Cercetarea stiintifica si invatamantul in uniunea europeana - politica europeana privind cercetarea stiintifica si invatamantul

1 - Politica europeana privind cercetarea stiintifica si invatamantul; 2 - Integrarea si intarirea Spatiului European al Cercetarii; 3 - Societatea, stiinta si educatia.

1 - Politica europeana privind cercetarea stiintifica si invatamantul

Politica europeana comuna privind cercetarea stiintifica a fost lansata in 1984, prin intermediul primului Program Cadru pe o durata de 4 ani, privind coordonarea si integrarea activitatii de cercetare-dezvoltare la nivelul tarilor membre ale Comunitatii Economice Eurtopene.

Raportul "Stiinta, tehnologia si inovarea - cifre cheie pentru 2002", publicat de Comisia Europeana la 8 noiembrie 2002, in prima zi a lansarii oficiale a Programului Cadru de Cercetare al Uniunii Europene pentru anii 2002-2006, prezinta o panorama completa a investitiilor in domeniile cercetarii stiintifice, educatiei si formarii resurselor umane, IT, hi-tech si a serviciilor publice informatizate. Raportul cuprinde indicatorii care analizeaza performantele Uniunii Europene in tranzitia spre o economie bazata pe cunoastere; in ansamblul lor, acestor indicatori demonstreaza ca rezultatele cercetarilor stiintifice si tehnologice obtinute de statele membre ale Uniunii Europene se imbunatatesc mai rapid decat cele inregistrate de SUA la inceputul actualului mileniu si secol. "Pentru a deveni economia fondata pe cunoasterea cea mai competitiva si mai dinamica a lumii, pana in 2010, Uniunea Europeana trebuie sa investeasca mai mult in cercetarea sa stiintifica" - sustinea cu acest prilej, Philippe Busquin, comisar european pentru cercetare, care mai arata ca "unul din obiectivele majore ale Uniunii Europene in domeniul cercetarii stiintifice, il reprezinta cresterea alocatilor din PIB de la 1,9 % in prezent, la 3 % in viitor, prin introducerea unor masuri care sa stimuleze investitiile in cercetarea stiintifica realizate de sectorul privat din feicare stat membru sau in curs de aderare". Raportul mentioneaza ca unele tari, membre ale Uniunii Europene, mai ales Danemarca, Suedia si Finlanda au inregistrat rezultate foarte bune in ceea ce priveste investitiile in cercetare-dezvoltare.

Este acceptat, in urma unor studii de specialitate, ca stiinta si tehnologia pot fi responsabile de 25-30 % din cresterea economica anuala a unei tari sau grup de tari, care se servesc in comun de rezultatete cercetarilor stiintifice finantate de acestea. Finantarea efectiva a cercetarii stiintifice trebuie sa fie facuta la nivelul a cel putin 1 % din PIB, nivel recomandat de UNESCO si depasit de Romania pana in 1989, marindu-se acest procent pana la nivelul de 3-4 % din PIB. Uniunea Europeana isi propune sa atinga nivelul de finantare de 3 % din PIB-ul tarilor membre, la orizontul anului 2010, asa cum a fost stabilit la Consiliul European de la Barcelona, din martie 2000. Suedia si Finlanda, tari membre ale Uniunii Europene consacra deja 3 % din PIB-ul lor, fiecare in parte, pentru finantarea cercetarii stiintifice.

Prioritatile in materie de cercetare stiintifica europeana sunt: promovarea cercetarii fundamentale si crearea, eventual, a unui Consiliu european al Cercetarii (CeC); ameliorarea capitalului uman utilizat in cercetare, precum si intarirea cooperarii europene in domeniul infrastructurilor cercetarii, in sectorul IMM si pe platformele tehnologice europene. CeC ar trebui sa fie un consiliu restrans cu sarcini administrative si un numar de reguli de functionare cat mai putine posibil. Este vital ca activitatea sa sa fie simpla si transparenta.

Printre recomandarile care au fost facute de grupul de experti si care acopera un larg evantai de subiecte se numara:

Clarificarea mai buna a obiectivelor instrumentelor aplicate si a diferentei intre proiectele integrate si cele de cercetare specifica. Participantii trebuie sa determine obiectivul de cercetare specific pe care se asteapta sa-l urmeze si ratiunea pentru care fiecare instrument stabilit, corespunde cel mai bine acestui obiectiv.

O mai buna flexibilitate pentru participanti.

Sustinerea IMM-urilor si a grupurilor de cercetare inovative.

