FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI

1. Legislatura Parlamentului

Potrivit art.63 alin.1 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani.

Durata mandatului echivaleaza cu legislatura Camerelor.

In timpul vacantelor parlamentare, desi Camerele nu desfasoara activitate deliberativa, Birourile Permanente raman in functiune. In aceasta perioada pot lucra si comisiile permanente, precum si comisiile speciale, cu aprobarea Birourilor permanente.

Momentul de inceput al legislaturii rezulta din art.63 alin.3 din Constitutie, care prevede ca Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.

Legislatura Camerei Deputatilor si a Senatului incepe pe data intrunirii legale a noilor Camere.

Termenul limita al mandatului este de 4 ani si se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament.

Inainte de expirare, mandatul Parlamentului poate inceta datorita dizolvarii acestuia, in conditiile prevazute de art.89 alin.1 din Constitutie. Intr-o astfel de situatie, desi Parlamentul este dizolvat, legislatura fiind incheiata, mandatul se va prelungi pana la intrunirea legala a celor doua nou alese Camere.

Prelungirea mandatului Parlamentului se justifica prin cerinta asigurarii colaborarii permanente a celor trei puteri.

La data incetarii mandatului, isi vor inceta activitatea toate structurile organizatorice constituite in vechiul Parlament, adica presedintii Camerelor, grupurile parlamentare si comisiile.

Pentru asigurarea continuitatii procesului legislativ, Constitutia prevede in art.63 alin.5 ca proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul Parlament.

2. Sesiunile Camerei Deputatilor si Senatului

In cadrul unei legislaturi, Camera Deputatilor si Senatul  isi desfasoara activitatea in sesiuni. Acestea sunt forme organizatorice in care cele doua Camere isi exercita functia de deliberare asupra problemelor care sunt supuse spre adoptare.

In sistemul nostru constitutional, sesiunile pot fi ordinare si extraordinare. Parlamentul Romaniei se mai convoaca de drept sau obligatoriu, potrivit dispozitiilor prevazute expres in Constitutie.

Convocarea Parlamentului in sesiuni extraordinare este egala cu intreruperea vacantei parlamentare dintre doua sesiuni ordinare pentru motive foarte importante sau exceptionale.

Sesiunile ordinare reprezinta regula, iar cele extraordinare exceptia.

Convocarea de drept a Parlamentului este motivata de cauze iesite din comun, de o gravitate exceptionala, cand manifestarea vointei suverane a poporului, prin intermediul Parlamentului, se impune de urgenta pentru solutionarea unor probleme de interes national.

A. Sesiunile ordinare

Potrivit art.66 alin.1 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie, iar a doua incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.

Actul de convocare a Parlamentului in sesiune ordinara este un act procedural, formal. Neexercitarea dreptului, dar si a obligatiilor legale de convocare, nu poate sa atraga dupa sine prorogarea de facto a vacantei parlamentare.

In absenta Presedintelui Camerei sau in cazul indisponibilitatii sale, oricare dintre vicepresedinti are dreptul regulamentar sa convoace Camera.

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

In cadrul fiecarei sesiuni ordinare, activitatea Camerelor legislative se desfasoara potrivit unei ordini de zi si a unui program de lucru stabilite saptamanal. La Camera Deputatilor proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru se intocmesc in Biroul Permanent. Proiectele de lege si propunerile legislative se inscriu in proiectul ordinii de zi in termen de cel mult 7 zile de la primirea de catre Biroul Permanent a raportului comisiei sesizate in fond. Atat proiectul ordinii de zi, cat si cel al programului de lucru, se aproba in Comitetul ordinii de zi pana la sfarsitul fiecarei saptamani de lucru a Camerei. Ordinea de zi si programul de lucru pot fi modificate cu aprobarea aceluiasi organ, la cererea Biroului Permanent, in cazuri speciale.

La Senat, programul ordinii de zi si al programului de activitate al Camerei respective se intocmesc de Biroul Permanent al acesteia si se aproba de Senat cu votul majoritatii senatorilor prezenti.

B. Sesiunea extraordinara

Potrivit art.66 alin.2 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului Permanent al fiecarei Camere ori a cel putin unei treimi din numarul deputatilor sau senatorilor.

In cererea de convocare a sesiunii extraordinare se va mentiona in mod obligatoriu ordinea de zi si perioada de desfasurare a sesiunii. Nerespectarea acestor doua conditii de forma atrage neluarea in considerare a cererii de catre Presedinte. Regulamentul confera astfel Presedintelui putere absoluta de decizie. Simpla formulare a cererii obliga pe Presedintele Camerei respective sa convoace Camera in sesiune extraordinara.

Ordinea de zi a sesiunii extraordinare trebuie sa fie aprobata de Camera, neaprobarea ordinii impiedicand tinerea sesiunii. Pentru aprobarea sesiunii extraordinare este necesara majoritatea voturilor deputatilor si senatorilor prezenti la sedinta.

Potrivit principiului autonomiei functionale a fiecarei Camere, convocarea in sesiune extraordinara a uneia dintre ele nu atrage formal si automat si convocarea celeilalte, desi logica constitutionala prevede ca cele doua Camere nu pot exercita activitatea legislativa decat impreuna. Practica parlamentara indica convocarea separata in sesiune extraordinara a celor doua Camere.

