Medicina
Caracteristicile mierii de manaCaracteristicile mierii de mana Caracteristicile generale ale mierii de mana sunt foarte asemanatoare cu cele ale mierii florale. Totusi, exista unele diferente care trebuie sa fie mentionate: Mierea de mana contine o cantitate mai mare de minerale fata de mierea florala; astfel: Culoarea este in mod obisnuit mai inchisa (exceptie: mierea de mana galbena de molid) Conductivitatea electrica este mai mare Cristalizeaza mai usor si mai repede Opalescenta sa este mult mai intensa Rotatia optica (polarizarea) Mierea de mana, datorita continutului diferit de dextroza si levuloza, dar mai ales datorita prezentei unor zaharuri caracteristice, melezitoza si erloza care sunt puternic dextrorotatorii, prezinta in general dextrorotatie de diferite grade. Continutul de zaharMierea de mana contine peste 18 % trizaharide (rafinoza, melezitoza etc.) Continutul de mineraleContinutul de minerale este determinat prin cantarirea cenusii ramasa dupa calcinarea mierii la temperatura inalta. Normal, mierea nu contine mai mult de 0,6% cenusa, in timp ce in mierea de mana poate depasi 1 %. Aciditatea (pH) pHCaracteristicile Propolisului (lectia 18, nivelul 1) STRUCTURA si CONSISTENTAStructura si consistenta propolisului variaza in functie de temperatura: Tare si fragil la 0-15sC (in special cand este mai vechi) Moale si maleabil la aproximativ 30sC Vascos intre 30 si 60sC Lichefiaza la temperaturi mai mari de 60-70sC Daca este incalzit usor in bain-marie se scindeaza in doua parti distincte: O parte vascoasa ce se lasa la fund O parte lichida (ceara de propolis) ce pluteste la suprafata apei
Continutul de ceara variaza intre 7,5 si 35 % (Ivanov, 1981) Continutul de impuritati variaza intre 18 si 34 % (Makashvili, 1972) Structura microscopica a propolisului este incredibil de asemanatoare cu cea de origine. Explicatia poate fi probabil legata de activitatea unor "albine lucratoare specializate in propolis" [1]. CULOAREACuloarea variaza in functie de zona geografica si de plantele de origine: Galben deschis Galbui-verde Galbui-maro Maro rosiatic Caramiziu inchis Maro verzui Maro inchis etc., etc. Ca un exemplu, culoarea predominanta a propolisului Brazilian este: Rosie Verde Maro clara MIROSULPropolisul European prezinta in mod uzual un miros placut si dulceag de muguri de plop, ceara, miere si vanilie. Cand este ars degaja un miros delicat datorita rasinilor aromatice care devin volatile. Mirosul propolisului Georgian seamana, in general, cu propolisul din alte zone si regiuni ale URSS (Makashvili, 1972). Propolisul Lituanian are un miros foarte puternic de scortisoara. GUSTULAcru si uneori amar. Propolisul Georgian are un gust amar si intepator (Makashvili, 1972). Cea mai mare parte a tipurilor de propolis Brazilian sunt picante. Flavonoizii din propolis au un gust amar si astringent [2]. TEMPERATURA de TOPIRETemperatura de topire se intinde de la 65sC pana la peste 82sC. Unele esantioane pot avea temperatura de topire peste 100sC (Makashvili, 1972). SOLUBILITATEAAproape insolubil in apa rece. Partial solubil in : Apa fierbinte sau fiarta (unele substante din propolis, solubile in apa fierbinte, sunt acizii fenolici, in special acidul cafeic; de asemeni zaharurile si aminoacizii sunt solubili in apa; Bankova, 2000) Alcool Acetona Amoniac Benzen Cloroform Eter Tricloretilena etc. Propolisul poate fi in intregime diluat numai intr-un amestec adecvat de solventi [3]. VITEZA de OXIDAREViteza de oxidare a propolisului Georgian variaza intre 16 - 21 secunde. PROCENTUL de DIZOLVARE in CLOROFORMVariaza intre 7,64 si 22,44 (Makashvili, 1972) pH Variaza intre 5,2 si 5,7 (Bracho et al., 1998). ACTIVITATEA ANTIBACTERIANAA solutiei de extract de propolis in etanol (EEP) este mentinuta la un pH acid sau neutru [4]. Scheller, Stanislaw; Szaflarski,
J.; Tustanowski, J.; Nolewajka, E.; Stojko, A. (1977) - Biological properties and clinical application of propolis. I.
Some physico-chemical properties of
propolis, Prezenta celor 19 elemente a fost aratata in extractul alcoolic de propolis (EEP). Au fost obtinute trei fractiuni prin filtrarea printr-un gel structural ce nu arata o activitate antibacteriana initiala cand sunt investigate separat. Fractiunile 2 si 3 luate impreuna si-au redobandit aceasta activitate. Solutia EEP isi mentine activitatea antibacteriana la pH acid sau neutru. A fost gasita si o insensibilitate a solutiei EEP la temperatura de 75sC pentru 30 de minute.
|