Bioritmul

BIORITMUL

Bioritmul este definit ca 'Ritm al activitatii organismului datorat particularitatilor biologice individuale.' Denumirea 'bioritm' provine din limba engleza ('biorhythm').

Ritmurile regulate ale functiilor organice de baza au fost cunoscute inca de acum 3.000 de ani, in Grecia antica. Medicii greci studiasera ciclicitatea respiratiei, activitatii renale, a pulsului si a ciclului menstrual. Hipocrate semnala faptul ca zilele bune si cele proaste fluctueaza si la oamenii sanatosi, si la cei bolnavi

In esenta, teoria bioritmurilor spune ca viata unei persoane este influentata de cicluri periodice de natura biologica, care se repeta ritmic, si ca se pot face previziuni ale momentelor de varf si de colaps ale ciclurilor biologice ale unei persoane.Exista trei ritmuri ciclice primare ce ne influenteaza viata:

• Ciclul fizic - ritm ciclic cu o durata 23 de zile.El influenteaza factorii fizici ca: forta, rezistenta fizica, rezistenta la imbolnaviri,coordonarea miscarilor
• Ciclul intelectual - ritm ciclic cu o durata de 33 de zile. El influenteaza atentia, capacitatea de invatare, memoria, claritatea �n g�ndire.
• Ciclul emotional - ritm ciclic cu o durata de 28 de zile; el influenteaza starile emotionale, ducand la momente de maxim si minim in ceea ce priveste creativitatea,perceptia, sensibilitatea emotionala.

Teoria clasica a bioritmurilor a aparut la inceputul secolului XX, totul pornind de la observatii directe. Pentru prima data, posibilitatea unor variatii ritmice de natura ciclica a fost observata de un profesor de psihologie al Universitatii din Viena (Hermann Swoboda). Pe baza datelor stranse, el a concluzionat ca exista un ciclu fizic de 23 de zile si unul emotional de 28 de zile.Un numerolog amator, Wilhelm Fliess, a ajuns la aceeasi concluzie, in mod independent, bazandu-se pe observari similare.

Ciclul intelectual a fost descoperit de catre un al treilea cercetator, profesor la universitatea din Innsbruck (Alfred Teltscher), care a observat ca studentii sai au un ritm ciudat de repetitie al zilelor bune si zile 'rele', astfel capacitatea de memorare si atentie a acestora fluctueaza cu un ciclu de 33 de zile.

Teoria a fost cercetata amanuntit de numerosi savanti de-a lungul timpului, uneori cu rezultate contradictorii, cu prisosinta in Germania, Statele Unite si Japonia. S-a mers pana acolo incat companiile aeriene aveau referinte catre bioritm in manualul pilotilor.

Nu sintem la fel in toate momentele zilei. Uneori avem multa putere de munca, alteori ne simtim epuizati. Uneori, desi dormim cit trebuie, nu ne putem concentra asupra treburilor zilnice. Exista un ceas biologic intern care ne dicteaza suisurile si coborisurile performantelor noastre mentale si fizice. E bine sa ne planificam activitatile zilnice in functie de acest orar biologic intern. Astfel, vom obtine maximul de eficienta in ceea ce facem si in functionarea organismului.

Bioritmurile reprezinta fluctuatiile naturale care guverneaza fiinta umana din punct de vedere fizic, emotional si intelectual. Ritmul activitatii organismului este diferit de la un om la altul, in functie de particularitatile biologice: virsta, sanatate, mediu social. Fiecare isi cunoaste mersul orologiului intern, stie cind e mai in forma, si cind capacitatile sale sint mai mici.

Marcat in grafic cu culoarea rosie, acest ciclu este cel mai scurt dintre cele trei cicluri primare ale bioritmului.