Evaluarea mai atenta a proiectelor prezentate.

Principalele probleme pentru participantii la PC 6 au fost legate de costurile asociate unei oferte de cercetare stintifica, precum si de marimea unui consortiu de cercetare stiintifica. A fost remarcata tendinta de a crede ca noile instrumente pot si trebuie sa fie supraevaluate. Astfel, se propune ca "masa critica" a unui proiect sa depinda de: subiect/domeniu tematic, numarul participantilor si valoarea adaugata potentiala. Nu poate sa existe o talie unica a proiectelor de cercetare stiintifica europeana. Retelele de excelenta, proiectele integrate si proiectele de cercetare specifica, asa cum este si normal, au obiective diferite.

Raportul de evaluare a mai pus in evidenta faptul ca "un proiect de cercetare poate fi modificat pentru a obtine o aprobare" si recomanda cercetatorilor sa aleaga ei insisi instrumentele cele mai adaptate obiectivelor lor de cercetare. Dar, aceasta procedura poate conduce la cresterea riscurilor si a costurilor pe care le implica participarea la un proiect in cadrul Programelor Cadru de cercetare ale UE. Pentru a iesi din acest impas a fost propusa o procedura de evaluare in doua etape:

Participantii potentiali trimit, mai intai, o scurta propunere, care sa poata fi evaluata dupa un ansamblu restrans de criterii, cum ar fi adecvarea sau excelenta.

Daca sunt anuntati ca pot obtine finantarea, participantii trebuie sa detalieze ideile lor si sa trimita un proiect de cercetare amanuntit.

Procedura oficiala cu un singur pas va fi, deci, anulata. In acest context, Achilleas Mitsos, director general al Directiei Generale Cercetare a Comisiei Europene a declarat ca spera sa fie dublate propunerile de buget al cercetarii stiintifice a UE in perioada 2007-2013. Pentru aceasta vor avea loc trei dezbateri diferite, cu reprezentantii ministerelor stiintei din tarile membre UE, cu comunitatea stiintifica si cu reprezentantii ministerelor de finante.

Parcurile tehnologice (parcurile tehnico-stiintifice) si Consiliul European al cercetarii (CeC) constituie doua noi initiative prezentate Comisiei Europene, care necesita o finantare sporita in PC 7; alte finantari din bugetul cercetarii pot fi sustinute de BEI, FEI si fondurile structurale. De asemenea, responsabilii europeni ai cercetarii au decis ca "cercetarea colaborativa" - intre institute din diferite tari, pe baza de teme si prioritati decise de politicieni - este extrem de utila, dar are limitele sale. Este necesar sa se determine mai bine cine este responsabil cu definirea prioritatilor aflate pe agenda cercetarii. Aceasta responsabilitate ar trebui sa revina CeC sau utilizatorilor platformelor tehnologice; in acest caz, Comisia Europeana va avea rolul de facilitator si nu de actor principal. CeC - organism in intregime autonom, va fi insarcinat sa elaboreze agenda cercetarii stiintifice europene, sa decida modalitatile de evaluare si de definire a excelentei stintifice, care serveste drept criteriu pentru finantare. "Comisia nu trebuie sa mai aiba nici un rol de jucat in modalitatea de a regla aceste aspecte", a mai declarat dr. A. Mitsos.

Cum va garanta in felul acesta Comisia Europeana, contribuabililor si guvernelor tarilor membre, ca banii lor sunt corect utilizati, daca ea nu controleaza modul de acordare a finantarii - va fi o chestiune cheie pentru cercetarea stiintifica europeana. Procedeele de lucru ale CeC este necesar sa se bazeze pe inalta selectie a personalului sau, care trebuie sa fie cat mai credibil si devotat telurilor stiintifice viitoare ale UE. Dar, unele tari membre ale UE au avut deja opinii critice la adresa CeC. Referindu-se la acestea, dr. Mitsos a concluzionat: "Stim ca oamenii au teama de tot ceea ce este nou si ca lucrurile noi convin celor care sunt capabili sa faca fata la tot, adica tarilor mari ale UE. Dar, aceasta poate sa fie adevarat doar intr-o oarecare masura, iar eu nu cred ca CeC va favoriza unele tari in raport cu altele. Conceptul "CeC" este nou (sa ne reamintim ca Dimtrie Gusti, propunea din 1945 un Consiliu al cercetari Stiintifice in Romania - n.n.) si Comisia nu a avut niciodata reputatia de a acepta ideile noi".

