Tratatul de la Amsterdam

Tratatul de la Amsterdam

Ziua de 1 mai 1999 a fost marcata de intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam[1], semnat la 2 octombrie 1997 care modifica tratatul asupra UE (Maastricht) si tratatele de instituire a Comunitatilor.

Tratatul de la Amsterdam a marcat inceputul procesului de adaptare institutionala si legislativa a UE la noile cerinte ale extinderii sale. Reforma institutiilor europene era necesara pentru a se putea duce mai departe procesul de aderare a tarilor din Europa Centrala si de Est, care doresc integrarea in UE.

Astfel, in perspectiva aderarii in viitor a noi state la UE, se stabileste ca numai odata cu intrarea in vigoare a primelor tratate de aderare (maximum cinci), acele state care pana acum trimiteau in Comisie si un al doilea membru (Franta, Germania, Italia, Anglia si Spania), vor avea cate un singur membru in Comisie, dar cu conditia ca pana la acea data sistemul "votului ponderat" din Consiliu sa fie modificat acceptabil pentru toate statele membre (ori prin revizuirea ponderii acestor voturi, ori prin introducerea unei majoritati duble).

In general, Tratatul de la Amsterdam a adus si o serie de reforme institutionale de mai mica importanta cum ar fi: scaderea numarului procedurilor de legiferare (de la 22 de proceduri la 3), simplificarea procedurilor de codecizie, extinderea codeciziilor cu Parlamentul European la noi domenii (de la 15 la 39), extinderea votului cu majoritate calificata din Consiliu (la alte 15 teme), intarirea rolului Presedintelui Comisiei si a atributiilor de control ale Parlamentului European.

In concluzie se poate afirma ca in ciuda noilor modificari, UE nu dispune nici in continuare de personalitate juridica deplina, ci ramane un cadru institutional unic pentru cooperarea statelor membre, institutiile comunitare nefiind suficient de reformate. Tratatul de la Amsterdam, totusi, poate fi caracterizat prin trecerea a tot mai numeroase domenii incluse pana acum in pilonii doi si trei in cadrul pilonului unu, adica se observa trecerea a cat mai multor domenii de sub incidenta regulilor de cooperare politica in sfera integrarii juridice[2].

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

39. Criteriile principale pentru aderarea la Uniune stabilite prin Tratatul de la Maastricht sunt:

a. existenta performantei economice si combaterea coruptiei;

b. existenta unor institutii democratice stabile;

c. a+b

d. existenta unei economii de piata viabile si indeplinirea acquis-ului comunitar;

e. b+d

40. Care sint criteriile de aderare la Comunitatile Europene?

1) criteriul geografic;

2) criteriul politic;

3) criteriul economic;

4) capacitatea de a indeplini obligatiile ce decurg din calitatea de stat membru;

5) tinerea sub control a ratei inflatiei.

a) 1+3+4+5

b)1+2+3+4

c)1+2+4+5

d)1+3+4+5

e) 2+3+4+5

41. Care a fost obiectivul principal urmarit de Tratatul EUROATOM?

1. formarea si dezvoltarea rapida a industriilor nucleare

2. cresterea nivelului de trai in statele membre

3. dezvoltarea schimburilor cu alte tari

4. desfiintarea monopolului impus de puteriile existente

5. formarea unui alt monopol

a) 1+3+4+5

b)1+2+3+4

c)1+2+4+5

d)1+3+4+5

e) 2+3+4+5

42. Care este sistemul decizional in EURATOM?

a) decizile sunt luate de Consiliul de Ministrii, la propunerea Comisilor

b) decizile sunt luate de Coimisii, la propunerea Consiliului de Ministrii

c) decizile sunt luate de Curtea de Justitie, la propunerea Comisiei

d) decizile sunt luate de Comisie, la propunerea Curtii de Justitie

e) decizile sunt luate de Adunarea Parlamentara, la propunerea Comisiei

43. Raportul Spaak din 21 aprilie 1956, avea drept tema principala:

1. o uniune economica generala;

