Etapele procedurii legislative

Functia legislativa a Parlamentului se exercita potrivit regulamentului propriu de cele doua Camere atat in sedinte separte, cat si in sedinte comune, daca Constitutia si regulamentul sedintelor comune prevad astfel. Procedura legislativa este aceeasi la ambele camere si are urmatoarele etape principale:

a)initiativa legislativa;

b)examinarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative in comisiile parlamentare;

c)dezbaterea in plenul fiecarei camere;

d)votarea;

e)medierea;

f)promulgarea.

a)Initiativa legislativa

La Camera Deputatilor si la Senat initiativa legislativa apartine precum si unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii; iar in fiecare dintre aceste judete sau din municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul initiativei populare. Nu pot fi obiect al initiativei legislative cetatenesti problemele fiscale, actele cu caracter international, amnistia si gratierea.

In ceea ce priveste legile constitutionale, acestea pot fi initiate in concordanta cu art. 146 din Constitutie, de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin jumatate din judetele tarii, in fiecare dintre ele sau, in municipiul Bucuresti, trebuind sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul initiativei de revizuire a Constitutiei.

b)Examinarea in comisiile permanente

Dupa ce au fost distribuite membrilor Camerei proiectele si propunerile legislative se trimit de indata, de catre Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente. Comisia permanenta sesizata in fond examineaza in detaliu proiectul de lege sau propunere legislativa. Dupa examinare, Comisia intocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptare sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate. Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor si initiatorilor. Proiectele sau propunerile legislative avizate se supun dezbaterii Camerei in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de aceasta.

c)Dezbaterea in plenul fiecarei Camere

Aceasta etapa cuprinde, de fapt, doua faze: dezbaterea generala (foarte scurta) si dezbaterea pe articole. Dezbaterea generala urmareste sa faca cunoscute ideile de baza ale proiectului, ca si observatiile de esenta ce i se poate aduce, care este precedata de prezentarea de catre initiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului precum si a raportului comisiei permanente de catre presedintele acesteia sau de un raport desemnat de comisie. La dezbaterea generala ia cuvantul cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar fara a se propune amendamente. Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa incheierea dezbaterii generale, presedintele cere Camerei sa se pronunte prin vot. In cazul in care comisia a avizat favorabil proiectul sau propunerea se trece la dezbaterea si votarea fiecarui articol.

d)Procedura de vot

Votul parlamentarului este personal si poate fi deschis sau secret. Votul deschis se exprima prin ridicarea mainii, prin ridicarea in picioare prin apel nominal sau prin mijloace electronice la vedere. Votul poate fi: pentru, contra sau abtinere. Votul secret se exprima prin buletin de vot, prin bile sau prin mijloace electronice. Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de o Camera se semneaza de presedintele acestuia si se inainteaza celeilalte in vederea dezbaterii si adoptarii. Proiectele adoptate de o Camera si respinse de cealalta se trimit Camerei care le-a adoptat in vederea unei noi dezbateri.

Dupa a doua dezbatere proiectul se trimite din nou Camerei care le-a respins. O noua respingere este definitiva.

e)Medierea

Riscul bicameralismului este acela ca, aceiasi lege sa fie votata in redactari diferite de cele doua Camere. In o astfel de situatie se declanseaza procedura medierii, printr-o comisie comuna de mediere. In cadrul medierii sunt posibile practic doua posibilitati: sa se accepte textul adoptat de una din Camere; sa se propuna un text comun al comisiei. In cazul in care Camera Deputatilor si Senatul aproba raportul Comisiei de mediere, legea se trimite Presedintelui Romaniei spre promulgare. In situatia in care nu s-a reusit medierea, textele in divergenta se supun dezbaterii Camerelor in sedinta comuna si se va decide prin vot.

f)Promulgarea legii

Promulgarea este actul prin care Presedintele Romaniei autentifica si investeste legea adoptata de Parlament cu formula executorie si dispune publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei pentru intrarea in vigoare. Promulgarea se face prin decret semnat de Presedinte. Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului o singura data reexaminarea legii, pe motive de legalitate sau oportunitate. De asemenea, Presedintele poate sesiza Curtea Constitutionala cerand verificarea constitutionalitatii legii. In aceste doua cazuri, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.