Pentru bioritmul fizic, luam in calcul energia, rezistenta, puterea fizica generala si rabdarea. Jumatatea pozitiva a ciclului este cea in care ne simtim cel mai bine. O identificam usor dupa capacitatea noastra de a face fata cu succes la activitatile fizice. Tot in aceasta perioada, coordonarea dintre ochi si mina este cea mai buna, puterea, rabdarea si rezistenta la diferite boli cresc. Asa se explica de ce peste o gripa instalata in zona pozitiva a bioritmului se trece mai usor. Perioada de minim este in cea de-a doua jumatate a ciclului, cind manifestam mai putina vitalitate. Sintem mai vulnerabili la boli. Copiii si batrinii sint cei mai expusi. In jumatatea negativa a ciclului, avem nevoie de mai multa odihna.

Evidentiat prin culoarea albastra in cadrul graficului, ciclul intelectual al bioritmului dureaza 33 de zile, iar curba poarta numele celui care a descoperit aceasta ciclicitate, dr.Teltscher. Pe langa abilitatile intelectuale ale subiectului, graficul poate constitui o reprezentare fidela si a starii mentale de moment, exprimata prin increderea in sine si modul de gandire.

Bioritmul intelectual se refera la memorie, agerime, rapiditatea de a invata lucruri noi, abilitatea de a rationa, acuratetea aprecierilor si calculelor. Perioada de maxim o recunoastem usor deoarece acum sintem deschisi sa acceptam si sa intelegem ideile, teoriile si abordarile noi, indiferent de natura lor. In perioada negativa a acestui bioritm, tragem concluzii eronate, nu ne putem concentra, nu intelegem mai nimic. Atunci cind un bioritm se afla la punct maxim, actiunile pe care le intreprindem au mari sanse de reusita. Lucrurile stau invers in cazul in care ciclul se afla in perioada de minim. Multe persoane afirma ca viata lor s-a imbunatatit dupa ce au inceput sa isi monitorizeze bioritmurile si sa actioneze in perioadele optime. Zilele in care trecem de la faza ascendenta la cea descendenta se numesc zile critice. S-a dovedit statistic ca, in aceste trei zile, au loc mai multe accidente decit in oricare altele.

Marcat cu culoarea verde in grafic, ritmul emotional dureaza 4 saptamani (28 de zile).El se mai numeste si 'ritmul sufletului', si influenteaza cu precadere sensibilitatea, creativitatea, starea de moment. Bioritmul emotional guverneaza sistemul nervos si de cele mai multe ori este denumit ritmul sensibilitatii. El influenteaza sentimentele de dragoste si ura, optimismul si pesimismul, pasiunea si indiferenta, depresia si inflacararea. Ritmul sufletului este pozitiv atunci cind ne simtim cel mai creativi, iubitori si tandri, sociabili. Perioada de minim este atunci cind sintem mai retrasi si mai putin cooperanti. Este posibil ca in aceasta perioada sa fim foarte nervosi si negativisti cu privire la tot ce se intimpla in viata de zi cu zi.

Cazurile in care toate trei ciclurile isi schimba polaritatile simultan sint foarte rare (o data la 7-8 ani).

Teoria bioritmurilor este apreciata drept una stiintifica, fiind acceptata de medici si psihologi. Trebuie totusi sa stim ca aceasta ciclicitate nu se aplica rigid, omul interactionind permanent cu mediul, ceea ce poate produce modificari. Cu toate aceste schimbari dictate de realitatea mereu in miscare, exista in viata fiecarui om perioade bune, care trebuie fructificate, si altele, mai putin bune, in care trebuie sa fim prudenti. In ceea ce priveste sanatatea, este usor sa ne dam seama cind sintem in forma maxima. Aceste zile trebuie notate, la fel ca acelea in care nu putem face bine mai nimic.

Una din metodele prin care putem afla in ce etapa a bioritmului sintem este masurarea temperaturii corpului dimineata. O valoare cuprinsa intre 36 - 37 grade C arata ca organismul e pregatit pentru activitatile zilei. Daca temperatura e mai scazuta, inseamna ca orologiul intern a ajuns intr-o perioada de minim. Daca va treziti vioi, sinteti matinali, daca nu aveti niciun chef sa va miscati, inseamna ca bioritmul dumneavoastra fizic va ajunge la maxim in alta perioada a zilei.