2. independenta institutiilor comunitare;

3. egalitatea intre state;

4. o uniune in domeniul utilizarii pasnice a energiei atomice;

5. administrarea pietei carbunelui si otelului.

a= 1+3

b=1+4

c=1+5

d=5

e=4

44. Institutia care are atributii de control pentru CEE si Euratom este:

1. Comisia

2. Consiliul

3. Adunarea comuna

4. Adunarea

5. Curtea de justitie

a=1

b=2

c=4

d=1+4

e=nici una dintre variante

45. Tratatele de la Roma:

1. au fost incheiate de cele 6 state parti constituind CECA pe o perioada de 4 ani

2. au fost incheiate pentru o durata nelimitata

3. semnarea Tratatelor de la Roma a urmat Conferintei europene de la Paris

4. tratatele au fost semnate si de Marea Britanie

5. au hotarat organizarea unei piete nucleare comune

a=1+3

b=2+5

c=2+5+4

d=2+4

e=1+3+4+5

46. Pentru a incuraja derularea programelor de cercetare care ii sunt transmise, Comisia poate:

1. sa acorde sprijin financiar;

2. sa puna de dispozitia statelor member, persoanelor sau intreprinderilor, instalatii, echipamente, asistenta de specialitate;

3. sa determine finantarea in comun de catre statele member, persoanele sau intreprinderile interesate;

4. sa furnizeze, cu titlu oneros sau gratuit materiile prime pentru derularea acestor programe;

5. Comisia poate publica programele fara acordul statelor care le-au transmis.

a=1+2

b=3+5

c=1+2+3+4

d=2+3+4

e=3=4+5

47. Curtea de Justitie are competenta de a hotara cu titlu preliminar asupra:

1. interpretarii prezentului tratat;

2. valabilitatii actelor adoptate de institutiile comunitatii;

3. Curtea de justitie nu poate hotari asupra oricarui litigiu dintre Comunitate si agentii sai;

4. interpretarii statutelor organismelor create printr-un act al Consiliului, cu exceptia unor dispozitii contrare ale acestor statute;

5. litigiile in care Comunitatea este parte, pot fi sustrase competentei instantelor nationale.

a=1+5

b=5

c=1+2+4

d=3+5

e=3

48. Mijloacele prin care Comunitatea trebuie sa atinga obiectivele prevazute in Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom), sunt:

A. dezvoltarea cercetarii stiintifice

B. adaptarea normelor comune de securitate pentru protectia populatiei si a lucratorilor

C. asigurarea aprovizionarii regulate a statelor membre cu energie

D. garantarea utilizarii pasnice a materialelor nucleare

E. crearea unei piete comune nucleare

a. A+D+E

b. B+C+D+E

c. C+D+E

d. A+C+D+E

e. A+B+C+D+E

49. Se cunosc mai multe tipuri de concurenta.acestea sunt:

A. perfecta si imperfecta

B. directa

C. indirecta

D. loiala

E. neloiala

a. A+B

b. B+C+D

c. C+D+E

d. A+B+C+D+E

e. A+B+D+E

50. Politica in domeniul concurentei interzice practici cum ar fi:

A. acordarea de ajutoare publice care creeaza distorsiuni in relatiile de concurenta dintre agentii economici;

B. stabilirea preturilor prin intelegeri prealabile intre producatori sau furnizori;

C. crearea de carteluri care sa-si imparta piata, astfel incat sa nu se concureze intre ele;

D. abuzul de pozitie dominanta pe piata;

E. realizarea de fuziuni care distorsioneaza libera concurenta

a. A+C+E

b. A+B+C+D+E

c. B+C+D+E

d. C+D+E

e. A+B+C+E

51. Obiectivele cuprinse in Tratatul de la Roma, si Tratatul de la Maastricht, cu privire la politica in domeniul concurentei, sunt:

A. practicile comerciale restrictive

B. abuzul de putere (pozitie) dominanta

C. achizitiile si fuziunile;

D. ajutoarele de stat;

E. politica cu privire la sectorul de stat

a. A+B+C+D+E

b. A+B+C+D

c. A+D+C

d. B+C+D+E

e. B+C+E

52. Intitutiile care functioneaza in domeniul concurentei sunt:

A. Consiliul U.E. sau Consiliul Ministerial

B. Comisia Europeana

C. Parlamentul European

D. Curtea Europeana de Justitie

E. Consiliul European

a. A+C+D+E

b. A+B+C+D+E

c. A+B+C+D

d. B+C+D+E

e. C+D+E

53. Sunt principii generale ale dreptului comunitar:

a. principiul proportionalitatii;

b. principiul echilibrului;

c. principiul securitatii juridice;

d. principiul egalitatii;

e. principiul dreptului la aparare;

f. principiul universalitatii so al unicitatii.

A= a+b+d+e

B= a+b+c+d

C= a+b+e+f

D= a+c+e+f

E= a+b+c+e

54. Directivele sunt acte normative de drept care:

a. stabilesc obiective sau un rezultat de atins ;

b. lasa la indemana Statelor Membre alegerea mijloacelor si formelor pe care le vor utilize pentru atingerea obiectivelor;

c. stabilesc mijloacele si formele pe care trebuie sa le utilizeze pentru atingerea obiectivelor;

d. pentru a se conforma directivelor, statele trebuie sa adopte actele normative necesare sau sa-si modifice corespunzator legislatia;

e. in aplicarea lor sunt doua momente. Primul moment este cel pana la care statele trebuie sa se conformeze;

f. se aplica imediat, statele fiind obligate sa se conformeze, iar cetatenii pot face uz, in mod direct, de dispozitiile directivelor, ele fiind considerate vinovate de neconformare

A= a+b+d+e

B= a+b+c+e

C= a+c+d+e

D= a+b+c+d

E= b+c+d+e

55. Recomandarile:

a. sunt formulate de Parlamentul European;

b. sunt obligatorii pentru Statele Membre;

c. sunt formulate de Consiliul Ministrilor UE in domeniile in care statele nu au acceptat sa-si diminueze suveranitatea si in care nu se poate interveni in mod direct;

d. vizeaza armonizarea legislatiei statelor in anumite Domenii;

e. nu au forta 16orrect16ry;

f. se dreseaza numai anumitor destinatari.

A= a+b+d+e+f

B= a+c+d+e+f

C= a+d+e+f

D= a+b+d+e

E= c+d+e

56. Principiul egalitatii:

a. i se mai spune si al nediscriminarii;

b. consta in aplicarea unui tratament egal al partilor in situatii identice si comparabile;

c. priveste nationalitatea, sexul, libera circulatie a marurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor;

d. este aplicabil tuturor relatiilor juridice stabilite pe teritoriul comunitar.

A= a+b+c

B= b+c+d

C= a+b+c+d

D= a+c+d

E= a+b+d

57. Sunt criterii de identificare a liberei circulatii a serviciilor stabilite prin jurisprudenta Curtii Europene de Justitie:

a. prestatorul de servicii sa aiba in obiectul de activitate prestarea de servicii in Uniunea Europeana;

b. prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decat el al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii;

c. prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decat el al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere exterioare a Uniunii;

d. prestatorul sa fi fost stabilit in spatiul Pietei Unice a UE;

e. prestatia sa fie remunerate.