Este posibila insa si convocarea in sesiune extraordinara doar a unei singure Camere, cu conditia ca ordinea de zi sa nu cuprinda proiecte legislative care necesita concursul celeilalte Camere.

In aceea ce priveste sesiunea extraordinara, aceasta se desfasoara fara intrerupere in limitele de timp fixate in art.66 alin.1 din Constitutie, temeiul legal al functionarii sale fiind Constitutia.

Principiul continuitatii activitatii legislative si de control parlamentar presupune logic caracterul neintrerupt al sesiunilor. In cazul intrunirilor de drept, incetarea situatiei care a impus convocarea Parlamentului are ca efect incheierea sesiunii.

C. Convocarea Parlamentului de drept

Convocarea de drept se face in cazurile limitative si expres prevazute de Constitutie: art.92 alin.3 si art.93 alin.2.

Un caz de «convocare obligatorie» este reglementarea data de art.115 alin.4 : in cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.

Una dintre deosebirile esentiale intre sesiunile extraordinare si intrunirile de drept ale Parlamentului consta in faptul ca aceasta din urma nu necesita exprimarea unui act de vointa in sensul initiativei de convocare si nici alte conditii procedurale: stabilirea unei ordini de zi si a perioadei sesiunii.

3. Sedintele Camerei Deputatilor si Senatului

In perioada de timp rezervata sesiunilor, ca si in cea a intrunirilor de drept sau obligatorii a Parlamentului, Camera Deputatilor si Senatul isi desfasoara activitatea in sedinte de plen si in sedinte comune.

Sedinta este forma organizatorica in care Senatul si Camera Deputatilor dezbat in plen proiectele de lege si propunerile legislative, precum si alte probleme inscrise pe ordinea de zi.

Constitutia prevede ca Senatul si Camera Deputatilor adopta in mod valabil legi, hotarari si motiuni in prezenta majoritatii membrilor acestora. Aceasta dispozitie fixeaza cvorumul legal de sedinta. Daca cvorumul nu este intrunit, Camera Deputatilor si Senatul nu pot adopta in mod valabil actele mentionate.

Cvorumul legal nu trebuie confundat cu majoritatea de voturi ceruta pentru adoptarea legilor si a celorlalte acte supuse Parlamentului sau Camerelor spre adoptare.

Cvorumul legal reprezinta numarul minim de deputati, respectiv senatori, a caror prezenta este absolut necesara in sedintele Camerei Deputatilor si Senatului pentru ca acestea sa adopte in mod valabil cele 3 categorii de acte prevazute de art.67 din Constitutie.

Art.67 din Constitutie stabileste o regula generala, care este reluata de Regulamentele Senatului si Camerei Deputatilor si la alte acte si probleme asupra carora delibereaza.

In timpul sedintelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere Presedintelui Camerei verificarea cvorumului legal, dar numai la sedintele de vot final.

In ceea ce priveste decizia de suspendare a lucrarilor Camerei, daca in urma verificarii cvorumului se constata ca acesta nu este intrunit, Presedintele este obligat sa recurga la ea pentru a nu incalca art.67 din Constitutie. In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, cei doi Presedinti suspenda sedinta si anunta ziua si ora la care lucrarile Camerei respective vor fi reluate.

Atat sedintele separate ale Camerei Deputatilor si Senatului, cat si sedintele comune ale acestora sunt, de regula, secrete. Regulamentele prevad ca la cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar (la Senat, cel putin 20 de senatori) se hotaraste cu votul majoritatii parlamentarilor prezenti ca anumite sedinte sa fie secrete.

Regulamentele permit ca la sedintele publice sa participe diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei emise de secretarii generali ai celor doua Camere, in conditiile stabilite de Birourile Permanente si in limita locurilor disponibile.

Membrii Guvernului au acces la lucrarile Camerelor, iar daca li se solicita participarea, prezenta lor este obligatorie.

Proiectul ordinii de zi poate cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, proiecte de hotarari si, dupa caz, intrebari, interpelari, petitii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul Permanent ori deputati/senatori.

Ordinea de zi poate fi modificata numai la cererea Biroului Permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii senatoriale pentru motive bine intemeiate si urgente, iar la Camera Deputatilor, la cererea Biroului Permanent, in cazuri exceptionale, cu aprobarea Comitetului ordinii de zi.

Daca regula o constituie sedintele separate, ca efect al bicameralismului, sedintele comune sunt exceptii de la regula. Art.65 alin.2 din Constitutie stabileste cateva situatii cand, in mod obligatoriu, Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in sedinta comuna. Constitutia, face in acest sens trimitere la:

1. primirea mesajului Presedintelui Romaniei;

2. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;

3. declararea mobilizarii generale sau partiale;

4. declararea starii de razboi;

5. suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;

6. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

7. numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra acestui serviciu, s.a.

Alte situatii cand cele doua Camere se intrunesc in sedinta comuna sunt prevazute in Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Proiectul ordinii de zi a sedintelor comune se adopta de catre cele doua Birouri Permanente, care se convoaca pentru acest scop  de presedintii acestora. Birourile Permanente stabilesc data si locul de desfasurare a sedintelor comune si asigura buna desfasurare a sedintelor comune.

Lucrarile sedintelor comune sunt conduse alternativ de Presedintele Camerei Deputatilor si de Presedintele Senatului asistati de doi secretari, cate unul la fiecare Camera.