hipodensitatea periportala poate si singurul semn al unui traumatism hepatic;

Cioturile amputate ar trebui imbaiate de 3 ori pe saptamana in bai de cimbru (prima baie poate fi incalzita inca de 2 ori). Se pune 1 pumn plin de cimbru la 1 baie. Si penele cu cimbru si pedicuta puse peste noapte ca niste comprese ar fi de re­comandat. Cate 100-150 grame din plantele numite sant introduse intr-o perna din panza de in.