Sarcina pe care o are acum Comisia Europeana este de a defini nevoile comunitatii stintifice si apoi de a adapta evolutia cercetarii stiintifice europene la aceste nevoi. Rolul platformelor tehnologice este deja clar; mai multe astfel de platforme au deja puse la punct. Iar, cand este vorba de a pune in aplicare agenda cercetarii, Comisia si-a demonstrat deja supletea. Proiecte integrate si initiative tehnologice comune au luat forma de intreprinderi comune, bazate pe articolul 171 al Tratatului asupra Uniunii.

Aceste idei si fapte, mentionate mai sus, sunt cele mai importante cu care se confrunta cercetarea stiintifica europeana astazi. Pentru a fi competitiva, pentru a ajunge din urma si a intrece SUA si Japonia in competitia tehnologica si stiintifica mondiala, programul de la Lisabona vizand implementarea economiei cunoasterii in UE, trebuie neaparat realizat. Sa ne reamintim insa de un celebru paradox al dihotomiei (in care faimosul erou grec antic, Ahile, alearga dupa o broasca testoasa: in timpul in care broasca testoasa parcurge o anumita distanta, Ahile strabate doar jumatate din aceasta distanta). Conform acestui paradox, Ahile nu va putea ajunge niciodata din urma broasca testoasa ,care nici ea nu sta pe loc .

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

Premiul Descartes pentru cercetare se acorda echipelor transnationale de cercetare, ca urmare a recunoasterii rezultatelor stiintifice in orice domeniu de cercetare, inclusiv stiinte sociale si umane.

Proiectele pot fi depuse atat de echipele de cercetare, cat si de organizatii publice sau private. Proiectele trebuie sa fie rezultatul unei colaborari dintre cel putin doua state membre UE sau dintre cel putin un stat membru si un stat asociat. Evaluarea proiectelor se face in functie de performanta stiintifica si de valoarea adaugata la nivel european pe care o aduce proiectul. Din anul 2000 si pana in 2004, au primit renumitul premiu 11 proiecte, la care au participat 78 de echipe din 25 de tari din Europa si din afara Europei. Pentru premiul din 2005, bugetul alocat a fost in valoare de 1 milion de euro.

2 - Integrarea si intarirea Spatiului European al Cercetarii

Tabloul de Bord European al Inovatiei (TBEI) a inceput sa fie elaborat la propunerea Consiliului European de la Lisabona, din anul 2000. Continutul sau si indicatorii pe care ii prezinta permit de a urmari progresul realizat de UE pentru a atinge obiectivul strategic de a deveni economia cunoasterii cea mai competitiva si mai dinamica a lumii, capabila de o crestere economica durabila, insotita de ameliorarea, cantitativa si calitativa a utilizarii resurselor, precum si de o mai mare coeziune sociala. TBEI este realizat anual si face parte dintr-o serie de documente de lucru ale Comisiei Europene, alaturi de Tabloul de Bord al Politicii Intreprinderii si Raportul asupra Competitivitatii in Europa.

Importanta inovatiei ca piatra unghiulara in materie de competitivitate in Europa a fost subliniata si in raportul Comisiei Europene, intitulat "Politica industriala intr-o Europa largita". TBEI face parte din Cartea de Bord a Inovatiei Europene, alaturi de:

a)      atelierele de studiu comparativ al inovatiei, care ofera posibilitatea de a compara si analiza politicile de inovare si programele adiacente aplicate in statele membre UE. Obiectivul acestor studii comparative nu este de a cunoaste calitatea programelor, ci, de a facilita schimbul de experienta intre decidentii politici si gestionarii programelor despre inovatie;

b)      analiza de continut a politicilor nationale de inovatie; informatiile primite sunt puse la dispozitie in baza de date a Cartii de Bord a Inovatiei Europene;

c)      informatii, aflate in aceeasi baza de date, privind politicile de inovatie aplicate de statele membre UE;

d)      anuarul agentiilor si ministerelor nationale, care au legatura cu inovatia;

e)      rapoartele privind inovatia ale tarilor membre UE;

f)       rapoartele atelierelor de studiu;

g)      scrisori de informare si buletine tematice;

h)      materiale diverse privind inovatia.

