Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Alegerea dintilor artificiali



Alegerea dintilor artificiali


ALEGEREA DINTILOR ARTIFICIALI

1.     Alegerea dintilor frontali se face functie de:

a.     Marime Practic, latimea totala a celor sase dinti frontali superiori este de obicei egala cu distanta dintre cele doua linii ale caninilor trasate pe bordurile de ocluzie. Se masoara de obicei distanta cu o rigla flexibila apoi se alege o garnitura corespunzatoare ca dimensiune.  

Daca se vor realiza montari atipice se vor alege:



dinti mai lati, daca se va realiza o montare cu dinti inghesuiti

dinti mai ingusti, daca se va realiza o montare cu diastema si treme.

Inaltimea dintilor frontali superiori este aleasa in functie de mai multi factori care influenteaza gradul de vizibilitate a dintilor:

varsta pacientului

lungimea buzei superioare si gradul ei de mobilitate

gradul de supraocluzie pe care l-a avut pacientul cand era dentat

Varsta:

dintii devin mai scurti prin abraziune

tonusul buzei superioare scade cu varsta acoperind mai mult dintii

Lungimea buzei:

la pacientii cu buza superioara scurta se vede jumatate din centralul superior cand buza este relaxata

la pacientii cu buza superioara lunga dintii pot fi acoperiti in totalitate chiar daca pacientul este tanar

Supraocluzia:

in ocluzia adanca acoperita dintii superiori vor  fi mai vizibili

b.     Forma. Functie de forma fetei poate fi: patrata, ovoida, ascutita. GRANT si JOHNSON sunt de parere ca varsta, sexul si personalitatea sunt factori decisivi in alegerea formei dintilor. La femei, dintii cu linii mai blande si mai rotunjite, formele feminine fiind inscrise intr-o sfera. Dintii masculini trebuie sa confere forta, vigoare, o oarecare aparenta de rigiditate, formele masculine fiind inscrise intr-un cub.

c.      Culoare. Este dominata de 4 (patru) elemente:

culoarea de baza;

stralucirea si luminozitatea;

gradul de saturatie

transluciditatea

Alegerea culorii se face in functie de numerosi factori:

varsta daca pacientul este tanar, se va reduce din portiunea de la colet, lasand marginea inciziala translucida intacta; daca pacientul este varstnic, se va reduce din marginea inciziala facand dintele mai saturat .


sexul mai deschisi la femei decat la barbati

personalitatea la pacientii delicati, culoarea este mai deschisa, la cei vigurosi este mai inchisa

cadrul in care dintii urmeaza sa se armonizeze: carnatia, culoarea ochilor, culoarea parului

d.     Material: dinti din portelan si dinti din acrilat

Proprietati

Acrilat

Portelan

Uzura in timp

Poate fi rapida

Foarte lenta

Fragilitate

Dur dar nu crapa

Fragil, poate crapa

Usurinta prelucrarii

Usor de frezat si relustruit

Mai greu de frezat si relustruit

Estetica

Poate fi excelenta

Poate fi excelenta

Usurinta in modificare

Usor de individuali- zat

Greu de individuali- zat

Zgomot in timpul utilizarii

Sunet discret la contact

Sunet ascutit la contact

Retentia la baza protezei

Chimic

Mecanic

Transmiterea fortelor ocluzale

Transmit forte reduse

Transmit toate fortele



2.     Alegerea dintilor laterali se face functie de spatiul disponibil definit de 3 (trei) dimensiuni:

I. Dimensiunea mezio- distala. Cei doi premolari si cei doi molari trebuie sa se incadreze in spatiul dintre fata distala a caninului si limita anterioara a tuberculozitatii maxilare (la maxilar), respectiv a tuberculului piriform (la mandibula), deoarece nu se monteaza dintii pe aceste formatiuni anatomice.

II. Dimensiunea ocluzo- gingivala. Teoretic, inaltimea dintilor posteriori trebuie sa fie egala cu jumatatea distantei dintre cele doua creste din care se scade grosimea bazei protezei (2-4 mm).

III. Dimensiunea vestibulo- linguala. Va fi aleasa in functie de caracteristicile tesutului de suport, in special in functie de latimea crestei edentate mandibulare (creasta lata - dinti mai lati; creasta ingusta - dinti mai ingusti).

In general se aleg dinti mai ingusti decat cei naturali pentru a mari spatiul functional al limbii si pentru a reduce presiunile pe care le suporta crestele edentate.

Latimea dintilor laterali trebuie aleasa in asa fel incat momentul montarii lor sa poata fi respectate regulile:

fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca verticala ridicata de pe linia oblica interna fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca o linie care uneste fata meziala a caninului cu fata linguala a tuberculului piriform (regula lui POUND)

Forma dintilor laterali:

Din punct de vedere ocluzal dintii artificiali se grupeaza in doua clase principale:

dinti posteriori anatoformi;

dinti posteriori functionali (neanatomici) cu fata ocluzala plana, deci cu pante cuspidiene de 0

Culoarea dintilor laterali: culoarea dintilor laterali trebuie sa fie aceeasi cu cea aleasa pentru dintii frontali

Materialul: Dintii din acrilat vor fi preferati in urmatoarele situatii:

cand spatiul dintre cele doua creste este redus;

cand pacientul este vechi purtator de proteze cu dinti artificiali din acrilat;

cand tesuturile de suport sunt deplasabile (camp protetic moale);

cand relatia centrica a fost obtinuta greu si se preconizeaza o echilibrare ocluzala laborioasa in faza de inserare a protezelor in cavitatea bucala

ANALIZA MODELULUI DUPA SISTEMUL BIOFUNCTIONAL PROTETIC IN VEDEREA MONTARII DINTILOR FRONTALI

Reperele de analiza a modelelor maxilare sunt:

papila incisiva

sutura mediopalatina, Pe aceasta axa se gaseste frenul buzei superioare si foveele palatine

prima pereche de rugi palatine. Reper pentru pozitionarea coletului oral al caninilor maxilari

unghiul format de directia primei rugi palatine cu planul medio- sagital. In functie de acest unghi, se vor monta dintii in linie dreapta, an V sau arc, realizand treme, diasteme sau inghesuiri frontale

mijlocul crestei reziduale. Se marcheaza in zonele laterale

tuberozitatea maxilara

Reperele de analiza mandibulara ale modelului edentate total sunt:

tuberculul piriform

punctul simfizar: este situate la mijlocul crestei reziduale in plan medio- sagital. Determina situarea punctului interincisiv

punctele canine: se situeaza la trecerea dintre zona frontala si cea laterala




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright