Asistenta medicala in cadrul Sectiei de Oftalmologie a Spitalului Judetean de Urgenta Satu Mare

Asistenta medicala de specialitate in cadrul Sectiei de Oftalmologie a Spitalului Judetean de Urgenta Satu Mare

In Romania, strategia reformei serviciilor de sanatate este rezultatul evolutiei deciziilor de ordin strategic luate de-a lungul mai multor ani. Strategia de reforma adoptata in prezent are la baza strategia de rationalizare a serviciilor spitalicesti. Scopul rationalizarii serviciilor de sanatate este de a creste accesibilitatea populatiei la servicii medicale de calitate si de a eficientiza modul de furnizare a serviciilor medicale spitalicesti. Strategia de reforma se bazeaza pe urmatoarele principii:

1. Imbunatatirea accesului populatiei la serviciile de sanatate

2. Imbunatatirea calitatii serviciilor de sanatate

3. Imbunatatirea eficientei serviciilor de sanatate

Reforma sistemelor de sanatate este o schimbare facuta de guvern sau actorii politici cu intentia explicita de a transforma favorabil sectorul de sanatate. Strategiile de cumparare a serviciilor de sanatate constituie o optiune majora pentru imbunatatirea performantei sistemelor de sanatate.

Principalele elemente ale cumpararii serviciilor de sanatate aflate la dispozitia decidentilor sunt: mecanismele de plata, contractarea serviciilor de sanatate si competitia intre furnizorii de servicii de sanatate.

De exemplu, ca mecanism de plata pentru serviciile spitalicesti in Romania a fost utilizata initial plata pe zi de spitalizare cu tarif unic pentru fiecare din cele 5 categorii de spitale definite: institute, spitale clinice, spitale judetene, spitale orasenesti si municipale si spitale rurale. Ulterior mecanismul de plata s-a rafinat, trecand prin plata pe zi de spitalizare pe tip de spital si pe tip de sectie, plata pe caz mediu, spre DRG , mecanismul de plata utilizat in prezent (plata pe caz rezolvat, in conformitate cu complexitatea cazurilor tratate). Introducerea DRG in toate cele 276 de spitale pentru acuti poate fi considerata un succes si conduce la cresterea performantei furnizorilor de servicii de sanatate daca managerii unitatilor sanitare au abilitatile organizatorice necesare pentru a raspunde la stimulentele acestui sistem de plata si daca serviciile finantate raspund nevoilor de sanatate reale si interventiilor prioritare definite (cele care se adreseaza reducerii poverii imbolnavirilor, interventii cost-eficiente si cost-eficace).

Contractarea serviciilor de sanatate ramane principalul vehicul pentru cumparatorul de servicii de sanatate pentru a transpune nevoile de sanatate si dorintele populatiei in servicii de sanatate adecvate si accesibile. Nu exista evidente clare privind modalitatea prin care poate fi crescuta cost-eficacitatea procesului de contractare. Contractele cost-volum de servicii, impreuna cu mecanismele de plata prospective bazate pe DRG (caz rezolvat) au condus la imbunatatirea eficientei furnizorilor de servicii. De asemenea contractele au un rol determinant in asigurarea calitatii serviciilor contractate prin stabilirea unor standarde de calitate si a unor obiective clare pentru managementul calitatii serviciilor furnizate. Totusi principala dificultate cu care se confrunta decidentii este ca implementarea unui proces de contractare cost-eficace necesita un sistem informational sofisticat care este greu de definit si implementat.

Pentru a fi cost-eficace, procesul de contractare trebuie sa fie bine corelat cu planificarea serviciilor de sanatate si cu interventiile prioritare stabilite prin politica de sanatate, sa fie bine documentat in ceea ce priveste modelele de furnizare de servicii si monitorizarea furnizorilor de servicii.

Asistenta medicala spitaliceasca

Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru serviciu permanent. Spitalul este locul in care se interneaza oamenii bolnavi care necesita ingrijiri. Este o institutie cu caracter curativ, rolul lui profilactic ramanand pe planul al doilea.

Spitalul nu ingrijeste decat anumite categorii de bolnavi, ceea ce da caracterul specific al serviciului spitalicesc. Astfel in spital vor fi internati:

bolnavi in stare grava, care necesita o ingrijire permanenta, speciala;

imbolnavirile rare si cazurile atipice de boala, care se diagnosticheaza greu si necesita o observatie atenta, permanenta si de lunga durata;

bolnavii care necesita interventii chirurgicale sau alte tratamente speciale nerealizabile ambulatoriu;

bolnavii care sufera sau sunt suspectati de boli infecto-contagioase, pentru a fi izolati de restul populatiei.

Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului, unde se hotaraste asupra internarii bolnavului. Cu exceptia sectiei de maternitate si boli contagioase, celelalte sectii au un serviciu comun de primire. Acest serviciu cuprinde:

sala de asteptare;

biroul de inregistrare a bolnavilor;

cabinetul de consultatii;

camera de deparazitare si baia bolnavilor;

camera de imbracare;

camera pentru dezinfectarea si deparazitarea efectelor;

magazia de efecte ale bolnavului;

magazia de lenjerie curata.

Spitalul are doua astfel de filiere ca in fiecare sa intre deodata numai un singur bolnav, pentru ca daca vreunul dintre ei se dovedeste a fi contagios, cealalta filiera sa fie in stare de utilizare pana la dezinfectia obiectelor si spatiului unei filiere. In spitalul de boli infecto-contagioase, la internarea fiecarui bolnav se face dezinfectia obligatorie si anumite filiere sunt rezervate numai pentru o singura boala.

Sectia de spital este partea componenta inzestrata cu paturi care asigura asistenta intr-o anumita specialitate a bolnavilor spitalizati. Ea cuprinde in mod obisnuit saloanele de bolnavi, camera pentru asistente, camera pentru medici, oficiul, toaleta, baia, holul, sala de tratamente si alte incaperi in functie de specificul sectiei (chirurgie, maternitate etc.).

Sectia de oftalmologie poseda camera pentru oftalmoscopie.

Sectiile se grupeaza pe baza specialitatilor: interne, chirurgie, pediatrie, obstetrica-ginecologie, oto-rino-laringologie, oftalmologie etc. In spitalele mari, sectia de boli interne se diferentiaza mai departe in: cardiologie, gastro-enterologie, hematologie, pneumologie, boli endocrine etc.

Internarea si primirea bolnavilor in spital

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii lui, factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire, in vederea recastigarii sanatatii celui internat

Internarea in spital se face pe baza biletelor de internare emise de medicul de familie sau medicul specialist. Spitalul primeste bolnavi si prin transfer de la alte unitati spitalicesti, daca bolnavul apartine profilului sau. Cazurile de urgenta sunt primite si fara bilet de internare, chiar daca nu sunt momentan locuri libere in spital.

Bolnavii internati sunt inscrisi la biroul serviciului de primire in registrul de internari; tot aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate. Identificarea si cunoasterea adresei exacte a bolnavului sau a celui mai apropiat apartinator au o deosebita importanta pentru a se putea instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sau deces.

In cazul internarii unor persoane gasite pe strada sau in localuri publice, in stare de inconstienta, fara acte necesare identificarii lor, asistenta de la serviciul de primire va instiinta imediat organele de politie, in caz ca bolnavul poate fi identificat se va instiinta imediat familia lui.

Bolnavul adus la spital va fi dezbracat si examinat in cabinetul do consultatie al serviciului de primire. Acesta este inzestrat in asa fel, incat sa poata asigura examinarea bolnavului, stabilirea diagnosticului de probabilitate, precum si luarea primelor masuri in cazul in care se impune un tratament de urgenta. Astfel, camera de consultatie cuprinde mobilierul obisnuit, masa de examinare, dulap cu instrumente si aparatura de urgenta, in functie de specificul spitalului, precum si medicamentele care ar putea fi folosite in caz de urgenta.

Bolnavii sunt examinati la internare de medicul de garda. In acest scop, acesta culege datele anamnestice de la bolnav sau de la insotitor, date pe care le va trece imediat in foaia de observatie a bolnavului.

Bolnavul este dirijat la sectia indicata de serviciul de primire, dupa caracterul bolii de care sufera.

Bolnavul este condus sau transportat apoi in salon, unde va primi patul lui.

Asigurarea conditiilor de spitalizare a bolnavilor

Scopul spitalizarii bolnavilor, in majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice, necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualele influente nocive ale mediului inconjurator.

Primirea bolnavului in sectie sl initierea lui in regulamentul de ordine interioara a spitalului

Bolnavul adus in sectie este dirijat intr-unul din saloane. Repartizarea lui va fi in functie de boala, gravitatea bolii si starea in care se gaseste, tinand seama atat de interesele bolnavului nou internat, cat si de interesele restului bolnavilor.

