Statutul deputatilor si senatorilor

STATUTUL DEPUTATILOR SI SENATORILOR

1. Natura juridica a mandatului parlamentar

Dreptul public foloseste notiunea de mandat in sens de imputernicire speciala data printr-o procedura solemna de catre corpul electoral, candidatilor la o functie sau demnitate publica, daca acestia obtin un numar suficient de voturi, potrivit legii electorale.

Cei ce obtin mandatul sunt investiti cu dreptul de a infaptui anumite interese generale (exercita o functie publica).

In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.

Din punct de vedere al naturii sale juridice, mandatul parlamentar este o institutie de drept constitutional. Mandatul parlamentar are caracter reprezentativ (art.69 din Constitutie).

In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului (parlamentarii nu ii reprezinta numai pe alegatorii din circumscriptia electorala in care au fost alesi, ci reprezinta intregul popor in unitatea lui).

Mandatul imperativ este nul. Nu este permisa nici o ingerinta sau injoctiune in activitatea deputatilor si senatorilor, indiferent din partea caruia ar proveni. Nici partidele politice care i-au propus candidati, nici alegatorii nu au dreptul sa impuna parlamentarilor o anumita prestatie parlamentara. Deputatii si senatorii nu pot fi revocati.

In dreptul privat, mandatul este socotit un contract civil (art.1532 din Codul civil) intre mandant (cel care imputerniceste) si mandatar (persoana imputernicita).

Intre notiunea de mandat din dreptul civil si cea de mandat din dreptul constitutional exista deosebiri esentiale:

a) mandatul civil se constituie pe baze contractuale, iar mandatul parlamentar prin alegeri;

b) continutul mandatului civil se stabileste prin acordul partilor, pe cand continutul mandatului parlamentar se stabileste prin Constitutie, regulamentele Camerelor si, dupa caz, prin lege;

c) daca mandatarul il reprezinta pe mandant, deputatii si senatorii reprezinta natiunea;

d) mandatarul este raspunzator fata de mandant pentru daunele ce i le-ar cauza, pe cand deputatii si senatorii nu raspund fata de alegatori;

e) mandatul civil poate fi revocat, pe cand mandatul parlamentar nu poate fi revocat;

f) mandatarul poate fi substituit printr-o alta persoana, pe cand deputatii si senatorii nu pot fi inlocuiti decat in anumite conditii (prin supleanti).

Deputatii si senatorii indeplinesc o demnitate publica. Ei nu sunt asimilati functionarilor publici.

Trasaturile mandatului parlamentar:

a) este o institutie de drept public (de drept constitu-tional);

b) are caracter reprezentativ la nivel national;

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

c) are caracter general;

d) are caracter electiv;

e) este irevocabil;

f) este protejat constitutional.

Dispozitiile cuprinse in Constitutie referitoare la mandatul parlamentar (art.69 - 72) au valoare de reguli directoare in materie. Ele pot fi dezvoltate si detaliate prin lege speciala si prin regulamentele Camerelor. Regulamentele Camerelor stabilesc doar norme procedurale pentru aplicarea dispozitiilor constitutionale referitoare la statutul deputatilor si senatorilor.

2. Durata mandatului parlamentar

Durata mandatului parlamentar coincide cu cea a Camerelor legislative (art.63 alin.1 din Constitutie). Mandatul Camerelor poate fi prelungit in caz de razboi sau catastrofa. De asemenea, mandatul se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament.

Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului pe data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii.

Mandatul parlamentar ia nastere pe data anuntarii rezultatelor alegerii, dar dreptul celui indreptatit sa-l exercite incepe pe data intrunirii legale a Camerei respective, sub conditia validarii. Numai de la aceasta data se aplica deputatilor si senatorilor statutul parlamentar prevazut in Constitutie si regulamente.

Mandatul parlamentar inceteaza:

la data intrunirii legale a Camerelor nou alese;

in caz de demisie;

in caz de incompatibilitate;

in cazul pierderii drepturilor electorale;

in caz de deces.

3. Protectia constitutionala si regulamentara

a mandatului parlamentar

Pe durata mandatului, deputatii si senatorii exercita prerogativele autoritatii publice. De aceea, mandatul lor este protejat constitutional.

Rolul protectiei este de a garanta parlamentarilor deplina libertate in exercitarea mandatului.

Protectia se realizeaza prin:

a) regimul de incompatibilitate;

b) imunitarea parlamentara;

c) independenta opiniilor;

d) indemnizatie.

A. Incompatibilitatile (art.71 din Constitutie)

Incompatibilitatile au rolul de a asigura evitarea conflictelor ce ar rezulta din exercitarea concomitenta a doua functii publice concurente (ex. functia jurisdictionala cu functia legislativa).

Constitutia stabileste incompatibilitatile calitatii de deputat sau de senator cu orice functie publica de autoritate; se excepteaza doar functia de membru al Guvernului (art.71 alin.2 din Constitutie).

Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica. Exemple de functii publice de autoritate:

functia de prefect;

functia de primar sau membru in consiliile locale;

functia de secretar al unitatilor administrativ-teritoriale;

functia de secretar de stat;

functia de politist, gardian public s.a.

Exista functii publice care nu presupun exercitarea autoritatii (ex.: functia de director al Bibliotecii Nationale). Ca atare, intre calitatea de parlamentar si asemenea functii nu exista incompatibilitate.

Regulamentele obliga deputatii si senatorii aflati in stare de incompatibilitate sa demisioneze din functiile incompatibile cu calitatea lor de parlamentari in termen de 10 zile de la aparitia cazului de incompatibilitate.

Refuzul de a demisiona atrage dupa sine considerarea parlamentarului in cauza ca demisionat (demisie tacita).

B. Imunitatea parlamentara (art.72 din Constitutie)

Imunitatea are rolul de a proteja parlamentarii de incercarile de intimidare, sanctionare din partea puterii executive si judecatoresti, pentru modul in care acestia isi exercita mandatul.

Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Deputatii beneficiaza de imunitate de la data eliberarii certificatului doveditor al alegerii, sub conditia validarii. Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte. In caz de infractiune flagranta, parlamentarii pot fi retinuti si perchezitionati, potrivit normelor Codului de procedura penala.

Deputatii si senatorii nu pot renunta la beneficiul imunitatii parlamentare.

Deputatii si senatorii pot fi trasi la raspundere disciplinara, prevazuta in regulamentele Camerelor pentru incalcarea regulilor de polemica parlamentara. Pentru incalcarea regulamentelor, deputatii si senatorii pot fi sanctionati, potrivit gravitatii faptelor ce li se imputa, cu:

- avertisment;

- chemarea la ordine;

- retragerea cuvantului;

- eliminarea din sala de sedinte;

- interzicerea participarii la lucrarile Camerei pentru maximum 15 zile (Regulamentul Senatului prevede maximum 30 de zile);

- excluderea temporara (de la maximum 30 de zile de sedinte din aceeasi sesiune). Aceasta sanctiune este prevazuta doar in Regulamentul Camerei Deputatillor.