Publicatiie  si intreaga baza de date a Cartii de Bord a Inovatiei Europene sunt accesibile pe site-ul: www. cordis.lu/trenchart

Dintre consortiile de cercetare stiintifica europene mai cunoscute citam Consortiul Memswave, care, intre 1998 si 2001 a reunit noua echipe de cercetare stiintifica intr-un proiect comun la care au participat echipe de cercetatori din Italia, Grecia, Romania, Suedia, Ungaria si Ucraina. Rezultatele acestui proiect deschid calea spre o noua generatie de tehnologii de comunicare aplicabile in sistemele mobile de comunicare radio si prin satelit, radare anticoliziune, sisteme radar de alarma si senzori pentru detectarea umiditatii. Memswave a propus un proiect nominalizat de Comisia Europeana in 2002 la Premiul Descartes pentru excelenta stiintifica, in valoare de un milion de euro, alaturi de alte 9 proiecte selectate din 108 propuneri inaintate de statele membre UE si cele in curs de aderare. Intre anii 1998-2001, Consortiul Memswave a primit finantare europeana in valoare de 330.000 euro, din care 108.000 euro au revenit Institutului de Microtehnologii din Bucuresti, in calitate de conducator de program. 

In Marea Britanie exista un grup de presiune stiintifica - Save British Science - SBS (Salvati Stiinta Britanica), format din peste 70 membri institutionali (universitati, centre si institutii de cercetare, societati intelectuale) si 1.500 firme particulare. Acestea sunt de acord cu "inevitabilitatea concentrarii sporite" a institutiilor de cercetare, dar sustin ca trebuie sa existe si oportunitati pentru cercetatorii izolati, care dezvolta idei originale, ce nu pot fi incluse in strategia si planurile unui consortiu de cercetare stiintifica. Membrii SBS arata ca principalele mecanisme de finantare europene si nationale favorizeaza in prezent, concurenta intre institutii si nu cooperarea. De asemenea, membrii SBS sunt adeptii ideii ca cei mai buni cercetatori sunt aceia care lucreaza in echipa.

O evaluare a cercetarilor stiintifice pentru tehnologii ale societatii informatiei,  publicata in acest an , concluzioneaza ca eficacitatea lucrarilor efectuate in Spatiul European al Cercetarii, depinde de soliditatea legaturilor intre partenerii retelei de instituti care compun consortiul. "Partile cele mai grele sunt scrierea proiectelor si coordonarea in interiorul consortiului de parteneri. Daca sunt 20-50 de parteneri, apar tot felul de probleme de legislatie, de impartire a sarcinilor, fiecare trebuie sa stie clar ce are de facut"  sustine Mircea Sbarna, director general adjunct la Departamentul pentru integrare europeana din Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Unul dintre cele mai bine pazite locuri din fosta Uniune Sovietica, organizat ca un consortiu urias de cercetare stiintifica este Orasul Stiintei - Akadem Gorodok, din Siberia. Aici se afla cel mai mare institut de stiinta din Federatia Rusa, unde lucreaza peste 400 de doctori si doctoranzi in fizica nucleara, chimie si cercetare spatiala.

In Romania, unul din cele mai puternice consortii universitare si de cercetare stiintifica este Universitatea 'Babes-Bolyai' (UBB), compusa din 20 de facultati cu peste 100 de specializari (cursuri de 4 ani), existente numai in Cluj-Napoca, iar cele 20 colegii raspandite in principalele centre urbane din Transilvania cuprind peste 40 de specializari (cursuri de 3 ani la zi), la care se adauga 28 de specializari la cursurile deschise, la distanta (de 5 ani) si 101 specializari pentru cei care doresc sa efectueze masteratul, cuprinzand 26 de domenii, specializari dintre care 31 sunt in limbi de circulatie internationala. La inceputul anului 2003, la UBB' invatau in limbile romana, maghiara si germana peste 40.300 de tineri fata de cca 6.000 in 1989. Invatamantul superior de calitate trebuie sa fie sustinut si printr-o cercetare stiintifica de calitate, in cadrul careia personalul didactic isi poate exprima mai bine potentialul intr-o ambianta de descoperiri, inovativa, specifica activitatii de cercetare stiintifica. Pe baza analizei unor tendinte internationale de dezvoltare a universitatilor, UNESCO Chair for Higher Education Management and Governance din cadrul UBB, a propus initierea unui proces de unificare a universitatilor clujene si de constituire a Universitatii Metropolitane.