A= a+c+e

B= b+d+e

C= c+d+e

D= b+c+d

E= b+c+e

58.Cetatenia Europeana

a) inlocuieste cetatenia nationala

b) completeaza cetatenie nationala

c) este detinuta de orice persoana care are cetatenia unui stat membru al Uniunii Europene

d) acorda printre altele dreptul la pasiv la vot in alegerile locale

e) acorda dreptul activ la vot in alegerile locale

a) b+c+d+e

b) a+b+c+d+e

c) a+b+e

d) a+c+d+e

e) a+d+e

59. In cadrul Tratatului de la Maastricht si-au rezervat dreptul de a decide singure daca introduc moneda unica sau nu:

a) Franta

b) Danemarca

c) Marea Britanie

d) Germania

e) Elvetia

a) a+b+c+d

b)d+e

c)a+b+c

d)a+c

e) b+c

60. Pentru ca o tara sa participe la Uniunea monetara, aceasta trebuie sa indeplineasca anumite criterii de convergenta:

a) politica financiara

b) nivelul preturilor

c) nivelul PIB

d) nivelul PNB

e) nivelul dobanzilor

a) a+b+e

b) a+b

c) a+b+d+e

d)c+d

e) a+b+c+d+e

61. Care sunt principiile care stau la baza liberei circulatii a marfurilor

a) eliminarea oricarei taxe vamale sau echivalentul acestora in ceea ce priveste importul si exportul marfurilor intre statele Comunitatii Europene.

b) adoptarea unui tarif vamal comun care va fi aplicabil fata de statele terte care vor desfasura activitati de import export cu statele din spatiul comunitar.

c) eliminarea restrictiilor de ordin cantitativ , precum si orice alte masuri care sa conduca la astfel de restrictii.

d) Pentru o activitate mai eficienta Consiliul Economic si Social a creat organe subsidiare care sa-i faciliteze atingerea obiectivelor propuse

a) a+b+c

b) a+b+d

c) a+d

d) b+c

e) b+c+d

62. Ce ilustru om politic roman,in discursul sau "Caile practice de formare a Uniunii Economice Europene", interventie in Comisia de Studii pentru Uniunea Europeana, Geneva, 17 ianuarie 1931 a propus sa fie invitate la promovarea proiectului de constituire a Uniunii Economice Europene atat guvernele statelor europene membre ale Societatii Natiunilor cat si

guvernele statelor europene ne membre ?

a) Nicolae Iorga

b) Ionel Bratianu

c) Nicolae Titulescu

d) Alexandru Papadopol

e) Mihail Kogalniceanu

63. Politica Comunitatii in domeniul mediului contribuie la urmarirea obiectivelor ca:

a. conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului, ocrotirea sanatatii persoanelor, utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale,promovarea, pe plan international, a unor masuri destinate sa faca fata problemelor regionale sau planetare de mediu.

b. conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului;

c. limitarea defrisarilor masive si atingerea unui nivel minim privind poluarea mediului;

d. reducerea nivelului de emisii poluante;

e. diminuarea producerii de energie prin folosirea materialelor radioactive si incurajarea tehnologiilor alternative (eoliene, solare, etc.).

64. Politica Comunitatii in domeniul cooperarii pentru dezvoltare, care este complementara politicilor statelor membre, favorizeaza:

a. dezvoltarea economica si sociala durabila a tarilor in curs de dezvoltare si, in special, a celor mai defavorizate dintre ele;

b. integrarea armonioasa si progresiva a tarilor in curs de dezvoltare in economia mondiala;

c. combaterea saraciei in tarile in curs de dezvoltare;

d. eliminarea factorilor ce descurajeaza dezvoltarea continua;

e. dezvoltarea economica, politica, sociala la nivelul fiecarui stat din comunitate.

a. a+b+c;

b. c+d;

c. a+b+c+d+e;

d. a+c;

e. a+d+e.

65. Ombudsmanul isi exercita functiile in deplina independenta. In indeplinirea indatoririlor sale:

a. acesta nu solicita si nici nu accepta instructiuni de la vreun organism.;

b. acesta accepta si solicita instructiunii conform statutului de la organisme de orice fel;

c. acesta nu solicita dar accepta instructiuni;

d. se subordoneaza Parlamentului European;

e. nu se subordoneaza Curtii de Justitie pe durata mandatului si nu poate fi demis doar de catre Parlamentul European.

