Aparatul urogenital – Radiologie - Chistele renale benigne-aspecte CT

1.Chistele renale benigne-aspecte CT

Reprezinta o masa renala intraparenchimatoasa , subcapsulara , corticala sau medulara , rotunda sau ovalara , cu contur subtire , cu densitate de fluid , neiodofila care comprima , dar nu obstrueaza pelvisul renal. Poate fi acoperita de fascia renala, dar nu invadeaza venele renale.

Chisturi complicare au densitate crescuta, septuri, calcificari, pereti grosi , continut gazos. Chisturile cu densitati spontane crescute apar in: hemoragie, prezenta de substanta de contrast datorita existentei unei cai de comunicare cu sistemul colector sau prin difuziune, calcificari ale peretelui chistului, infectii (ea duce la formarea de perete gros , iodofil).

Chisturile parapielice au densitati de fluid si s eevidentiaza bine postcontrast iv. Ele amprenteaza structurile hilului renal.

2.Adenocarcinomul renal- epitelomul- aspect CT

Reprezinta 85% din tumorile maligne primitive, are o densitate spontana redusa , uneori cu zone centrale hipodense, de necroza. Pot aparea calcifieri arciforme periferice asemanatoare cu ale chisturilor sau centrale care exclud diagnosticul de chist. Sunt 3 grupe:

• Epiteloamele hipervasculare tipice-iodofielie intensa in faza arteriala , tranzitorie, cu contur net sau difuz. In faza parenchimatoasa devin hipodense, pot exista necroze intratumorale.
• Epiteloamele necrotice pseudochistice-tumoare tisulara mare , ce se poate necroza devenind formatiune chistica cu membrana groasa si neregulata.
• Epiteloamele hipovasculare –sunt de talie mica , cu iodofilie scazuta.

3.Tumora WILMS- aspecte CT

Este cea mai frecventa tumoare renala la copii. Prezinta niste mase solide, hipodense , care produc deplasarea si distrugerea parenchimului renal. Nu prezinta calcificari. Cand prezinta hemoragie si necroza intratumorala, aspectul este heterogen.

Postcontrast iv , tumora ramane hipodensa, zona de necroza fiind delimitata de pseudocapsule groase. In tumorile mari persista un rest parenchimatos subtire laminat in jurul unei mase tumorale hipodense dupa injectare.

Sunt prezente adenopatii paraaortice si in hilul renal. Diagnosticul diferential se face cu neuroblastomul de glanda suprarenala.

4.Metastazele si limfoamele renale- aspecte CT

Metastazele renale. Aspectul nu se distinge de cel al uni carcinom. Pot fi unice sau multiple de mici dimensiuni. Sunt izo sau hipodense , iodofile sau omogene. Metastazele provenite de la un cancer de colon sunt mari si pot prezenta calcificari , iar cele ale melanoamelor infiltreaza spatiul perirenal.

Limfoamele renale. Interesarea rinichilor imbraca 4 aspecte: interesare nodulara bilaterala  cu leziuni multiple , difuz delimitate de 1-5 cm vizibile numai post constrast iv.

Masa nodulara solitara (care deformeaza conturul renal). Masa retroperitoneala care se extinde in sinusul renal fara prezenta unor mase cu reducerea captarii in faza parenchimatoasa , post contrast iv si excretie renala scazuta.

5.Tumorile vezicale – aspecte CT locale si ale extensiei

CT nu face diferenta intre stadiile A(infiltratie subepiteliala), B1(infiltratie tumorala a tunicii musculare) si B2 (infiltratie tumorala ce depaseste musculara) , neputand diferentia invelisurile peretelui vezical. Tumorile limitate la perete: ingrosari focale relativ bine delimitate , imagini lacunare intraluminale sau interesarea unor portiuni largi din peretele vezical.

Densitatea tumorala este similara cu densitatea peretelui vezical , dar tumora capteaza intens contrast. CT vizualizeaza extensia tumorala la organele vecine , la peretii pelvini. Formele infiltrative produc retractia peretelui. Hidronefroza  consecutiva apare in fazele tardive.

Recidivele tumorale sunt mase cu densitate spontana de tesut cu sau fara necroza centrala.

6.Cancerul de col uterin-aspecte CT

Sunt tumori cu densitati spontane tisulare ce produc marirea dimensiunilor de col uterin si care se pot extinde la uter , sau parametre. Extensia la nivelul parametrelor se evidentiaza prin stergerea contururilor externe ale colului, prezenta unei mase tumorale lobulate sau triunghiulare excentrica catre parametre.

Invadarea organelor adiacente: infiltrarea planurilor grasoase perivezicale sau /si perirectale, ingrosarile cu aspect nodular , asimetrice , ale peretilor rectali sau vezicali, prezenta unor mase tumorale pelvine cu aspect heterogen si care se extind la planurile musculare.

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

CT poate evidentia adenopatiile metastatice si recidivele tumorale.

7.Tumorile prostatei- indicatii CT si stadializare

Prostatita acuta.

