CERCETARI PERSONALE TBC (TUBERCULOZA)

1.    MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Unul din cele mai uluitoare progrese realizate in ultimele decenii il constituie dezvoltarea stiintei alimentatiei si aprofundarea cunostintelor referitoare la importanta factorului alimentar pentru sanatatea populatiei.

Multa vreme s-au considerat, in mod fatalist, vitalitatea, vigoarea fizica si intelectuala, capacitatea de munca, sanatatea si rezistenta fata de boli ale unor popoare ca un noroc al lor de a se fi nascut cu o constitutie mai buna, fara a se lua in calcul conditiile de trai, printre care alimentatia si igiena care sunt de o importanta primordiala.

Alimentatia omului s-a modificat de-a lungul istoriei paralel cu progresul civilizatiei, astfel au fost influentate de transformarile socio-economice atat produsele de adaptare la noile conditii de mediu au ramas mult in urma, avand un rasunet adanc asupra structurii patologiei omului.

Date statistice din ultimii 30 de ani arata ca s-a produs o crestere progresiva a frecventei bolilor cronice degenerative, iar caria dentara are o frecventa foarte ridicata, 70-95% din populatia globului prezentand aceasta afectiune. Indicele de frecventa variaza in raport cu varsta, caracterele genetice, microclimatul, tipul alimentatiei, anumite stari patologice, etc.

Asigurarea unui alimentatii stiintifice, rationale (realizeaza echilibrul nutritional) coroborata cu imbogatirea cunostintelor in domeniul profilaxiei stomatologice duce la ridicarea sanatatii organismului si implicit a sanatatii dentare, la un nivel mai inalt decat acela caracterizat prin lipsa de boala si constituie in cazul medicinii preventive o arma cel putin tot atat de eficienta, ca si aplicatiile care decurg din cunostintele asupra originii infectioase a bolilor.

Dietoterapia a devenit si a ramas unul din elementele de baza ale terapiei in cazul a numeroase boli.

Dupa cum se stie, tuberculoza este o boala cu evolutie lunga, fapt pentru care necesita un timp indelungat de tratament in spitale si sanatorii specializate; prin urmare alimentatia se face in comun, pregatirea culinara realizandu-se in cadrul unitatilor sanitare respective.

Alimentatia, in comun, prezinta o serie de avantaje dar si unele dezavantaje. Avantajul bolnavilor spitalizati consta in faptul ca ei pot fi educati in ceea ce priveste alimentatia, a orarului cand se serveste masa, a felului cum trebuie servit un aliment, dar totodata si asupra modului cum se face o igiena corecta si eficienta asupra cavitatii orale dupa ingerarea alimentelor.

In acelasi timp ei pot beneficia si de tratarea altor boli, in special, de tratarea si stoparea timpurie a cariei dentare prin ajutorul primit din partea medicului stomatolog.

Dezavantajul apare in cazul aparitiei unor defectiuni survenite in aprovizionarea cu produse alimentare de buna calitate, in intocmirea meniurilor, pregatirea culinara si in cazul absentei unei relatii de colaborare intre medicul curant si medicul stomatolog.

Se va tine cont, in plus, ca bolnavii din spitale si/sau sanatorii, nu toti au posibilitatea sa-si corecteze eventualele deficiente ale meniului, unica sursa de alimentatie fiind pentru ei mancarea de la unitatea sanitara respectiva; in general, pregatirea culinara a alimentelor in cantine, atrage dupa sine pierderi mai mari de substante nutritive, decat la prepararea culinara a acelorasi meniuri in familie.

Se poate aprecia cu destula exactitate modul in care alimentatia bolnavului poate influenta favorabil sau nefavorabil evolutia bolii cat si aspectul sanatatii orale.

Cea mai accesibila modalitate de a aprecia frecventa si aparitia cariei dentare la bolnavii de tuberculoza este pe de-o parte posibilitatea cunoasterii valorii calorice si a continutului in substante nutritive a meniurilor, iar pe de alta parte posibilitatea cunoasterii efectelor alimentare asupra dintilor.