In acceptiunea prof. Ilie Badescu, unul din cei mai reputati sociologi romani, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Romane, consortiul de cercetare este menit a lansa programe fundamentale academice. Intr-un interviu recent, acesta declara: "Am venit in fata conducerii Academiei cu aceasta conceptie a organizarii unui consortiu de cercetare, in care sa fie implicate in parteneriat diferite institute pe teme de cercetare comune, parte dintre acestea fiind deja abordate in cadrul programelor prioritare ale Academiei. Si am inteles ca aceasta filosofie este deja agreata de conducerea Academiei"

3 - Societatea, stiinta si educatia

Educatia reprezinta un efect social al actiunii umane multimilenare, izvorata din experienta acumulata de om in intreaga sa existenta, dar si din cunoasterea tehnico-stiintifice, care-si pun amprenta asupra evolutiei omului si societatii in general. Sociologia educatiei, disciplina stiintifica de granita, care studiaza efectele sociale asupra evolutiei educatiei, a capatat conotatii teoretice si practice deosebite de-a lungul secolelor XIX-XX si o putem considera acum, la inceputul mileniului al III-lea, o disciplina stiintifica importanta, gratie acumularilor stiintifice produse in tot acest timp, in cadrul disciplinelor socio-umane si ale naturii, acumulari pe care educatia le sintetizeaza stralucit.

Apreciem ca, pe masura ce societatea umana, dar si natiunile, au mai mult acces la cunostinte si informatii stiintifice, la educatie in general, exercitata asupra individului uman prin intermediul unor modalitati clasice sau moderne, cu atat educatia este mai importanta pentru evolutia societatii respective. Cu cat o societate este mai evoluata educativ si stiintific, cu atat ea este mai eficienta in planul activitatii sociale. Niciodata n-a fost mai importanta educatia pentru societatea umana ca in aceasta perioada. Cunoasterea de catre toti membrii societatii a intregului ansamblu de informatii acumulate de omenire de-a lungul timpului si a modului in care acestea sunt utilizate pentru desfasurarea pozitiva a tuturor activitatilor umane pe planeta este deosebit de importanta. Aceasta genereaza concluzia importantei deosebite a rolului jucat de educatie in progresul uman.

Ca totalitatea experientelor umane, acumulate si transmise din generatie in generatie, educatia face si ea parte din sistemul social global. Menirea educatiei se realizeaza in societate, atat in cadrul familiei ca prima entitate cu scop de transmitere a cunostintelor acumulate, in cadrul sistemului de invatamant (sistemul social institutional al educatiei), pe diferitele sale trepte dar, mai ales, de-a lungul intregii vieti a individului, prin sistemul educatiei permanente.

Toate aceste trei secvente - stadii de realizare a educatiei ca subsistem al sistemului social global sunt direct dependente de stadiul economic de dezvoltare a fiecarei societati si sunt influentate de totalitatea cunostintelor acumulate, de ideile si doctrinele specifice fiecarei perioade istorice, care-si pun amprenta asupra educatiei in fiecare tip de societate, pana la nivelul celor mai mici entitati individuale si institutionale din societatea respectiva.

Educatia este specifica fiecareia din perioadele caracteristice evolutiei individuale (copilarie, varsta adulta, batranete) dar si perioadelor istorice traite de fiecare individ. Educatia este, deci, o chintesenta a spiritului epocii respective si a tot ce a creat mai valoros omenirea pana in acel moment.

Idealul social a reprezentat, in fiecare perioada istorica parcursa de omenire o culme, un vis, un standard superior, de fiecare data altul, calitativ mai inalt decat standardele anterioare, catre care cei mai luminati oameni s-au indreptat folosindu-si toate abilitatile si cunostintele dobandite. Similar, idealul educational a reprezentat si reprezinta, pentru fiecare tip de societate, tot ceea ce este mai bun si mai valoros in gandirea epocii respective, in acumularile ideatice, spirituale. Exista o relatie reciproca de interconditionare intre idealul social si cel educational - primul ca realizare palpabila a tuturor factorilor si efectelor sociale interumane, al doilea ca ilustrare la nivelul cunoasterii si al gandirii a acestor realizari materiale.