Un studiu realizat de specialisti ai Centrului Medical Evreiesc Long Island stabileste comportamentul ideal pe care ar trebui sa-l adopte oamenii pentru a trai "zile perfecte", sincronizate cu ceasul biologic al organismului. O astfel de zi ar decurge astfel: munca fizica grea trebuie facuta la primele ore, cea intelectuala in jurul prinzului, in timp ce dupa-amiaza trebuie consacrata mentinerii in forma fizica si spirituala, iar seara - relaxarii.

Expertii americani au determinat ca organismul uman este guvernat de ritmuri circadiene (care se repeta in cicluri de 24 de ore), aceasta inseamnind ca ne putem programa comportamentul astfel incit corpul nostru sa fie confruntat cu ceea ce este cel mai in masura sa rezolve intr-o perioada de timp bine stabilita. Astfel, dimineata este cea mai potrivita pentru munca deoarece atunci ajung in maxima forma capacitatile noastre de a rationa, de a ne concentra si de a forma amintiri pe termen scurt. Yoga este bine de practicat dupa-amiaza, intrucit organismul este mai flexibil. Dupa-amiaza tirziu, temperatura corporala atinge un maximum, despre care specialistii spun ca ar fi un fel de "incalzire naturala" pentru exercitii fizice. Sistemul digestiv si ficatul au o forma de virf la inceputul serii, in timp ce sensibilitatea pielii si libidoul ating maxime ceva mai tirziu. Pe linga posibilitatea de a oferi oricarei persoane sansa de a-si "acorda" programul in functie de capacitatile organismului, studiul deschide calea cunoasterii mai exacte a timpilor potriviti pentru administrarea eficienta a unor medicamente puternice.

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

Pe parcursul unei zile, ceasul intern functioneaza diferit, fluctuind de la cote minime, la cele maxime. Iata care este orarul biologic al organelor interne.

La ora 6, zaharul din singe, aminoacizii, hormonii actioneaza la capacitate maxima. La aceasta ora trebuie evitate alcoolul si nicotina.

La ora 7, ritmul inimii se accelereaza, incepe productia de hormoni sexuali, de cinci ori mai multi decit in restul zilei. Nu e bine sa facem jogging la aceasta ora, vom suprasolicita inima. Dar acum trebuie sa luam micul-dejun, bogat in glucide lente, care sa asigure pentru mai multe ore un nivel constant al zaharului din singe.

La ora 8, sintem in plina forma fizica. Dar tot acum au loc cele mai multe infarcturi si accidente vasculare cerebrale. Este ora ideala pentru analize de singe, mai tirziu, compozitia singelui va fi schimbata din cauza stresului.

La ora 9, organismul recepteaza cel mai slab senzatia de durere, avem mai mult curaj. De aceea, chimioterapia si injectiile trebuie facute acum. Sansele de vindecare sporesc.

La ora 10, creierul este foarte receptiv, orice materie va fi bine asimilata. Capacitatea de a lua decizii si de a rezolva probleme este maxima. Reflexele si vigilenta la volan sint sporite. Temperatura corpului atinge punctul superior.

Ora 11: corpul nostru isi arde grasimile, putem minca mai mult, nu se va depune. Inima si circulatia sanguina se afla in momentul lor de virf.

La ora 12, organismul este ocupat cu producerea de acizi, stomacul e foarte activ, produce mult suc gastric, in schimb, mintea e lenesa. Din cauza lipsei de oxigen trebuie sa stati in fata unei ferestre deschise.

La ora 13, aceste reactii se amplifica. Scade atentia, creierul se pregateste pentru digestie. Acum trebuie sa mincam de prinz alimente usor digerabile si cu continut scazut de grasimi. O masa copioasa va produce somnolenta. Bila incepe sa actioneze. Cine are probleme, trebuie sa ia medicamentele specifice pentru a o activa. Este recomandata tot acum o scurta siesta.

La ora 14, forta vitala este foarte scazuta. Organismul trebuie sa se odihneasca. O ora mai tirziu, creierul se pune din nou in miscare. Ne putem continua in forta activitatea. Atentia si puterea de concentrare sint in forma maxima.