Studiile clinice si experimentale din ultimele decenii acrediteaza ideea ca un fenomen atat de complex cum este caria dentara depinde de factori cauzali multipli, care trebuie sa actioneze simultan pentru declansarea procesului de imbolnavire, ceea ce conduce la ipoteza unei triade de factori etiologici(Kriechevsky, Keyes):

terenul;

flora microbiana;

alimentatia.

Potentialul cariogen al alimentelor este conditionat de cantitatea si calitatea principiilor alimentare. Actiunea alimentelor se manifesta prin:

efect prerezorbtiv;

efect postrezorbtiv.

Actiunea prerezorbtiva se realizeaza direct asupra dintilor prin calitatile fizice ale alimentelor si substratul lor fermentabil.

Actiunea postrezorbtiva a principiilor alimentare in interactiunea cu procesele metabolice generale si locale, influenteaza structurarea tesuturilor dentare.

Un aliment se caracterizeaza prin:

consistenta:

- alimentele dure (solicita aparatul dento-maxilar, stimuleaza

secretia salivara, activeaza circulatia si metabolismul local,

se potenteaza autocuratirea);

- alimentele moi si lipicioase (sunt cele mai defavorabile

datorita hipofunctiei, diminuarii debitului salivar cu

exacerbarea florei microbiene pe substratul lor fermentabil

temperatura alimentelor consumate pot avea un efect nociv asupra dintilor, in special alternarea in cursul aceleiasi mese a consumului de alimente fierbinti cu cele foarte reci;

continutul in substante nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale ).

Tuberculoza reprezinta actualmente o problema prioritara de sanatate publica. In fiecare an se inregistreaza, pe plan mondial 10 mil. de cazuri de tuberculoza. Dintre acestea 3 mil. sunt decese. Peste o treime din populatia mondiala este infectata cu bacilul Koch. In Romania se inregistreaza anual aproximativ 25.000 de cazuri noi de tuberculoza, acest lucru situand tara noastra pe locul 1 in Europa. In tara exista peste 5.000 de bolnavi cronici, fiecare posibil sa imbolnaveasca la randul lor alte 10-20 persoane.

Avand in vedere recrudescenta in ultimi ani a tuberculozei, gravitatea de moment si in timp a acestei maladii, situatia socio-economica deficitara a majoritatii bolnavilor de T.B.C., precum si considerentele igieno-dietetice prezentate anterior, la sugestia catedrei, dar si din considerente proprii, mi-am ales ca subiect pentru lucrarea de diploma "Corelatia dintre T.B.C., alimentatie si caria dentara ".

2.    ORGANIZAREA CERCETARII SI METODE FOLOSITE

Studiul atat asupra ratiei alimentare cat si a incidentei cariei dentare la bolnavii de T.B.C. necesita tehnici diferite, cu valoare stiintifica inegala, in functie de exactitatea cu care se inregistreaza si evolueaza cantitatea de alimente real consumate dar si modul de depistare a cariei dentare.

Studiul intreprins de mine a fost efectuat in spitalul de ftiziologie Filaret, pe timp de cate zece zile, cuprinzand perioadele:

13 iulie 1998 - 22 iulie 1998

19 octombrie 1998 - 28 octombrie 1998

11 februarie 1999 - 20 februarie 1999

15 mai 1999- 24 mai 1999

Pentru a efectua o ancheta alimentara mai bine documentata, am ales perioade cu posibilitati diferite de aprovizionare.

La baza studiului incidentei cariei la bolnavii de T.B.C. am folosit indici din epidemiologia orala:

Indicele CAO:

exprima gradul de morbiditate prin carie;

rezulta din raportul(dinti cariati, dinti absenti, dinti obturati);

este raportat la numarul de dinti de 28-32;

variaza intre 30-80% in raport cu varsta, sexul, caracterul microclimatului in care se dezvolta individul si cu caracterul morfologic al dintelui.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Indice de igiena orala si placa, ce cuprinde:

indici de performanta a igienei personale (PIP) ce se folosesc inainte si dupa instructia de igiena orala;

indice de igiena bucala (IHB) care prezinta doua componente: - indicele de placa, - indicele de tartru.