66. Presedintia este exercitata, prin rotatie, de fiecare stat membru al Consiliului, pentru o perioada de:

a. trei luni;

b. sase ani;

c. sase luni;

d. un an;

e. o luna.

67. Cate locuri in Palamentul European s-au stabilit pentru Romania prin Tratatul de la Nisa?

Raspunsuri :

a) 33

b) 26

c) 45

d) 19

e) 35

68. Ce numar de voturi s-a stabilit pentru Romania in Consiliul European prin Tratatul de la Nisa ?

Raspunsuri :

a) 29

b) 14

c) 7

d) 10

e) 12

69. Cateva din principalele atributii ale Consiliului Concurentei in domeniul ajutorului de stat.

a. emite avize pentru notificarile privind masurile de ajutor de stat, respectiv pentru informarile privind masurile de ajutor de stat care intra in domeniul de aplicare al exceptarilor pe categorii de la obligatia de notificare;

b. reprezinta Romania in fata Comisiei Europene in procedurile comunitare privind ajutorul de stat, ca punct de contact;

c. este singura autoritate competenta sa transmita Comisiei Europene notificarile, informarile, respectiv raportarile intocmite potrivit O.U.G nr.117/2006;

d. monitorizeaza ajutoarele de stat, in baza raportarilor, informatiilor si datelor transmise de furnizori, care pot fi autoritati si alti furnizori de ajutor de stat;

e. adopta decizii in cazurile de concentrare economica;

a) 1+2+3+4

b) 2+3+4

c) 1++2+3+4+5

d) 1+2+4+5

e) 1+5

70. Care sunt categoriile de ajutoare de stat interzise de drept?

a.ajutorul pentru export sau orice ajutor care este conditionat, de drept sau de fapt, de performanta la export, in masura in care un astfel de ajutor poate sa afecteze aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte;

b.ajutorul pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor, direct sau prin scutirea de la plata obligatiilor datorate statului;

c.masurile de ajutor care sunt astfel aplicate incat creeaza discriminari in favoarea produselor realizate la intern, fata de bunurile similare produse in tari participante la acorduri internationale la care Romania este parte si in care sunt prohibite astfel de discriminari.

d.ajutorul pentru cercetare si dezvoltare;

e.ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii;

a) 1+2+3

b) 1+2

c) 1+5

d) 1+3+5

e) 1

71.Cine are obligatia de a notifica ajutorul de stat ?

a.Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor de stat existent se notifica Comisiei Europene de catre furnizorul si initiatorul ajutorului de stat, dupa ce a fost transmis la Consiliul Concurentei in vederea emiterii unui aviz potrivit disp O.U.G

nr.117/2006.

b.Persoanele fizice si juridice afectate de savarsirea unei practici anticoncurentiale pot sesiza Consiliul Concurentei printr-o plangere.

c.Primul agent economic care informeaza Consiliul Concurentei

d.Initiatorul ajutorului de stat

e.Furnizorii si beneficiarii ajutorului de stat.

a) 1

b) 1+2+3+4+5

c) 1+2+3

d) 1+3

e) 1+2

72. Ce este politica de clementa?

a.Politica de clementa este un ansamblu de reguli (conditii si criterii) adoptate de Consiliul Concurentei pentru a incuraja agentii economici implicati in intelegeri anticoncurentiale de tip-cartel sa coopereze cu autoritatea de concurenta pentru descoperirea si dovedirea cartelurilor

b.Primul agent economic care informeaza Consiliul Concurentei cu privire la existenta unui cartel beneficiaza de imunitate la amenda sau de reducerea cuantumului amenzii.

c.Stabilirea de conditii d