Originile revolutiei engleze

1. ORIGINILE REVOLUTIEI ENGLEZE

Anglia secolului XVI cunoscuse o rapida dezvoltare industriala bazata pe mestesuguri, comert, minerit si transporturi, concomitent cu aparitia fermei de tip capitalist bazat pe fenomenul "imprejmuirilor". In 1603, la moartea Elisabetei I, tronul englez a revenit regelu Scotiei, Iacob I Stuart. Ocuparea tronului de catre Stuarti aducea modi­ficari importante in Anglia, unde Tudorii guvernasera ca monarhi abso­luti, gratie abilitatii si personalitatii lor. Stuartii urmareau instaurarea unui absolutism de drept, ceea ce contravenea realitatilor politice din Anglia, unde Parlamentul - format din Camera Comunelor si Camera Lorzilor - impartea puterea cu monarhia. Atat Iacob I, cat si fiul sau, Carol I (1625-1649), au incercat sa guverneze fara a convoca Parlamentul, cu ajutorul Consiliului Privat, pe ai carui membri ii numeau sau revocau dupa bunul lor plac. Ei legiferau prin proclamatii regale si exercitau puterea juridica prin Camera inste­lata si Curtea inaltei Comisiuni. Stuartii agreau catolicismul intr-o tara anglicana, unde se dezvoltase miscarea numita puritanism, care urmarea inlaturarea oricarei ramasite a catolicismului.Apar contradictii intre absolutismul monarhic al regilor din familia Stuart(Iacob I si Carol I), sustinut de vechea aristocratie si regimul parlamentar sustinut de Londra, burghezie si noua nobilime. In plan religios biserica anglicana se confrunta cu curentele radicale protestante ce solicita inlaturarea episcopatului si a ramasitelor catolice si introducerea  puritanismului calvinist.

Atitudinea antiabsolutista a parlamentului se manifesta prin documentele Petitia dreptului - 1628 si Mustrarea cea mare - 1640. Carol I (1625-1649), a respins aceste solicitari si a incercat o lunga guvernare fara parlament 1629-1640. Esecul politico-economic l-au silit pe rege sa convoace Parlamentul cel Lung 1640-1653, apoi sa declanseze un razboi civil 1642-1649. Parasirea Londrei de catre Carol I a semnificat inceputul Razboiului civil intre armata regelui si cea a Parlamentului. Confruntarile armate directe au durat pana in 1645, timp in care regele a controlat nord-vestul Angliei, stabilindu-si centrul la York si, apoi, la Oxford, iar Parlamentul, partea de sud-est, avand de partea lui flota, populatia Londrei si pozitia strategica a capitalei. Initial, parlamentarii au incercat realizarea unui compromis cu regele, trimitandu-i Cele noua propuneri care vizau restrangerea pre­rogativelor monarhice, iar Parlamentul urma sa aiba dreptul de a con­trola politica interna si externa.Propunerile au fost respinse de rege.Victoriile taberei parlamentare la Marston Moor - 1644, Naseby - 1645 si Preston - 1649, au dus la capturarea, judecarea si executarea regelui in 1649.

2. REPUBLICA SI RESTAURATIA STUARTILOR

Executarea lui Carol I a insemnat desfiintarea puterii regale in Anglia. La 19 mai 1649 a fost declarata Republica "libera, guvernata de reprezentantii poporului in Parlament'. Acesta era compus din Camera Comunelor, cea a Lorzilor fiind desfiintata. Perioada Republicii a fost dificila pentru Anglia, amenintata din exterior de uneltirile regalistilor, iar in interior de luptele acerbe intre gruparile politice si miscarile populare. Conjunctura externa favorabila a dus insa la recunoasterea tacita si chiar oficiala a Republicii. Armata, condusa de Oliver Cromwell, s-a indreptat spre Irlanda catolica pe care o infrant-o la Drogheda si Wexford, ocupand doua tre­imi din teritoriul insulei si determinand aparitia problemei irlandeze, nerezolvata pana astazi. in Scotia, Cromwell a obtinut victoriile de la Dunbar (1650) si Worcester (1651). Noul lider englez Oliver Cromwell a lansat un program de dezvoltare comercial navala - Actele de navigatie 1650-1651 si a instituit Protectoratul 1653-1658, un regim de dictatura ce guverna sprijinit de armata prin decrete legi. Protectoratul era o dictatura militara: baza puterii era armata, iar Lordul-Protector, comandatul ei suprem, dadea ordonante cu putere de lege, avea atributii executive, controla justitia. Cromwell a incercat sa-si asigure o larga adeziune a populatiei prin promovarea to­lerantei religioase care-i excludea, totusi, pe catolici si prin amnistierea regalistilor. Dupa moartea sa cu sprijinul generalului Monk, are loc RESTAURATIA STUARTILOR  prin Carol al-II-lea(1660-1685). Prin Declaratia de la Breda si Actul de indulgenta si iertare, noul monarh a realizat echilibrul si reconcilierea societatii engleze. Carol al II-lea a continuat politica economica expansionista, bazata pe suprematia marii, domeniu in care Anglia era puternic concurata de Provinciile Unite (Olanda). in urma unui razboi cu acestea, englezii au obtinut, pe coasta estica a Americii de Nord, New Amsterdam (devenit New York). impotriva Provinciilor Unite, Carol al II-lea a incheiat un tra­tat secret cu Ludovic al XlV-lea al Frantei, care prevedea si reintrodu­cerea catolicismului in Anglia.Iacob al II-lea, ajuns pe tron dupa moartea fratelui sau, Carol al II-lea, desi a promis respectarea drepturilor Parlamentului, a actionat in directia sporirii prerogativelor regale, obtinand chiar dreptul de a avea armata permanenta. in plus, el s-a sprijinit pe catolici, in ciuda inter­dictiei ca acestia sa ocupe functii publice, si a dizolvat Parlamentul. Toate acestea au dus la inlaturarea lui de pe tronul Angliei, prin Revolutia glorioasa - 1688 si aducerea la tron a ginerelui sau conducatorul Olandei, Wilhelm de Orania. Prin Declaratia drepturilor - 1689, acesta accepta separarea puterilor in stat si instituirea monarhiei constitutionale.