Indicele de placa (sau de tartru) poate fi exprimat in doua moduri:

1.     suprafetele dentare cu placa exprimate procentual (x)

2.     suprafetele dentare fara placa exprimate procentual (y)

Y = 100 - X

In urma folosirii studiului transversal ce da informatii despre situatia care exista la un moment dat, am constatat un numar mare de leziuni carioase tratate si netratate. Acest studiu l-am facut in cadrul unui examen stomatologic asupra unui numar de 40 de pacienti bolnavi de tuberculoza, din diferite regiuni ale tarii si care nu au beneficiat de o suplimentare nutritiva in timpul in care au fost spitalizati, alimentele fiind consumate numai de la cantina spitalului.

Fiecarui pacient I-am facut anamneza insistand pe aparitia cariei dentare inainte de depistarea bolii T.B.C. si dupa constatarea ei, pe rapiditatea efectului distructiv asupra dintelui, obiceiuri alimentare inainte de boala, conditii de viata si munca. Pentru a-mi forma o imagine cat mai aproape de realitate asupra riscului cariogen si a carioactivitatii in cazul bolnavilor de tuberculoza, am facut un examen clinic intraoral, determinand indicele CAO si un studiu asupra ratiei alimentare pentru bolnavii de T.B.C.

Alimentatia in colectivitati poate fi studiata prin mai multe tehnici de valoare stiintifica inegala, in raport cu exactitatea cu care se inregistreaza cantitatea de alimente real consumate. Astfel studiul ratiei alimentare se face prin doua metode:

metoda fiziologica;

metoda statistica.

Oricare din metodele folosite trebuie sa dea informatii concludente despre:

compunerea meniului in alimente( sortimentul, cantitatea consumata, proportia intre diferitele produse si calitatea lor);

valoarea energetica si continutul in substante nutritive al alimentelor ingerate, pentru ca, prin compararea cu necesarul sa se determine abaterile fata de norma;

repartitia meselor, compunerea meniurilor si modul de pregatire culinara, pentru a putea aprecia influenta acestora asupra eficacitatii nutritive reale a produselor ingerate;

fluctuatiile consecutive posibilitatilor diferite de aprovizionare in functie de sezon;

influenta unor alimente asupra initierii si evolutiei cariei dentare;

rolul cariogen al substantelor hidrocarbonate;

influenta medicatiei specifice T.B.C. asupra unor trofine cu rol carioprotector.

La baza studiului unei ratii alimentare sta masurarea tuturor alimentelor consumate si a compozitiei lor, intr-un timp dat si aflarea prin calcul al consumului mediu de calorii si trofine pe zi, pentru o persoana.

Pentru trecerea de la aliment la trofine este absolut necesar cunoasterea cat mai exacta a compozitiei produselor alimentare consumate si ar fi ideal ca acesta sa se determine prin analize efectuate concomitent cu studiul ratiei pe probe recoltate din alimentele consumate. Deoarece un asemenea procedeu nu poate fi realizat, se folosesc tabele cu compozitia alimentelor care dau valori medii ale continutului lor in calorii si substante nutritive.

Dintre metodele folosite pentru cercetarea alimentatiei unei colectivitati, am ales pe cea care foloseste datele inscrise in registrul de administratie al alimentelor din cantina spitalului Filaret, care reprezinta metoda statistica. Pentru ca aceasta metoda sa dea informatii concludente despre compunerea meniului in termeni de alimente, despre valoarea nutritiva a ratiei ingerate, despre repartitia meselor si compunerea meniului, sunt necesare mai multe conditii dintre care:

valorile inscrise in liste sa corespunda cantitatilor de produse alimentare predate din magazie;

toate alimentele primite sa fie folosite la pregatirea mancarii, iar aceasta sa fie servita in intregime;

alimentele sa fie de buna calitate (pentru ca pierderile menajere sa nu depaseasca valorile medii), iar pregatirea meniului sa fie adecvata;

numarul de portii sa fie egal cu numarul de consumatori inscrisi in registrele administratiei.

