APNEEA IN SOMN (SFORAITUL) este oprirea
voluntara sau involuntara a respiratiei. Aceasta se poate
produce in circumstante foarte variate, de la traumatisme, aspiratii
de corpi straini, pana la apneea din cadrul stopului cardio-respirator,
ce necesita masuri speciale de tratament.
Sindromul apneei in somn (SAS); aceasta
entitate patologica este definita ca fiind oprirea repetata a
respiratiei in somn (peste 10 opriri intr-o ora de somn),
asociata cu sforait sonor si somnolenta marcata
in timpul zilei. Practic, boala poate afecta pana la 9% din populatia
adulta. Oprirea respiratiilor normale in timpul somnului are ca
urmare o proasta aprovizionare cu oxigen a tuturor organelor, putand duce,
in timp, la afectari importante ale functiilor acestora. Studiile
efectuate pe pacienti cu SAS netratat anterior au aratat o
crestere a incidentei cazurilor de hipertensiune arteriala,
infarct de miocard si accidente vasculare cerebrale.
Pe de alta parte, alterarea
calitatii somnului duce la somnolenta in timpul zilei.
Aceasta, la randul ei, are numeroase urmari cum ar fi: scaderea
capacitatii de concentrare la volan, pana la adormitul la volan
(ceea ce produce accidente de circulatie), scaderea
capacitatii de concentrare la locul de munca cu alterarea
calitatii muncii depuse de pacient.
Nu orice persoana care sforaie
noaptea sufera de SAS. In general, motivul prezentarii la medic este
oboseala exagerata din timpul zilei. Un rol important il are partenerul
(partenera) de somn, care poate da relatii despre numarul si
durata pauzelor de respiratie din cursul noptii.
Exista o serie de
conditii care pot predispune un individ la aparitia SAS; boala are
tendinta la 'agregare' familiala si consumul de
alcool predispune la dezvoltarea acestei suferinte. In general
pacientii sunt supraponderali, ei asociaza tulburari endocrine
sau metabolice importante. Tot un element de diagnostic clinic este si
nicturia (necesitatea de a merge des la toaleta pe timpul noptii), un
alt motiv pentru alterarea calitatii somnului, o alta
explicatie posibila pentru somnolenta exagerata din timpul
zilei.
Examenul pacientilor care poate
evidentia obezitatea, valorile crescute ale tensiunii arteriale, examenul
ORL, care pune in evidenta modificarile din sfera cavumului
(val palatin, lueta, amigdale, faringe), este absolut necesar pentru
un diagnostic corect al SAS.
Exista mai multe remedii
terapeutice, in functie de cat de avansata este afectarea
organica determinata de SAS. Multi pacienti vin tarziu la
medic, atunci cand boala este deja visceralizata (au aparut
modificari in organ).
Prin scaderea in greutate, evitarea
consumului de alcool, a fumatului, precum si prin simple masuri
medicamentoase de scadere a presiunii din caile respiratorii, se poate
ameliora calitatea vietii bolnavului.
Alte
remedii terapeutice sunt mai complexe, necesita
interventii chirurgicale (cel mai adesea excizia cu laser a unei
parti din valul palatin) sau utilizarea unor dispozitive speciale in
timpul noptii, care asigura permeabilitatea cailor respiratorii
prin mentinerea unei anumite presiuni a aerului la nivelul lor.
Se pot face inhalatii cu ceai de
musetel, muguri de pin, pentru a usura respiratia. Camera
se aeriseste bine, nu trebuie sa fie supraincalzita, dar
nici prea rece. Iarna, se recomanda asezarea unui vas cu apa pe
sursa de caldura pentru a se umezi aerul. Inainte de culcare se bea
un pahar cu lapte caldut, eventual indulcit cu miere sau ceai de tei,
musetel. Se va evita mancarea grea seara, mai ales inainte de
culcare. Este recomandat ca masa de seara sa fie luata cu cel
putin 2-3 ore inainte de culcare.
