Tratatul de la Rapallo

Tratatul de la Rapallo

Conferinta a avut totusi un rezultat neprevazut. La 16 aprilie, Cicerin si Rathenau s-au intilnit, aproape de Genova, la Rapallo, si au semnat un acord. Cele doua tari renuntau simultan la datoriile de razboi si la reparatiile pentru daunele militare pe care si le datorau reciproc. Germania renunta sa revendice fostele intreprinderi germane din Rusia, nationalizate de sovietici, cu conditia ca acestia sa nu satisfaca revendicarile similare ale altor state. Erau restabilite relatiile diplomatice si consulare; in fine, cele doua guverne au decis sa aplice, in raporturile lor comerciale si economice, principiul natiunii celei mai favo­rizate. S-a ajuns astfel la anularea definitiva a Tratatului de la Brest-Litovsk, la sfarsitul izolarii sovietice pe plan economic si politic. Germania era prima tara occidentala care restabilea relatii diplomatice normale cu URSS. Tratatul a fost incheiat de generalul von Seeckt, seful Reichswehrului, si reprezenta continuarea unei politici duse de baronul von Maltzan, seful departamentului oriental al Wilhelmstrasse, si de contele Brockdorff-Rantzau. Von Seeckt inaugurase deja anterior politica acordurilor militare oficiale si secrete cu Armata Rosie. Primele contacte au fost initiate in toamna lui 1919, dar negociatorii au fost activi mai ales in anii 1921 si 1922. Rusii incercau sa beneficieze de sprijinul tehnic al inginerilor germani pentru fabricarea de armament, iar germanii sa deturneze Tratatul de la Versailles, experimentand in Rusia arme interzise si antrenandu-si personalul sa le utilizeze. Cateva uzine de razboi germane au fost create in Rusia. Mai ales din 1924 in 1932, au functionat activ tabere de antrenament pentru tancuri (Kama), aviatie (Lipetk) si pentru experimentarea gazului de lupta (Saratov), sub directia unui organism secret, stabilit in 1924, denumit Zentrale Moskau. De asemenea, a fost organizata o colaborare intre, statele-majore. Aceste legaturi au luat sfarsit dupa venirea lui Hitler la putere.

Tratatul de la Rapallo i-a surprins pe Aliati si, la 18 aprilie, ei au adresat Germaniei o nota acuzand-o ca a incalcat Conventia de la Cannes si ca a incheiat un tratat secret cu Rusia. Ei au exclus Germania din comisia politica si au declarat, la 23 aprilie, ca si-au rezervat dreptul de a considera ca neavenite clauzele de la Rapallo.

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

Sant anticar cu retea pe trei randuri de pari la est de sant, pe frontul Gniliacovo pana la Pd. Andreevo.

Sapaturi adanci, cazemate (adaposturi intarite cu traverse si captusite cu caramida) si santuri diverse in ansambluri de posturi de lupta.

Campuri de mine, unele comandate in special pe versantul dinspre Liman.

Orientarea cazematelor catre vest si nord-vest.

Concluziuni pentru ziua de 9 Octombrie

Actiunea de angajare executata cu Regimentul 19 Infanterie si cu majoritatea artileriei a dovedit urmatoarele:

• ca inamicul era hotarat sa reziste pe Valea Gnilaia;
• ca surprins, si-a fixat flancul drept, in jurul cotei 81,6 unde este hotarat sa reziste cu tot ce mai dispune si cu tot ce mai poate aduce in graba;
• ca progresiunea noastra pe aceasta directie (Ancestovo - Holodnaia Balka) il alarma, din moment ce intervenise in cursul zilei cu artileria din alte sectoare, cu putina aviatie de care mai dispunea, pregatindu-se sa aduca si intariri de infanterie.

In fine, Divizia pusese solid piciorul pe creasta dintre Valea Gnilaia si Liman si cu exceptia observatorului (cota 81,6) care nu era inca in mainile noastre, baza de plecare a viitorului atac in flancul si spatele inamicului, era asigurata.

10 Octombrie

Fata de succesul obtinut, Corpul l Armata trimite in noaptea de 9/10 Octombrie ordinul de operatii Nr. 107, prin care se ordona continuarea atacului spre Sud cu un regiment.

Divizia hotaraste:

Atac in directia Holodnaia Balka, pe un front de 800 m cu Regimentul 3 Dorobanti, care va ataca cu 2 batalioane succesive, depasind Regimentul 19 Infanterie.

Incadrarea atacului se va face:

• la dreapta cu I/R.19 I.;
• la stanga cu o grupare formata din Compania de Gercetare a R.19 I. si Grupul 2/3 Cercetare (vezi schita nr. 2).

Obiectiv: initial, linia 400 m sud-est aliniamentul cota 81,6 - 66,1. Dupa ruperea rezistentei inamice, urma sa se continue inaintarea pe directia cota 81,6 - soseaua Holodnaia Balka - Odessa, pentru a ajunge la contact cu noile rezistente inamice. Sprijinul gruparii de atac a fost asigurat de toata artileria diviziei (3 divizioane sprijin si 6 protectie).

Atacul nu va porni decat dupa ce transmisiunile vor fi complet realizate si observatorii de artilerie instalati in linia 1.