Aceste conditii nu pot fi niciodata indeplinite integral. Din aceasta cauza, valorile obtinute prin calcul din datele inscrise in registru au doar valoare orientativa, aratand numai ce fel de alimente s-au consumat si in ce forma. Rezultatele obtinute prin aceasta metoda sunt intotdeauna mai mari cu 10- 20- 30% decat cele reale, aflate prin alte procedee mai riguroase.

Ancheta alimentara s-a efectuat prin folosirea datelor inscrise in registrul administratiei, extragand din acest registru datele privind perioadele studiate, si anume:

cantitatile de alimente scoase din magazie;

numarul zilnic de consumatori;

meniurile pregatite pentru fiecare masa.

Am insumat cantitatile consumate din fiecare aliment si numarul de consumatori pe toate zilele anchetate. Cunoscand aceste date s-a putut afla prin calcul consumul mediu zilnic din fiecare aliment, de catre un bolnav, in fiecare din cele patru perioade. Apoi, am scazut pierderile culinare, folosind in acest scop procentajul mediu al acestor pierderi luat din tabelele de compozitie a alimentelor (pentru coji, samburi, oase).

In etapa urmatoare a studiului, am calculat caloriile si substantele nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale si vitamine) aduse de fiecare aliment consumat in medie de o persoana. Pentru aceasta am folosit tabelele cu compozitia produselor alimentare (dupa I. Gontea).

Apoi am insumat caloriile si substantele nutritive provenite din fiecare aliment aflandu-se ratia totala consumata in medie pe zi de un bolnav de tuberculoza care serveste masa la cantina spitalului.

S-a comparat consumul mediu zilnic cu ratia optima recomandata bolnavilor de tuberculoza. Pentru aflarea acestei ratii adecvate se poate apela la tabelele cu norme de alimentatie rationala in tuberculoza, conform regimurilor igieno-dietetice recomandate in tara noastra.

Pentru a obtine cat mai multe informatii am facut si aprecieri asupra masurii in care s-au respectat indicatiile dietetice, tinand cont de:

- repartitia meselor si compunerea meniurilor in timpul zilei (dimineata, pranz si

seara);

- tehnicile de pregatire culinara utilizate (fierberea in apa sau in vapori, prajirea,

coacere, durata tratamentului termic, folosirea in stare cruda, etc.)

- cantitatea de produse consumate din fiecare grupa de alimente fata de normele

alimentare recomandate intr-o alimentatie rationala specifica unui bolnav de

tuberculoza si raportul dintre grupele de alimente;

- nivelul energetic si continutul in substante nutritive ale ratiei in comparatie cu

normele recomandate.

Pentru fiecare din cele patru perioade am interpretat rezultatele, iar in final am efectuat o medie a valorilor pe cele patru perioade, comparand-o si pe aceasta cu normele recomandate.

Discutiile purtate de mine cu personalul mediu, medicii curanti ai spitalului si medicul stomatolog, mi-au dat posibilitatea unei aprecieri corecte asupra abordarii terapeutice si igieno-dietetice si sa-mi formeze o imagine asupra potentialului cariogen al alimentatiei administrate bolnavilor de tuberculoza din spitalul Filaret.

3. PREZENTAREA REZULTATELOR SI DISCUTAREA LOR

In urma studiului ratiei alimentare si a determinarii indicelui CAO, la spitalul de ftiziologie Filaret, am obtinut o serie de rezultate pe baza carora se pot face consideratii practice despre influenta alimentatiei din tuberculoza asupra vulnerabilitatii la carie.

O.M.S. plaseaza recomandarile dietetice pe locul al doilea in cadrul masurilor de preventie primara a bolilor odonto - parodontale.

3.1. REZULTATELE EXAMENULUI STOMATOLOGIC

In urma examenului stomatologic si a studiilor efectuate cu ajutorul indicilor de sanatate publica dentara a rezultat existenta a numeroase leziuni carioase simple si complicate, tratate si netratate.