Functiile generale ale educatiei sunt acelea de: transfer a cunostintelor dobandite de omenire prin activitatea fiecarei generatii; formare si perfectionare a pregatirii profesionale, de specializare a fiecarei persoane apta de munca intr-o meserie sau profesie. Functiile speciale sunt legate de adaptarea creativa, de imbogatirea permanenta a cunostintelor dobandite de fiecare dintre noi in procesul invatarii si aplicarii lor cotidiene. Functiile generale si speciale se realizeaza prin intermediul sistemului social institutional al educatiei. Atat la nivelul sistemului social institutional al educatiei (crese, gradinite, scoli, facultati, sistemul educatiei permanente, sistemul perfectionarii pregatirii profesionale), cat si la nivelul tuturor celorlalte organizatii si institutii sociale cu rol educativ se realizeaza o intrepatrundere intre transmiterea de cunostinte si informatii acumulate la nivel general, particular si specific. Daca educatia realizata prin sistemul de invatamant este considerata primordiala si de cea mai mare importanta, educatia oferita prin intermediul celorlalte institutii sociale o putem considera o educatie speciala, adecvata institutiilor respective. Consideram ca societatile cele mai productive si mai eficiente, deci care au existat o perioada cat mai indelungata de timp, sunt acelea in care educatia membrilor societatilor respective se realizeaza intr-o maniera constructiva in toate tipurile de organizatii si institutii sociale, in primul rand in institutiile scolare.

Cu un buget de 13.600 milioane de euro, noul pachet de programe va oferi Uniunii Europene un instrument pentru imbunatatirea calitatii sistemelor de invatamant si instruire. Noul pachet de programe consta in patru programe sectoriale, care se concentreaza pe educatie scolara (Comenius), educatie superioara (Erasmus), instruire vocationala (Leonardo da Vinci) si educatia adultilor (Grundtvig).

Obiectivele urmarite prin promovarea acestor programe sunt urmatoarele:

cel putin un elev din 20 din Uniune sa ia parte la Comenius;

sa fie atinsa - pana in 2011 - tinta de 3 milioane de studenti Erasmus de la inceperea programului;

150.00 de plasamente in cadrul companiilor, in fiecare an in Programul Leonardo, pana in 2013;

25.000 de adulti care sa beneficieze in fiecare an de training si mobilitate in cadrul Grundtvig, pana in 2013.

'Youth in action'

Cu un buget de 915 milioane de euro, mai simplu decat predecesorul sau in ceea ce priveste operationalitatea si foarte descentralizat, programul va fi accesibil tinerilor intre 13 si 30 de ani din statele membre UE si tari terte, in special cele vizate de noua politica de vecinatate.

'Youth in action' va grupa actiuni variate ca schimburile de tineri (obiectiv 35.000 de proiecte pana in 2013), 'European Voluntary Service' (obiectiv 10.000 de voluntari pe an) si ''Youth for the world', pentru dezvoltarea de proiecte cu tarile terte.

'MEDIA 2007'

La peste 1.000 milioane de euro pentru perioada 2007-2013, bugetul propus pentru "Media 2007" (care combina bugetele "Media Plus" si "Media Training") simbolizeaza angajamentul puternic al Uniunii pentru sectorul audiovizual. Acesta este astfel confirmat ca avand un rol major in constructia unei identitati europene comune. Actiunea comunitara va avea legatura cu pre-productia (de exemplu prin sprijinirea de traininguri initiale pentru afacerile din sectorul audiovizual sau prin facilitarea accesului la finantare prin intermediul IMM-urilor) si post-productia (sprijin pentru distributia si promovarea de lucrari audiovizuale).

'Culture 2007'

Urmareste promovarea mobilitatii transnationale, atat pentru artisti, cat si pentru opere, precum si incurajarea dialogului intercultural, prin suplimentarea actiunilor statelor membre; putin peste 400 de milioane de euro vor fi alocati acestui program.

Incepand cu anul academic 2004-2005, UE ofera granturi celor mai buni studenti si profesori din intreaga lume pentru a veni si a studia in tarile membre ale uniunii. Primele 19 programe de master Erasmus Mundus, implicand 82 de universitati din 17 state europene, au fost lansate recent: ele acopera o varietate de domenii, de la drept la matematica; 140 de studenti si 42 de cadre academice din aproape 80 de tari ale planetei vin sa studieze in Europa pentru doi ani. Erasmus Mundus urmareste sa readuca Europa pe o pozitie de lider pe scena universitatilor internationale. Adoptat la inceputul lui 2004, programul sprijina cursurile de master de inalta calitate si incurajeaza schimburile intre studenti si comunitatile academice din intreaga lume si UE. Pana in 2008, vor fi cheltuiti 230 milioane euro cu acest program, pentru a stimula competitivitatea invatamantului superior european.

Teste de autoevaluare

1. Care este procentul din PIB alocat domeniului cercetarii științifice in UE?

2. Ce urmarește TBEI ( tabloul de bord european al inovației)?

3. Care sunt cele patru pachete de programe sectoriale in domeniul educației?