Electoratul roman si optiunea ideologica - votantul de rand

Pana la publicarea celebrului studiu 'The American Voter' al lui Robert Dahl la inceputul anilor '60, optiunea ideologica a electoratului era considerata factorul determinant in stabilirea rezultatului unor alegeri. Din acel moment insa nu s-a mai pus problema existentei unui electorat 'sofisticat' la un nivel semnificativ.

In momentul de fata, votantul de rand este considerat din punctul de vedere al unui specialist in comunicare politica un simplu element al unei mase supusa impresiilor si emotiilor de moment, astfel incat ignoranta este principalul sau atribut. Cu toate acestea, nu poate fi negata importanta socializarii in mediul politic. Este de asteptat ca un electorat abia iesit dintr-o dictatura veche de cincizeci de ani sa nu reactioneze in acelasi fel la impulsurile autoritarismului ca un electorat educat intr-o democratie consolidata.

O descriere a electoratului roman din perspectiva optiunii sale ideologice este importanta atat pentru politicieni si pentru responsabilii lor de campanie, cat si pentru reprezentantii societatii civile, avand in vedere ca la acest nivel pot fi observate semnele stabilitatii unei democratii.

Centrul de Sociologie Urbana si Regionala a efectuat in toamna anului 2000 o cercetare pe un esantion panel, la inceputul si la sfarsitul campaniei electorale (5-7 octombrie, 21-22 noiembrie), care isi propunea intre altele sa ofere o imagine asupra importantei pe care electoratul o atribuie ideologiei in stabilirea optiunilor sale politice. Conform acestor doua sondaje, pentru aproximativ 70% dintre romani, ideologia nu are nici o importanta in momentul votului.

Bineinteles, acest procent este suficient de mare ca sa cuprinda suporteri ai mai multor partide. Corelatiile pe care le putem face in functie de alte variabile precum optiunea de vot la alegerile din 2000 ne arata insa ca aceasta masa electorala reprezinta mai mult partide ca PSD si PRM.

Considerand ca dihotomia dreapta-stanga este elementul in functie de care se pot stabili categoriile ideologice la care se raporteaza electoratul, autorii sondajelor citate mai sus au lucrat cu sase optiuni cu care erau invitati sa se identifice respondentii: stanga, centru-stanga, centru, centru-dreapta, dreapta si 'nu are importanta pentru mine' (Mungiu, 2002).

5% dintre electori se declara de stanga, iar 11% de centru-stanga. Corelatia cu variabilele 'incredere in Occident' sau 'increderea in concetateni' este foarte slaba, ceea ce ne poate face sa credem ca acestia nu au nimic in comun cu stanga democratica, ci mai degraba cu un anumit tip de comunism rezidual dublat de atitudini nationaliste autarhice. La acest procent se adauga un mare numar al celor ce declara ca ideologia 'nu are importanta pentru mine'. Cea mai mare parte a acestui segment este o mostenire evidenta a FSN-ului, fiind sustinatori fideli ai PSD si PRM. Predictorii pentru aceste optiuni sunt studiile elementare, varsta mai mare de 36 de ani, frustarea sociala si neincrederea in lumea exterioara.

Electoratul de 'centru' cuprinde 11% din totalul persoanelor cu drept de vot. Dintre acestia, mai mult de jumatate au votat cu partide exponente ale ideologiilor de dreapta la ultimile alegeri (PNL, PNTCD, UFD). La acestea se adauga un numar considerabil care au optat pentru PD si APR (7,8%, respectiv 13,5%), partide care fac parte in momentul de fata din alianta PD-PNL. Cu alte cuvinte, putem spune ca acestia fac parte mai curand din dreapta sceptrului politic.

In sfarsit, cei care se considera de dreapta sau centru-dreapta insumeaza 13,7% din electorat. Aceasta optiune este in corelatie puternica cu sustinerea valorilor democratice, increderea in lumea exterioara si suportul pentru integrarea europeana. De asemenea, acest segment de electorat manifesta un nivel ridicat de neincredere in Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, are un nivel superior de educatie si isi gaseste originea in Transilvania si capitala.

Dintre cei care declara ca raportul dreapta-stanga nu are importanta pentru ei, cei mai multi sunt in fapt, asa cum am aratat mai sus, exponentii unui model doctrinar asemanator nationalismelor post-comuniste (Tismaneanu, 1999). Valorile fundamentale ale acestei viziuni sunt autoritarismul colectivist si respingerea valorilor democratiei. In cele mai multe puncte, acest segment al electoratului se confunda cu cel de stanga, fiind un sustinator al PRM si PSD.

Evolutia acestui electorat din 2000 incoace poate fi urmarita prin intermediul ultimului sondaj Gallup realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice. Sondajul are ca scop analiza atitudinilor autoritariste si a nationalismului in Romania. La o confruntare a variabilelor "incredere in lumea exterioara", "toleranta", "sprijin pentru institutii democratice", "valorizare a atitudinilor autoritariste", vom observa ca din pacate in Romania nu se poate vorbi in momentul de fata de un electorat cu caracteristici diferite de cel din anii anteriori.