La ora 15, puteti merge la stomatolog. Anestezia facuta la aceasta ora dureaza de doua-patru ori mai mult, iar sensibilitatea la durere e mai scazuta.

Exercitiile fizice sint ideale la ora 16, deoarece acum trecem printr-un moment de revitalizare. Plaminii si caile respiratorii sint larg deschise. Faceti o plimbare in aer liber! La aceasta ora actioneaza cel mai bine medicamentele administrate pe cale orala.

O ora buna pentru performante este ora 17. Acum, artistii, oamenii de afaceri, sportivii dau cele mai bune rezultate.

Ora 18 este ora activitatilor culturale. Simturile sint foarte ascutite, in special gustul si mirosul. Este momentul de maxima activitate in ceea ce priveste cresterea unghiilor si a parului. Corpul este insa putin obosit. Nervii reactioneaza la durere sau furie. Cele mai multe nasteri se declanseaza in jurul orei 18, deoarece creste semnificativ nivelul de ocitocina, hormon care determina contractiile uterului.

La ora 19, organismul este cel mai dispus sa accepte medicamentele, porii pielii se deschid si asimileaza produsele cosmetice. Dar atentie, apar mari fluctuatii de tensiune arteriala!

La ora 20 se ia cina. Trebuie sa mincati alimente care nu suprasolicita stomacul si ficatul. Materia cenusie este dispusa sa absoarba cunostinte si informatii noi. Este ora la care se poate invata eficient. Cresc capacitatile vizuale. Ficatul inregistreaza o activitate intensa, astfel bauturile alcoolice fiind mai bine tolerate la aceasta ora.

Ora 21: scad temperatura corpului si metabolismul. Nu se mai asimileaza niciun aliment. Mincarea ramine nedigerata sau digerata pe jumatate. Doar stomacul si ficatul mai lucreaza.

La ora 22, se odihneste si ficatul, de aceea, cine fumeaza dupa aceasta ora, va absorbi toata nicotina nefiltrata.

La ora 23, corpul se linisteste, se reduce schimbul de substante, tensiunea, temperatura, activitatea cardiaca ajung la minim. Productia de cortizol, hormonul stresului, este oprita, astfel ca putem adormi. La miezul noptii, organismul se autoregleaza la minim. Este obligatoriu ca aceasta ora sa ne gaseasca intr-un somn profund. In niciun caz, la volan.

Noaptea, intre orele 2 si 4, toate simturile sint in stare de inhibitie. Este momentul catastrofelor de tot felul, al accidentelor rutiere, al naufragiilor si al accidentelor de munca.

Intre ora 3 si 5, scade tensiunea arteriala. Mai trebuie sa tinem cont si de alte repere. Dimineata retinem mai usor informatiile, dar pentru a le pastra pe termen lung, trebuie repetate dupa-amiaza.

Intilnirile romantice sint mai reusite intre orele 17 si 19, cind temperatura corpului si emotivitatea ating cotele cele mai inalte. Medicamensele antiinflamatoare calmeaza mai bine durerile reumatismale dupa-amiaza decit dimineata.

Orologiul organelor interne-

- activitatea renala maxima - intre orele 5 si 11. Acum e bine sa consumam cea mai mare cantitate din cei doi litri de lichide.

- activitatea pancreatica maxima - de la 8 la 10 si de la 18 la 21. Acum putem consuma glucide din fructe si legume paste fainoase, dulciuri, piine, daca vrem sa slabim.

- activitatea hepatica si biliara maxima - de la ora 11 la 15. Acum putem minca mai consistent.

- activitatea intestinala maxima - de la ora 7 la 9. Daca veti merge la toaleta, nu veti mai avea probleme de constipatie.

- activitatea musculara maxima - de la ora 10 la ora 12 si de la 16 la 19. Acum e bine sa mincam proteine.

- capacitatea maxima de invatare - intre orele 9 si 11 si de la ora 15 la 17. Acum puteti invata temeinic, la materiile cele mai grele.