Transportul bolnavilor

Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor. Bolnavii in stare grava nu se pot deplasa singuri si tocmai de ei trebuie sa se ocupe mai mult personalul de ingrijire. Din acest motiv, problemele ridicate de transportul bolnavilor trebuie bine cunoscute si de asistenta.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Ingrijirea curenta si supravegherea bolnavului

Ingrijirea bolnavului este activitatea cea mai intensa si consta in stabilirea diagnosticului, examinarea clinica a bolnavului, fixarea tipului de tratament si aplicarea procedeelor terapeutice, examinarile complementare de laborator, stabilirea medicatiei si regimului dietetic, precum si aplicarea metodelor mai complexe de tratament, ca: interventiile chirurgicale, radioterapia, transfuziile si perfuziile la cazurile curente etc. Asistenta mai are si o serie de atributii administrativ-gospodaresti ca: alcatuirea foilor de regim dietetic, pregatirea condicii de medicamente, iesirea bolnavilor etc.

Sectia de oftalmologie functioneaza in cladirea veche a Spitalului Judetean de Urgenta Satu Mare din P-ta Eroii Revolutiei nr. 2-3

Sectia are un numar de 20 de paturi.

Relatia contractuala cu CJAS in anul 2008

In anul 2008, veniturile Spitalului Judetean de Urgenta Satu Mare provin din urmatoarele surse de finantare:

- Venituri din contracte si acte aditionale incheiate cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) - 42.496.033,89 lei

- Sume primite de la Bugetul de Stat - 10.684.000 lei

- Sume primite de la Bugetul Local - Consiliul Judetean - 1.700.000 lei

- Venituri proprii - 1.543.000 lei

- Donatii si sponsorizari - 156.000 lei

Pentru Sectia de Oftalmologie au fost alocate fonduri in valoare de 1.023.543 lei.

Propuneri de imbunatatire a structurii si organizarii spitalului

ANALIZA SWOT A SPITALULUI

Identificarea problemelor critice pentru imbunatatirea organizarii si structurii spitalului:

Lipsesc standardele necesare pentru a evalua conditiile de acreditare.

Dotarea tehnica medicala este in prezent la un nivel minim.

Lipsa personalului instruit pentru utilizarea metodelor moderne de diagnostic si tratament si a tehnicii medicale.

Nevoia de reparatii capitale la toate sectiile si compartimentele spitalului care sa asigure cerintele Normelor privind asigurarea conditiilor generale de igiena stipulate in Ordinul MSP nr. 914/2006, sa asigure confort crescut pacientelor si personalului angajat.

Lipsa exploatarii in conditii de eficienta economica a spatiilor care inregistreaza in prezent cheltuieli crescute la utilitati prin pierderi in reteaua interna de distributie a apei si cea de termoficare.

Lipsa posibilitatii de a cuantifica consumurile de utilitati pe sectii.

Durata de spitalizare crescuta, peste media considerata optima in specialitate, cu precadere la anumite categorii de cazuri.

Numar mare de internari de cazuri care s-ar putea rezolva in ambulator sau spitalizare de zi.

Selectionarea problemelor prioritare cu motivarea alegerii facute

Prioritatea maxima o reprezinta dezvoltarea platoului tehnic pentru interventii diagnostice si terapeutice care ar permite rezolvarea sau ameliorarea mai multor probleme critice identificate:

Realizarea bazei materiale si asigurarea competentelor profesionale necesare pentru a intruni criteriile de calitate a activitatii medicale in vederea acreditarii.

Reducerea cheltuielilor pe caz rezolvat prin reducerea duratei de spitalizare, evaluarea corecta si obiectiva a gravitatii cazurilor si trierea lor la internare si in serviciul de ambulator.

Imbunatatirea rezultatelor sectiilor

Urmatoarea problema, ca prioritate, o reprezinta reabilitarea sectiilor clinice prin care se asigura:

Respectarea prevederilor OMSP 914/2006.

Cresterea calitatii serviciilor prin imbunatatirea conditiilor hoteliere.

Reducerea cheltuielilor la utilitati.

O alta directie de actiune necesara o reprezinta reducerea duratei de spitalizare. Justificarea acestei prioritati rezulta din analiza indicatorilor de utilizare a serviciilor medicale pe spital si pe fiecare sectie in parte. Astfel se constata o durata medie de spitalizare mare comparativ cu media pe tara.

Nu in ultimul rand, organizarea unui sistem de evaluare si imbunatatire a calitatii serviciilor medicale ar duce la rezolvarea problemelor spitalului.