In dimineata de 10 octombrie, impreuna cu comandantul artileriei, comandantul Gruparii de atac si seful Biroului 3, am pregatit in teren detaliile atacului in ceea ce priveste:

• modul de inaintare al infanteriei;
• impingerea observatorilor de artilerie la Est de Valea Gnilaia, cel putin cate unul de divizion;
• transmisiunile ofiterilor de legatura si gruparii de sprijin vecine si ansamblului, care trebuiau sa aiba legatura telefonica directa cu gruparea respectiva.

Atacul porneste la orele 12.30, dupa o pregatire de artilerie de 10 minute, facuta cu intreaga artilerie divizionara si este intampinat, de la inceput, de rezistente puternice care necesita numeroase si repetate bombardamente.

In special la apropierea de cota 81,6 reactiunea de foc este foarte puternica. Se trage cu numeroase arme automate si brandturi din santuri adanci si adaposturi intarite, asupra carora se reactioneaza cu Schneiderul.

Artileria inamica, 5-6 baterii, din care 2 grele si numeroase brandturi, trag asupra rezervelor si a pozitiilor noastre de artilerie.

Pana catre orele 16, se cucereste cota 81,6 (unde s-a ajuns pana la lupta cu grenada) si cota 66,1.

Linia atinsa la ora 17 este urmatoarea (vezi schita nr. 2): 400 m Sud cota 66,1 - 400 m Sud cota 81,6, 200-300 m Nord movilitele cu + 0,7, apoi vechea linie de liziere de Vest a satului Gniliacovo.

Inamicul a lasat pe teren numerosi morti si material de razboiu; s-au capturat 140 prizonieri.

In cursul noptii, inamicul a contraatacat in doua randuri pentru a recuceri linia cotelor pe care o pierduse in ajun.

Prima oara, la orele 23.30, ataca cu fortele din linie intarite cu 2 companii aduse de la Odessa cu auto si sprijinite de circa 10 care de lupta.

Reactiunea este indreptata contra Grupului de Cercetare, aflat in extrema stanga spre Liman. Acesta, surprins, se repliaza antrenand si Compania de Cercetare a R 19 I.

Se contraataca imediat cu 2 companii din rezeva R. 3 D., care arunca pe inamic in liniile de plecare.

A doua oara, catre dimineata, contraataca dinspre Pd. Andreevo, dreapta batalionului I/R. 19 I., fiind oprit imediat prin deslantuirea barajelor pregatite la caderea serii. Prizonierii capturati in cursul zilei sunt acum din trei regimente (241 I., 161 I. si 90 I.). Ei declara ca au avut pierderi foarte grele si ca se aduc in graba intariri de la Odessa cu auto.

Concluziuni pentru ziua de 10 Octombrie

• Indarjirea cu care inamicul a continuat sa se apere, cramponandu-se de fiecare metru de teren si cele doua contraatacuri date in cursul noptii, dovedeste ca observatorul trebuia pastrat cu orice pret, pana la o anumita data.
• Prin cucerirea lui si patrunderea spre Sud pe o adancime de 1 200 m, baza de plecare a viitorului atac de invaluire - conceput de C.l.I. - capata o valoare definitiva. Intr-adevar, majoritatea artileriei poate fi trecuta acum, la Est de Valea Gnilaia si ataca pe directia Nord-Sud, avand asigurat un larg compartiment de observare, de circa 4 km, intre cota 81,6 si cota 74,8 (Sud Holodnaia Balka).
• Inamicul a suferit pierderi foarte grele, un intreg batalion din R. 241 I. fiind capturat sau distrus.
• Faptul ca de trei zile, D.11 I. inainta metodic, cu cate 1 km pe zi, in flancul si spatele pozitiei Valea Gnilaia - Dalnik - Tatarca - pe care inamicul o socotea inexpugnabila - si ca toate reactiunile lui violente n-au mai putut smulge inapoi un singur metru de teren asa cum se intamplase in alte sectoare - a zdruncinat increderea trupelor si mai ales Comandamentului, din moment ce acesta a fost silit sa-si intareasca dreapta cu numeroase unitati de infanterie si sa dubleze numarul bateriilor de artilerie care actionau pe frontul Diviziei.

11 Octombrie

Fata de succesul din zilele precedente, C. 1 A. trimite in cursul noptii, ordinul de operatii Nr. 108 (12.10., ora 0.30), prin care se ordona Diviziei a 11-a, 'sa continue atacul cu stanga, in lungul crestei 81,6 - Fomina Balka Mare, pentru a desavarsi intoarcerea rezistentei inamice din Gniliacovo si a pune stapanire:

• initial pe linia marginea de Sud a satelor Gniliacovo si Holodnaia Balka,
• apoi pe inaltimile Nord-Vest Fomina Balka Mare'.

Dar din cauza luptelor din 9 si 10 Octombrie si mai ales a contraatacurilor inamice din noaptea de 10/11 cand R. 3 D. si-a consumat rezerva cu care trebuia sa depaseasca, Regimentele 19 Infanterie si 3 Dorobanti - reorganizate numai pe cate 2 batalioane, au avut pierderi importante (25-30%), care nu le mai permit decat eforturi ofensive reduse.

Ca urmare:

• Divizia nu mai dispune pentru atac decat de batalionul din rezerva gruparii de Sud (R. 2 D. care este inca organizat pe 3 batalioane).