- activitatea intelectuala de concentrare - de la 8 la 10 si de la 16 la 17. Acum puteti memora mai mult si mai bine.

- activitatea de trezire: de la ora 6 la 9 dimineata. Acum e bine sa incepeti ziua.

Ciclul de veghe si somn este strans legat de temperatura corpului: cu cat temperatura este mai mare, cu atat suntem mai activi; de partea cealalta, cu cat temperatura scade, starea de somnolenta incepe sa apara. Ritmurile corpului par a se baza pe doua perioade de somn in fiecare zi: una lunga pe parcursul noptii si una scurta, la amiaza, cand multi oameni obisnuiesc sa doarma sau cel putin sa se odihneasca, oprindu-se din alerta obisnuita celorlalte momente ale zilei.

Cercetatorii au aflat ca atunci cand oamenii sunt indepartati de orice sursa a timpului exact (ceasuri, lumina solara etc.), 'ceasul' lor intern pare sa functioneze pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Daca 'ceasul biologic' se desincronizeaza cu cel al societatii, incep sa apara probleme legate de somn.

Stiintific, etapele somnului .se pot recunoaste urmarind schimbarile ce se petrec in undele emise de creier. Cele cinci etape ale somnului se repeta de pana la cinci ori in timpul noptii. Pe masura ce noaptea se desfasoara, fiecare ciclu se lungeste, si somnul REM (Rapid eye movement), timp in care majoritatea visurilor au loc, se extinde si el.

Etapa 1

In acest stadiu precoce, care poate dura doar cateva minute, corpul aluneca spre starea de somn, manifestat prin cascat. Undele cerebrale sunt in marea lor majoritate de amplitudine mare, slaba si ocazional unde alfa (asemanatoare celor ce le intalnim cand persoana este treaza). Aceasta etapa ocupa aproximativ 5% din timpul total de somn la adultii tineri.

Etapa 2

Bataile inimii si respiratia incetinesc si somnul devine mai adanc decat in prima etapa. Undele slabe continua sa fie emise, cu ocazionale 'varfuri' de unde, denumite si 'fusuri de somn'. Aceasta etapa ocupa intre 44 si 55% din timpul total de somn la adultii tineri.

REM (Rapid eye movement)

Aceasta etapa se extinde pe parcursul noptii, pe masura ce se repeta ciclic. Prima etapa REM poate dura doar 10 minute in timp ce ultima poate dura chiar o ora. In timpul acestei etape bataile inimii se accelereaza, respiratia devine superficiala (putin perceptibila), ochii se misca rapid, muschii sunt relaxati, iar visele sunt cat se poate de intense. In acest moment, undele cerebrale se aseamana cu cele din timpul 'mersului'. Aceasta etapa ocupa intre 20 si 25% din timpul total de somn la adultii tineri

Somnul este esential vietii. Animalele de laborator private de somn au murit. Nici oamenii nu par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le ameninta traiul. Un sondaj condus de American Cancer Society concluzioneaza faptul ca oamenii ce dorm mai putin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rata a mortii cu 30% mai mare decat cei care dorm in mod obisnuit 7 - 8 ore. Chiar si cei care au dormit mai putin de 6 ore si in general nu au avut probleme de sanatate au avut o rata a mortii de 1 ori mai mare decat cei ce au dormit orele 'normale'.

Exista mai multe teorii in aceasta privinta:

Teoria adaptiva: Aceasta teorie ne spune ca somnul imbunatateste sansele de supravietuire ale unui animal. Cele care obisnuiesc sa doarma conform modului lor de viata au cele mai mari sanse de supravietuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vanatorii diurni, spre exemplu.

Teoria Conservarii Energiei: Animalele ce au un stil de viata alert si cu metabolismul rapid dorm mai mult decat cele care ard caloriile mai incet, astfel conservandu-si energia pentru partidele de vanatoare.

