Statul si societatea civila dupa 1989

STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989

1. Institutiile statului de drept

Decembrie 1989. Context si consecinte

• Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar;
• 1989 - in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia, Ungaria, R.D. Germana, Blgaria si Cehoslovacia;
• 16 decembrie 1989 - la Timisoara - revolta, avand ca pretext evacuarea pastorului Lazlo Tokes;
• 17 decembrie 1989 - Ceausescu a cerut interventia in forta, contra demonstritiilor din Timisoara, dupa care a plecat in Iran;
• in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru, soldat cu 122 de morti;
• 20 decembrie 1989 - Ceausescu s-a intors din Iran. Intr-un discurs televizat a catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti;
• 21 decembrie 1989 - mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a;
• 21/22 decembrie 1989 - noaptea s-a tras in multime, au fost operate arestari;
• 22 decembrie 1989 - Ceausescu a organizat un nou miting - la ora 12:00 a fost nevoit sa fuga;
• s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov, Sibiu, Cluj, Arad;
• 25 decembrie 1989 - cuplul Ceausescu a fost executat;
• 22 decembrie 1989 - conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN);
• 9 februarie 1990 - conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN);
• revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni.

Revenirea la democratie

• 1990 - cadrul geopolitic s-a schimbat;
• in Europa comunismul s-a prabusit;
• URSS s-a dezmembrat;
• In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata;
• In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE;
• Mai 1990 - alegeri parlamentare, castigate de FSN;
• Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii - Bucuresti;
• Iunie 1990 - prima mineriada a pus capat fenomenului 'Piata Universitatii';
• A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman;
• 13 decembrie 1991 - a fost adoptata Constitutia:
• a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965;
• elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale, vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat;
• supusa referendumului national (8 decembrie 1991).

Caracteristicile statului:

• Romania este stat national, suveran, independent, unitar, indivizibil;
• Forma de guvernamant este Republica;
• Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei, ales prin vot universal, direct si secret pe o perioada de 4 ani;
• Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor;
• Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament;
• Constitutia garanteaza libertatea constiintei, libertatea individuala, invatamant de stat gratuit, dreptul de propietate, dreptul la asociere, etc.;
• 1992 - alegeri - castigate de Ion Iliescu (PDSR), prim-ministru Nicolae Vacaroiu;
• privatizarea obiectivelor economice a fost lenta;
• nivelul de trai a scazut;
• au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie;
• in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana, a aderat la parteneriatul pentru pace, a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina;
• 3 noimebrie 1996 - alegeri castigate de Conventia Democratica, presedinte fiind ales Emil Constantinescu;
• s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare, dupa caderea totalitarismului;
• s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR, Partidul Democrat, si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR);
• divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de privatizare;
• s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala;
• problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu Vasile;
• noiembrie 2000 - alegeri parlamentare - presedinte: Ion Iliescu, prim-ministru: Adrian Nastase.

Institutiile statului de drept:

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

1.     Parlamentul

Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal, direct, secret, pe o perioada de 4 ani;

Principala atributie este aceea de a adopta legi;

Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor, ca organ reprezentativ al acestora;

Alte atributii: adoptarea bugetului, stabilirea sistemului taxelor si impozitelor, organizarea armatei, organizarea administrativ teritoriala, aprobarea programului guvernului, etc.

2.     Presedintele

• Ales prin vot universal, direct, egal, secret, pe o perioada de 4 ani;
• Reprezinta statul si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale;
• Vegheaza la respectarea constitutiei;
• Este mediator intre puterile statului;
• Numeste primul-mnistru si Guvernul;
• Confera decoratii, acorda amnistitii si gratieri;
• Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;
• Acorda gradele de general, amiral, maresal;
• Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului;
• Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului.

3.     Guvernul

• Se ocupa de punerea in aplicare a legilor, avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive;
• Este alcatuit din primul-ministru, ministri, ministri secretari de stat;
• Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare;
• Are sarcina de a conduce administratia publica;
• Poate emite hotarari de guvern si ordonante.

4.     Administratia publica

• Este structurata la nivel central si local;
• La nivel central, administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor, a armatei, a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, etc.
• La nivel local, administratia publica este realizata de primarii si consilii locale;
• In fiecare judet si in municipiul Bucuresti, guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice.

5.     Autoritatea judecatoreasca

• Vegheaza la respectarea legilor;
• Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie;
• Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Bibliografie

1.     M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998.

2.     V. Dumitrescu, A. Vulpe, Dacia inainte de Dromichete, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1998.

3.     N. Isar, Istoria moderna a romanilor (177401878), partea I, Editura Fundatiei 'Romania de maine', Bucuresti 2001.

4.     C. Scorpan, Istoria Romaniei. Enciclopedie. Editura Nemira, Bucuresti 1997.

5.     S. Stefanescu, Istoria medie a romaniei, Universitatea Bucuresti 1992.

6.     S. Stefanescu, Istoria romanilor, de la Mihai Viteazul la Constantin Brancoveanu, Editura Universitatii din Bucuresti 1999.

7.     S. Stefanescu, Istoria romanilor in secolul al XVII-lea, intre traditie si modernitate, Editura Universitatii din Bucuresti 1999.

8.     Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti 2000.

9.     Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, Bucuresti 2000.