Organizarea si functionarea curtii de justitie

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CURTII DE JUSTITIE

Curtea se intruneste in plen pentru dezbaterea cauzelor, dar, din pricina numarului mare de litigii, ea se poate constitui in Camere, formate din 3 sau 5 judecatori.2 Presedintii Camerelor sunt alesi de catre plenul Curtii pe o perioada de 1 an, iar competenta Camerelor este, de asemenea, hotarata de plenul Curtii.

Potrivit art. 9 din Regulamentul de Procedura, Camerele au sarcina de a intreprinde cercetari prealabile asupra tuturor litigiilor aflate pe rolul Curtii si de a decide asupra contestatiilor privind cheltuielile recuperabile, la cererea partii interesate.3

In mod normal, Curtea poate incredinta unei Camere orice cauza, dar daca dificultatea ori importanta acesteia o cere, Curtea va decide in sedinta plenara. In jurisdictia Camerelor intra si actiunile introduse de functionarii publici ai comunitatilor sau de ceilalti agenti impotriva organismelor comunitare pe langa care functioneaza.

Curtea si Camerele delibereaza in Camera de consiliu. La deliberare nu pot participa decat judecatorii care au asistat la procedura orala, avocatul general, care a pus concluzii in cauza respectiva, si grefierul, nefiind admisi.

Curtea poate delibera valabil numai in prezenta unui numar impar de judecatori.4 Daca numarul judecatorilor este par, judecatorul cu vechime mai mica se va abtine sa participe la deliberari, cu exceptia cazului in care este judecator raportor. In cazul acesta, cel care se abtine de la deliberare este judecatorul care ii precede imediat in rang. Decizia Curtii este determinata de concluziile discutiei finale a majoritatii judecatorilor. Deliberarile sunt secrete si nu se admit opinii separate.

Avocatii generali participa cu drept de vot la deliberarile Curtii in materie administrativa. De asemenea, daca Curtea nu decide altfel, poate asista si grefierul.

Lucrarile Curtii se desfasoara in limba franceza, ca limba de lucru, desi se prevede ca pot fi folosite si celelalte limbi vorbite in comunitate, deoarece pentru fiecare cauza, limba utilizata este cea a paratului, cu exceptia cazului cand paratul este Comisia sau Consiliul.

Judecatorii, avocatii generali si grefierul sunt obligati prin tratate sa-si aiba resedinta la sediul Curtii. Desi pentru una sau mai multe sedinte determinate, Curtea poate sa-si aleaga ca sediu oricare din capitalele tarilor membre, pana in prezent nu a avut loc acest lucru.

Curtea de Justitie functioneaza permanent, existenta vacantelor judiciare nesuspendand termenele procedurale. In timpul vacantelor judecatoresti, presedentia este asigurata fie de catre presedinte, fie de catre un presedinte de Camera sau de un alt judecator desemnat sa-l inlocuiasca. In caz de urgenta, presedintele poate convoca judecatorii si avocatii generali in timpul vacantelor judecatoresti.1