Teoria Restaurarii: Conform acestei teorii, corpul se restaureaza pe parcursul somnului. Cercetatorii cunosc faptul ca neuro-toxinele sunt neutralizate in timpul somnului si faptul ca celulele se divid, tesuturile se sintetizeaza si hormoni de crestere sunt eliberati in timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atletii, spre exemplu, petrec mai mult timp in etapele 3 si 4 (unde slabe) decat altii, iar copii si tinerii de asemenea.

Teoria Programarii-Reprogramarii: Aceasta teorie sustine ca informatia inutila este 'stearsa' si ca informatia importanta este intiparita intr-o memorie mai puternica. Copii, care acumuleaza informatie la o rata mult mai mare decat in orice alta etapa evolutiva a vietii, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate sa nu fie similar intiparirii informatiilor invatate la scoala, spre exemplu.

Cercetari recente indica faptul ca somnul REM ar putea fi solutia. Copiii si tinerii parcurg in timpul somnului o perioada REM mai mare decat a adultilor, iar adultii care sunt la scoala sau trec prin perioade de solicitare intelectuala acumulativa intensa cunosc o crestere temporala a somnului REM. Cand oamenii sunt privati de somnul REM sunt mai putin priceputi la a rezolva probleme creative.

Melatonina (N-acetil-5-methoxitriptamina) este o substanta chimica produsa de catre glanda pineala (o glanda mica localizata la baza creierului) si care e implicata in 'semnalizarea' timpului din zi ' sau a 'momentului din an', un fel de pacemaker cronologic sau 'Zeitgeber'. E sintetizata din aminoacidul triptofan , reactie catalizata de doua enzime (arilalkilamine N-acetiltransferaza si hidroxiindol-O-metiltransferaza) si se gaseste la toate fiintel vii de la alge si pana la oameni, la nivele care variaza in cadrul ciclului nictemeral. E metabolizata rapid in ficat.

Sinteza

E produsa de pinealocitele din glanda pineala, precum si la nivelul retinei sau tractului digestiv. Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de lumina.

Informatia legata de prezenta intunericului sau a luminii este transmisa de la retina la glanda pineala prin intermediul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus si a sistemului nervos simpatic. In timpul orelor cu lumina, celulele receptoare de la nivelul retinei sunt hiperpolarizate si inhiba eliberarea de norepinefrina. La aparitia intunericului aceste celule elibereaza norepinefrina si activeaza intreg sistemul.

Melatonina mai poate fi produsa si la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale si de cele mai multe ori concentratia hormonului in aceste celule e mai mare decat cea din sange.Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante (orez).

Nivelul acestui hormon numit si 'hormonul intunericului' inregistreaza variatii si in timpul noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de productie intre 2 si 4 dimineata si scade in a doua jumatate a noptii.

Pana in cadrul istoriei recente a umanitatii, oamenii care locuiau in cadrul climei temperate erau expusi pana la 18 ore de intuneric in timpul iernii. In perioada moderna , sursele artificiale de lumina au redus durata la 8 ore sau chiar mai putin. Chiar si nivelele reduse de lumina pot afecta producerea melatoninei, in timp ce supra-iluminarea o poate inhiba(lumina albastra afecteaza cel mai mult sinteza hormonului).

De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odata cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta.

Rolurile melatoninei

1)Antioxidant

Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil sa patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.

Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem spune ca face parte din categoria antioxidantilor "terminali" sau "de sacrificiu".

2)Reglarea sistemului endocrin

Una din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale.

3)Efecte asupra sistemului imun

Unul dintre domeniile noi cele mai interesante ale cercetarilor efectuate asupra melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra sistemului imunitar. Rezultatele evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a organismului,actionand la nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente., determinand sinteza de citokine(interleukina 2).

4)Reglarea ceasului biologic

De asemenea, melatonina regleaza ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.

5)Creste frecventa somnului cu vise

Expertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina reprezinta o modalitate a creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul ca noaptea este cea mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Se pare ca doze crescute de melatonina cresc frecventa somnului cu vise si durata fazei REM .Unele droguri (LSD sau cocaina) stimuleaza sinteza de melatonina, iar altele de tipul halucinogenelor actioneaza la aceleasi zone ca si melatonina.