In cadrul anamnezei o parte din pacientii controlati, cu varste cuprinse intre 17 - 30 ani au afirmat neexistenta cariei dentare inainte de diagnosticarea bolii T.B.C si explozia multiplelor leziuni odontale dupa depistarea bolii.

O alta grupa de varsta, cuprinsa intre 30 - 45 ani au confirmat existenta leziunilor carioase si inainte de depistarea T.B.C.

Grupa cu varste peste 45 de ani care prezentau dentitie incompleta erau pacienti cu recidiva a infectiei T.B.C., internati in mod repetat, cu status social scazut.

La intrebarea mea, de ce nu-si trateaza leziunile carioase prezente, majoritatea au aratat indiferenta asupra acestui aspect, unii au aratat un usor interes, fapt de altfel sesizat la examenul stomatologic la persoane care prezentau tratamente stomatologice efectuate corect si incorect.

O alta observatie se refera la lipsa igienei bucale la majoritatea pacientilor. Am cautat sa fac o corelare in ceea ce priveste alimentatia dinainte de contactarea bolii si cea actuala.

Pacientii au raspuns ca au avut o alimentatie obisnuita si ca nu pot furniza informatii deosebite despre meniu (orarul meselor sau valorile calorice alimentatiei folosite). Tin sa mentionez ca mai mult de 75% din pacienti aveau un nivel cultural scazut si de aici rezulta dezinteresul lor in ceea ce priveste aspectele amintite.

Nu in ultimul rand, as vrea sa reamintesc faptul ca pacientii nu au putut sa-si suplimenteze sursele alimentare sau sa-si completeze deficientele acestora. Uneori conditiile de viata, care ar trebui sa fie normale, se lasa usor asteptate, iar dezinteresul pacientilor pentru o stare normala de sanatate si igiena dentara scade astfel si mai mult.

Intensitatea cariei dentare la pacientii examinati pe grupe de varsta

Intensitatea imbolnavirilor carioase se exprima in general prin indicele CAO (carii, absente, obturatii) calculat la 32 de dinti permanenti.

La dintii permanenti exista variatii de imbolnavire carioasa chiar si intre diferite grupe de varsta. In general, indicele cel mai ridicat se gaseste la grupa de varsta cuprinsa intre 41-50 ani, datorita inceputului involutiei biologice generale; urmeaza grupa de varsta 17 - 25 ani, care este varsta pubertatii cu schimbarile fiziologice caracteristice (hiperfunctionalitatea glandelor endocrine, cresterea capacitatii functionale si eforturile fizice), iar indicele cel mai mic se gaseste la grupa de varsta 25 - 35 ani si se explica prin faptul ca dintii permanenti se gasesc in primul stadiu posteruptiv, cu un grad de uzura redus.

Intensitatea cariei este mai ridicata pentru aceleasi varste la sexul feminin fata de cel masculin, datorita unei pubertati mai timpuri la fete, dar si a unei activitati sedentare nestimulative pe plan biologic.

In urma studiului efectuat in spitalul Filaret, asupra frecventei cariei, studiul realizat pe un numar de 40 de pacienti, am gasit la inceputul perioadei de cercetare un indice CAO ce variaza intre 15 - 65 %.

In foaia de observatie a fiecarui pacient am notat numarul de leziuni carioase (existente in momentul acela), tratate si netratate.

La sfarsitul celor patru perioade de cercetare:

13 - 22 iulie 1998

19 - 28 octombrie 1998

11 - 20 februarie 1999

15 - 24 mai 1999,

in urma reexaminarii pacientilor bolnavi de tuberculoza internati in spitalul Filaret, asupra carora am efectuat studiul, am constatat aparitia de noi leziuni carioase si tratamentul efectuat asupra unor leziuni mai vechi, la unii pacienti.

La sfarsitul perioadei de studiu indicele CAO a fost cu circa 20% mai mare decat cel determinat la inceput.

Frecventa cariei in perioada de studiu

CAO

100

90                                                                      B

85

80

70 A

65

60

50

40

30

20

	Perioada luata in studiu

10

0            13 iulie 1998 24 mai 1999 (luni)