Marire simetrica a glandei cu aceeasi densitate cu cea a prostatei normale sau a adenomului , iar in cea cronica , prostata are dimensiuni reduse prin fibroza sau cicatrici. Abcese si focarele de lichefiere apar post contrast iv. , ca arii hipodense, neregulate cu incarcare inelara periferica.

Hiperplazia benigna de prostata.

O prostata voluminoasa peste 5 cm , bine delimitata. Tesutul glandular periferic normal este hipodens postcontrast. Pot aparea calcifieri. Post contrast se pot evidentia noduli hipo sau hiperdensi.

Carcinomul de prostata. T0-nu se evid tum primara Tis-carcinom in situ T1-nevizibila imagisticT2-2a-tumora cuprinde un lob prostatic, 2b-tumora cuprinde 2 lobi T3-extensie dincolo de capsula prostatica T4-invadarea altor strict pelvine N1-metastaze in ganglionii limfatici regionaliM1-metastaze la distanta

8.Cancerul ovarian- aspecte locale si ale extensiei CT

Tumori primitive. Cele mai frecv sunt adenocarcinoamele papilare nediferentiate si chistadenoamele seroase si muci pare.

Tumorile maligne ovariene primare sau secundare sunt mase pelvine unu sau bilaterale cu localizare anexiala. Chistadenocarcinoamele , sunt voluminoase, chistice, si hipodense cu contururi neregulate si pot contine componente tisulare in interiorul masei chistice. Celelalte categorii histologice sunt mase mixte cu componente solide si chistice sau  numai solide cu densitati intre 40 si 50 UH.

Invazia organelor pelvine se evidentiaza prin disparitia planurilor grasoase adiacente.

Tumorile metastatice ovariene

Sunt tumorile Krukenberg care pot fi pe CT predominat solide sau chistice.

9.Angiomiolipomul renal-aspecte CT

Majoritatea contin suficienta grasime pentru a putea fi detectate prin CT. Predominanta tesutului muscular neted si hemoragia intratumorala pun probleme de diagnostic diferential. Angiomiolipomul de talie redusa este compus numai din tesut grasos si nu poate fi diferentiat de un lipom.

Postcontrast iv comportamentul este deseori identic cu cel al epitelomului hipervascularizat , alteori unele zone se incarca , iar grasimea si necroza nu.

25% au dezvoltare extrarenala cu depasirea capsulei si invadarea tesutului gras perirenal.

10.Chistele ovariene benigne- aspecte CT

Mase tumorale ce contin grasime , lichid, componente osoase sau calcifieri, uneori au aspect chistic cu calcifieri liniare sau aspect mixt cu componente tisulare.

Calcificarile si continutul grasos pot lipsi din masa tumorala chistica , iar dak continutul consta numai din fluide, tesuturi necrozate, sange, semnele CT sunt nespecifice.

Invazia structurilor adiacente este semn de degenerare maligna.

11.UIV- Tehnica, Indicatii, Informatii obtinute

Este experimentul cel mai utilizat in explorarea aparatului renal si care ofera in plus fata de toate celelalte studierea obiectiva a functiilor cailor renale superioare.

Ca indicatii avem:

Tulburari ale secretiei renale si sau excretiei renale prin obstacol cu sediul in bazinet , ureter, vezica, uretra

Anomalii renale

Identificarea si localizarea calculilor

Ca rezultate avem:

Radiografia reno-uretero-vezicala

Timpul functional-secretia renala este maxima , nefrograma trebuie sa fie prezenta si simetrica bilateral

Timpul morfologic-excretie renala maxima in care se observa morfologia cailor urinare  superioare.

Timpul de eliminare- vezica este in repletie , de forma rotund –ovalara, simetrica.

12.Anomalii congenitale –numar, marime, forma, si pozitie

NUMAR.

Agenezia renala-rar bilaterala, mai frecvent unilaterala, rinichiul unic congenital, hipertrofiat compensator , frecvent situat in pozitie ectopica , iliaca sau pelvina. Se poate asocia adesea cu spina bifida , transpozitii de organe.

Aplazia renala-exista mugurele fetal , dar nu se dezvolta spre un organ functional normal. In este bilaterala este incompatibila cu viata. Bazinetul si ureterul de obicei lipsesc sau sunt rudimentare. In loja renala se pot depista calcificari chistice.

Rinichiul supranumerar-este cea mi rara , si consta in existenta unui al treilea rinichi cu cavitati excretori si vascularizatie proprie, complet separata de celalalt rinichi.

MARIME.

Hipoplazia renala- rinichi mici congenitali , sunt situati spre linia mediana , cavitatile excretorii si vascularizatia sunt gracile. Functia renala este normala sau scazuta

Hiperplazia renala-rinichi mare la care se poate exclude orice cauza castigata. Trebuie mentionat k dimensiunile rinichilor nu sunt in corelatie cu talia , suprafata corporala.

FORMA.

Persistenta lobulatiei fetale-rinichiul este lobulat.

Fuziunea renala-fuziuni bilateral simetrice asimetrice, unilateral asimetrice.

