Istorie
Istoria de langa noiISTORIA DE LANGA NOI Ideea acestui articol mi-a venit in timpul unui mic pelerinaj la o manastire din judetul Vrancea, impreuna cu niste prieteni. Am ales sa ajungem la Focsani pe un alt traseu decat cel obisnuit, si anume prin comuna Ciorasti-Vrancea, si, mai departe, prin comuna Slobozia Ciorasti, tot din acelasi judet. Nu mica mi-a fost surprinderea cand, trecand prin satul Jiliste, din comuna Slobozia Ciorasti, la un moment dat am zarit in curtea unei case o statuie ce reprezenta un domnitor, dupa cum era infatisat. Insotitorul nostru ne-a spus ca domnitorul era Ioan Voda cel Cumplit, care a purtat o batalie chiar aici. In timp ce ne povestea despre acest monument, la un moment dat, a facut o remarca plina de amaraciune, ce m-a pus pe ganduri, anume ca desi suntem aproape de aceste locuri pline de istorie, nu stim nimic despre ele. Atunci m-am hotarat sa scriu despre unele monumente de langa noi, pe langa care trecem foarte des, si despre care nu stim ce reprezinta, sau despre care avem doar o vaga idee. Primul monument despre care voi scrie este chiar cel de la Jiliste, com. Slobozia Ciorasti. Ioan al III-lea sau Ioan Voda cel Cumplit sau Ioan Voda Armeanul sau Ioan Voda cel Viteaz (n. 1521; d. 1574), a fost domnitor al Moldovei. Este fiul lui Ștefanița Voda cel Tanar (1517-1527) cu armeanca Serpega. A domnit din februarie 1572 pana in iunie 1574 In timpul domniei sale a dus o politica de intarire a autoritatii princiare, lovind in boierime, care l-a numit 'Ioan Voda cel Cumplit'. In curand, insa, se ivesc piedici in domnia lui. Alexandru II Mircea si fratele sau, Petru Șchiopul, patrund in primavara anului 1574, in Moldova, cu sprijin turcesc, pentru a-l instala pe acesta din urma pe tronul principatului in locul lui Ioan Voda. Aliat cu cazacii din Zaporoje, se arunca intr-un sir de lupte, care reprezinta momentele cele mai glorioase ale domniei acestui voievod. Intampina armata invadatoare a lui Alexandru Voda al Munteniei, care, sustinuta si de un contingent otoman, il aducea pe Petru Șchiopul domn in Moldova, invingand-o intr-o actiune fulgeratoare langa Jiliste, la vadul Ramna (Ramnicu Sarat). Dupa alte confruntari cu turcii la Tighina si Cetatea Alba, turcii il ucid, legandu-l de cozile a doua camile, pentru a-l sfarteca (10-11 iunie). Bustul lui Ion Voda, din bronz, autor Marius Butunoiu, a fost inaltat la 20 aprilie 1957, cu prilejul sarbatoririi a 400 de ani de la luptele purtate pe aceste locuri. Monumentul este omagiul pe care romanii il aduc domnitorului Moldovei, care a obtinut, la 24 aprilie1574, o stralucita victorie impotriva ostirii otomane Jiliste. La 24 aprilie, in fiecare an, comunitatea locala, elevii Scolii 'Ioan Voda cel Viteaz' impreuna cu Asociatia Veteranilor de razboi Focsani cinstesc memoria voievodului moldovean.
Un alt monument despre care doresc sa va vorbesc este Statuia lui Alexandru Suvorov, aflata pe șoseaua E85, ce face legatura dintre Rm. Sarat si Focsani, la intrarea in satul Dumbraveni. Sunt convinsa ca ati trecut de multe ori pe langa ea, si poate v-ati intrebat cine este acest personaj. Alexandr Vasilievici Suvorov, print al Italiei, conte de Rimnik (Ramnic), conte al Sfantului Imperiu German, print al Sardiniei, generalisim al fortelor armate terestre si navale ruse, feldmaresal al armatelor austriece si sarde. A fost al patrulea si ultimul Generalisim rus (fara a-l pune la socoteala pe Stalin). El a fost unul dintre putinii generali din istorie care nu a pierdut niciodata o batalie. Este faimos pentru manualul sau de tactica militara Stiinta victoriei". Au ramas celebre maximele sale: 'Instruieste-te din greu, lupta usor ' si 'Glontul e un prost, baioneta este de treaba'. Initiativa ridicarii unui monument in memoria generalisimului rus Suvorov a apartinut Societatii Istorice Militare Ruse, care a declansat formalitatile legale in iunie 1911. Locul ales al amplasarii monumentului a fost comuna Dumbraveni (langa calea ferata Ploiesti-Bacau, pe un camp plantat cu pomi), intrucat, in anul 1788, generalul rus a castigat doua mari victorii impotriva turcilor la Focsani si la Ramnicu Sarat, tarina Ecaterina a II-a a Rusiei acordandu-i titlul onorific de "Rimnikski"si rangul de conte. Monumentul original a fost trimis in timpul primului Razboi Mondial (1916) in Rusia, la Odessa, apoi la Izmail unde se afla si in prezent. In anii '50, comuna Dumbraveni a fost denumita Suvorov. Cu prilejul implinirii a 160 de ani de la victoria lui Suvorov, monumentul a fost restaurat de Comisia Monumentelor Istorice si Artistice a Academiei R.P.R. In anul 1959, a fost ridicat o copie a monumentului in centrul comunei Dumbraveni, la intersecția DN2 (E85) cu drumul judetean Dumitresti-Bogza. Noua statuie este opera sculptorului Marius Butunoiu Al treilea monument, poate si cel mai necunoscut voua, este cel din fata Scolii "Vasile Cristoforeanu" (fosta Scoala Nr. 5), din Rm. Sarat, ce il reprezinta pe Vasile Cristoforeanu. Acesta s-a nascut in anul 1859, la Ramnicu Sarat, fiind un stralucit avocat (era doctor in drept),care a pledat in procese mari atat in urbea natala, cat si la Galati, Bucuresti. Era "un om de o mare initiativa si vrednicie rara." In anii 1892 - 1895 a devenit primar al Ramnicului, fiind considerat "al doilea parinte al urbei Rm. Sarat." Se apreciaza ca modernizarea orasului nostru a inceput cu acest inimos si priceput primar. Scoala care astazi ii poarta numele, fosta "Scoala cu clasele I-VIII, Nr. 5", s-a ridicat din initiativa acestui iscusit edil, inaugurarea edificiului avand loc in anul 1895, adica la sfarsitul mandatului sau. Fiica lui Vasile Cristoforeanu, Florica Cristoforeanu a fost o cantareața romana de opera, opereta si lied. A studiat pianul de la varsta de 5 ani, mai tarziu ia lectii de canto si se perfectioneaza la Conservatorul "Giuseppe Verdi" din Milano. A debutat in august 1907 in cadrul unui recital vocal la Ramnicu Sarat, iar la 23 septembrie 1907 a aparut pentru prima oara in fata publicului bucurestean in sala Ateneului Roman. Florica Cristoforeanu a ramas o voce singulara in peisajul liricii romanesti, stapanind toate registrele de soprana (lirica, coloratura, dramatica, spinto), pana la mezzosoprana si contralto. In prezent, Casa de Cultura din Rm. Sarat ii poarta numele. In final, inchei cu speranța ca v-am starnit curiozitatea si ori de cate ori vedeti un monument sa va puneti intrebari in privinta lui, sa incercati sa gasiti raspunsuri si, de ce nu, sa spuneti si altora.
|