Teorii socio - familiale despre autisti

Teoriile privind interactiunea familiei in autism sunt prezentate pentru completarea istorica, admitand ca o aplicare inadecvata a acestora poate produce mul rau pacientului si familiei sale. Trebuieste notat faptul ca unele din lucrarile mai vechi din acest domeniu s-au bazat mai mult pe studiul cazurilor decat pe acel al datelor experimentale derivand din ele.

Deasemeni notiunea de 'personalitate prepsihotica' a fost in cea mai mare masura inlocuita cu modelul factorilor de risc, exceptie facand modelele retrospective ale starilor prodromale inainte de dezvoltarea unor episoade psihotice nete. In studiile pe copii cu risc pentru autism si al familiilor acestora, ramane neclar in ce masura paternurile de interactiune neobisnuite sau traumatizante deriva din comportamentele atipice ale copiilor cu risc crescut, ale mamelor lor sau ale ambilor.

o   Bateson si colaboratorii scolii de la Palo-Alto Teoria dublei legaturi sau dublei impuneri stabilita de Bateson se sprijina pe urmarirea doar a informatiei primite (input) si a celei emise (output) de catre subiect, ignorand deliberat ceea ce petrece la nivel psihobiologic (black box). Toate problemele se pun deci, in termeni de comunicare: nexusus-ul patologic la schizofren l-ar constitui dubla legatura (dubla impunere, double bind):

Doua sau mai multe persoane sunt angajate intr-o relatie interpersonala intensa si vitala: viata familiala, infirmitate, captivitate, incarcerare, dragoste, ura, psihoterapie

Un mesaj este emis, el constituind o anulare (amputare, negare) a existentei subiectului (viitorul schizofren), pentru ca mesajul contine doua indicatii complementare si contradictorii. De exemplu, cazul unui copil, plasat in fata ostilitatii unuia din parinti, care insa isi neaga aceasta ostilitate si-i cere copilului sa o nege si el. Daca copilul isi vacrede parintele, va mentine relatia de care are nevoie, dar isi va nega propria sa perceptie; daca va da crezare propriei sale perceptii, se va mentine in real dar va pierde suportul protectiv parental de care are nevoie. Sensul mesajului este indecizionabil: aceasta este dubla legatura care s-a creat si in care ramane captiv.

Experienta aceasta este repetitiva pe durata unei lungi perioade. Receptorul mesajului se afla in imposibilitatea de a iesi din cadrul fixat de catre acest mesaj si nu poate exprima recunoasterea contradictiei sau paradoxului continut intransul. Aceasta violenta latenta este auto-intretinuta de catre dubla-legatura care devine modelul de comunicare autistica.

Comunicatiile de tipul dublei legaturi pot surveni frecvent in viata de zi cu zi, dar conform acestui model doar indivizii vulnerabili din familiile 'schizofrenogene' prezinta un risc crescut fata de un asemenea gen de comunicare.

o   Jackson si conceptul de 'homeostazie familiala' este un model in care boala diagnosticata a pacientului este necesara pentru mentinerea echilibrului familiei. Schimbarile, fie agravarile fie ameliorarile, duc la consecinte patologice pentru ceilalti membri ai familiei asa incat aceasta incearca restabilirea unui nou echilibru.

o   Wynne si Singer. Wynne si colaboratorii sai de la scoala din Bethesda au studiat relatiile intrafamiliale si au interpretat de o maniera psihodinamica autismul in organizarea sa familiala. Conceptul de pseudo-mutualitate pe care ei il lanseaza este nucleul central al acestui model si in esenta el consta intr-o strategie 'de aparare' in care aparenta este doar o 'crusta' de armonie si buna intelegere mentinuta cu orice pret pentru a masca vidul, incoerenta si absurditatea subjacente. Intr-un asemenea model, fiecarui membru din familie ii sunt desemnate roluri rigide in detrimentul exprimarii libere a personalitatii si legaturi superficiale sunt mentinute in detrimentul intimitatii autentice.

Mai tarziu, Singer si Wynne au identificat 'tuburare tranzactionala a ideatiei' care apare ca fiind predominant amorfa sau fragmentata si care ar fi prezenta atat la parintii cat si la descendentii din familile cu risc.

o   Lidz si colaboratorii au cautat originile psihozei intr-o micro sociologie a grupului familial: familia autistului nu-i permite copilului auto identificarea oferindu-i modele contradictorii care antreneaza ganduri patologice. Diviziunea cuplului (Marital Schism) de catre tulburarile de comunicare dintre parinti, antreneaza cand o dominare virila din care femeia este exclusa, cand una feminina care exclude sotul, cand o 'dubla dependenta' cu retragere mutuala. Deviatia cuplului (Marital Skew), se caracterizeaza prin prezenta, la unul din parteneri, a trasaturilor net patologice. Un fel de echilibru se stabileste in familie in jurul acestui personaj care impune celorlalti membri ideile si conduitele sale creand in jurul grupului un mediu anormal si patogen.

o   Leff si Vaughan precum si alti cercetatori, au studiat gravitatea simptomelor la pacientii autisti in relatie cu nivelul expresiei emotionale (expresed emotion - EE) care este definita in termeni de criticism si supraimplicare emotionala din partea celorlalti membri ai familiei. Pacientii care au revenit in familiile lor care se careacterizau printr-un nivel crescut al EE au prezentat o rata a recaderilor de 4-5 ori mai mare decat pacientii care au revenit in familii caracterizate printr-un nivel scazut al EE. Mentinerea terapiei neuroleptice si reducerea frecventei contactelor (per ansamblu) cu ceilalti membri ai familiei s-a dovedit a avea o valoare protectiva pentru pacientii provenind din familii cu nivel EE crescut.

o   Cercetari curente in domeniul interactiunilor familiale. Multe din rezultatele cercetarilor anterior prezentate au stimulat un aflux de cercetari in domeniul interactiunii dinamicii familiale in autism sau alte tulburari psihice.

Factorii studiati ca avand un posibil efect in dezvoltarea acestor tulburari au fost:

Deviante, tulburari de comunicare ale parintilor, deduse din analizarea raspunsurilor acestora la 7 planse din testul TAT, si au reflectat un stil de comunicatie cu dificultati in mentinerea si focalizarea intelesului si cursului logic.

Stilul afectiv apreciat din trascriptia discursului parintilor, in interactiuni cu copii, centrate pe problemele familiale si reflectand sentimente de criticism personal, inducerea vinovatiei sau intruzivitate..

Expresia emotionala, codificata in functie de nivelul audiotipurilor de interviuri cu membrii familiei a reflectat o atitudine parentala negativa, sau criticism din partea unor membri ai familiei.

In aceste studii, distorsiunile de comunicare au reprezentat un marker predictiv pentru aparitia unor tulburari din spectrul schizofeniei la unii dintre membrii familiei, cu toate ca nu a aparut clar in ce masura deviantele de comunicare si tulburarile din spectrul autism nu ar putea face parte cumva, dintr-un fenomen mult mai larg.

Stilul afectiv negativ s-a dovedit a fi un predictor mai bun al dezvoltarii tulburarilor din spectrul autism, decat nivelul crescut al EE, atunci cand ele au fost considerate impreuna cu deviantele de comunicare

Atitudinea familiei este considerata de multi cercetatori din domeniul dinamicii intrafamiliale ca fiind forta directoare, in spatele expresiei emotionale si fiind, cel putin teoretic, capabila de schimbari. S-a dovedit ca participarea familiei la un program educational de interventie, este capabila sa contrabalanseze efectele negative ale EE asupra cursului bolii.