Rinichiul in potcoava-rinichii sunt uniti prin polul inferior in 90% din cazuri printr-o punte parenchimatoasa sau fibroasa ce se gasesc anterior de aorta si de cava inferioara. Cei 2 rinichi sunt malrotati , mia jos situati cu bazinetele care privesc antero-intern.

Rinichiul conglomerat-fuzioneaza prin cele 2 fete mediale printr-o masa unica situata presacrat.

Fuziunile bilateral asimetrice-unul din rinichi este mai mic

Fuziunile unilateral asimetrice-exista o masa renala unica cu un rinichi in ectopie incrucisata situat de obicei in bazin –rinichiul sigmoid.

POZITIE.

ECTOPIA- situatie anormala a rinichilor uni sau bilaterala , mai frecvent la stanga. Sunt de mai multe tipuri: caudala(lombara , iliaca, sacrata), craniala, incrucisata. In ectopie, rinichii au forma modificata , sunt distopici , ureterul este rectiliniu. In ectopia incrucisata ambii rinichi sunt de aceeasi parte.

DISTOPIA- initial in viata embrionara hilul si bazinetul sunt situate anterior , si sufera apoi o rotatie in jurul axului longitudinal , si ajung median.

13.Modificari elementare morfologice la nivelul caii de excretie a aparatului urinar

Dezorientarea- orientarea normala a calicelor , bazinetului, si ureterului, poate fi modificata in cazul unui rinichi anormal congenital- rinichi in potcoava , polichistic, sau datorita compresiuni ce se exercita la nivelul acestor cavitati de catre o formatiune expansiva intra sau extrarenala.

Dilatatia-la aparitia ei contribuie pe de o parte infectia , care determina paralizia fibrelor musculare netede , iar pe alta parte existenta unui obstacol. Acesta este responsabil de cresterea presiunii urinei la nivelul caii de excretie.

Stenoza- reducerea calibrului caii de excretie la diferite nivele , insotita frecvent si de modificari de contur. Este o modificare elementara care se gaseste in TBC , care stenozeaza printr-un proces de sclero-lipomatoza bazinetul sau calicele.

Eroziunile + ulceratiile- sunt pierderi de substanta de dimensiuni diferite situate in parenchimul renal.

Amputatiile- reprezinta suprimarea partiala sau totala a cavitatilor renale , pot fi consecinta unui proces sclerolipomatos , a unei compresii care se exercita asupra cavitatilor excretoare sau a unei leziuni intracanalare.

Lacunele –apar k un minus de umplere cu contururi nete , mai mult sau mai putin regulate.

14. Modificari elementare functionale la nivelul caii de excretie a aparatului urinar

Hipertonia- bazinetul are dimensiuni reduse si se opacifiaza slab datorita evacuarii rapide prin hiperkinezia insotitoare. Calicele iau un aspect gracil , ingustate cu contururi fin trasate. Hipertonia ureterului poate da absenta imaginii pe portiuni intinse. Vezica urinara hipertona are dimensiuni reduse, este rotunda datorita hipertoniei detrusorului –in TBC.

Hiperkinezia- este o crestere a contractilitatii cailor de excretie –ureterul apare moniliform datorita undelor peristaltice , mai numeroase si cu o amplitudine mai mare.

Spasmul- este o contractie totala de lunga durata ce impiedica progresia coloanei de lichid in caile urinare. Urografic se constata intreruperea persistenta a coloanei pielo-ureterale ce depaseste locul de proiectie al unui sfincter al cailor urinare.

Hipotonia + atonia- se caracterizeaza prin scaderea in grade diferite a starii de contractie permanenta a fibrelor musculare. Imaginea urografica apare mai bine vizibila si mai neta cu calicele rotunjite, bazinetul usor dilatat.

Staza- oprirea substantei de contrast adm iv la nivelul unui segment al ap urinar. Ea poate si renala si in aparatul excretor.

15.Litiaza urinara-modificari radiologice + CT

Pe radiografia reno-vezicala vizibilitatea calculilor este apreciata in functie de compozitia lor chimica si de indicii de absorbtie ai razelor X, fiind cu atat mai vizibili cu cat substantele ce il formeaza au un numar atomic mai mare.

Cu ajutorul radiografiei renale putem evidentia si localiza un calcul care se proiecteaza de fata pe aria renala, iar de profil in plin corp vertebral sau posterior CV.

Calculii trebuie diferentiati umbre parazite date de :

Corpi straini cutanati

Urme de injectii

Corpi straini din TG

UIV pune in evidenta calculii radiotransparenti , localizeaza bine calculii in raport cu calea excretoare a rinichiului si cu alte organe vecine.

16.Vezica urinara in TUG

La nivelul vezicii urinare , TBC este secundara unei localizari renale , in 40% din cazuri , vezica este normala. Afectarea acesteia se traduce UIV  prin:

Diminuarea capacitatii vezicale

Asimetria expansiunii vezicale

Segmente infiltrate si rigide care nu se disting in stadiile avansate

Contururile vezicii sunt dintate si neregulate