3. MODELUL BRITANIC

A. Monarhia parlamentara, se baza pe suveranitatea nationala si a fost completata prin unirea Scotiei si Angliei in Regatul Unit - 1707. Venirea la tron a Dinastiei de Hanovra - 1714, a consolidat sistemul in timpul lui George I(1714-1727) si George al-II-lea(1727-1760), care germani fiind si necunoscand engleza nu s-au ocupat de viata politica, lasand-o in mana Consiliului de stat. George al-III-lea(1760-1820), a fost mult mai activ si a colaborat in special cu William Pitt junior.

B. Sistemul bipartid se dezvolta odata cu restauratia Stuartilor si se desavarseste in secolul XVIII. Partidul TORY(actual conservator) grupa pe adeptii Stuartilor, toleranti fata de catolicism si de unele manifestari absolutiste, conservatori si sustinatori ai bisericii anglicane. Partidul WHIG(actual liberal) grupa pe adversarii Stuartilor, anticatolici, antiabsolutisti, liberali economic si politic, sustinatori ai puritanismului si a suprematiei parlamentului. Sistemul bazat pe votul cenzitar si uninominal s-a mentinut in general pana astazi.

C. Modelul monarhiei parlamentare pornea de la sistemul definit prin Magna Charta Libertatum - 1215 si completat prin Petitia dreptului - 1628, Test act - 1673(rezerva functiile publice doar anglicanilor), Habeas Corpus Act - 1679(drepturile si libertatile cetatenesti) si Declaratia drepturilor - 1689. Separarea puterilor in stat era in judecatoreasca data instantelor si curtilor cu jurati, executiva revenind unui cabinet al majoritatii parlamentare si legislativa detinuta de rege(numea ministrii, generalii si sanctiona legile) si unui parlament bicameral(Camera lorzilor si a comunelor), aleasa prin vot ce vota legile si bugetul. Monarhia engleza era intemeiata pe dreptul comun si interesul ge­neral; in secolul al XVIII-lea, notiunea de suveran lasa loc celei de "rege al englezilor'. Regele avea prerogative limitate prin lege, dar si prin uz: numeste ministrii si generalii, pastreaza dreptul de a sanctiona legile, dar nu e poate abroga. Prezenta celor doua partide ii permitea sa joace rolul de arbitru pe scena politica, insa orice act al regelui trebuia contrasemna: de ministrul de resort.

4. AFIRMAREA IMPERIULUI BRITANIC CA MARE PUTERE

A. Transformari economice. Prin sistemul "Imprejmuirilor", nobilii creeaza ferme capitaliste lucrate cu tehnici moderne si arendasi, ce produc materii prime si duc la o emigrare spre orase si colonii. Comertul maritim si agricultura sprijina dezvoltarea industriei textile, navale si de constructii, la care se adauga siderurgia, mineritul si industria grea, fapt ce duce la aparitia oraselor si asigura primatul industrial-colonial-naval englez pana la 1900. Progresul economic rapid s-a sprijinit pe revolutia industriala din ramurile textila, metalurgica si minerit; pe o agricultura bazata pe ferme specializate si munca salariata; pe flota si colonii. Pana la mijlocul secolului al XVIII-lea, imperiul colonial englez prinde contur: el cuprindea estul Americii de Nord - din Florida in Canada, insulele Barbados, Antigua si Jamaica; puncte de sprijin pe coasta ves­tica a Africii (Sierra Leone, Gambia), Bombay (India) - primit drept zestre de Carol al ll-lea, Gibraltar si insula Minorca, ocupate in 1704, dupa Razboiul de succesiune la tronul Spaniei.In Anglia s-a pus accent si pe dezvoltarea bancilor, incepand cu cea a Angliei (1694) si terminand cu cele particulare.

B. Hegemonia maritima si coloniala incepe prin victoriile contra Olandei si Frantei, consfintite la sfarsitul razboiului de 7 ani(1763), prin excluderea francezilor din India si Canada. Dupa pierderea Americii de nord, britanicii se axeaza pe extinderea dominatiei lor in India, Australia si Africa. Structura sociala a Angliei se sprijinea pe burghezie, ca element dinamic, cu interese clare, protejate de stat; ea se imbogatea si crea locuri de munca. O parte a nobilimii era si ea preocupata de activitatea economica, plasandu-si capitalurile provenite din arenda si comert. Aceasta parte, alaturi de recent-imbogatitii care cumparasera titluri nobiliare formau noua nobilime. Populatia oraselor, in continua crestere, era formata preponderent din muncitori industriali, iar in agricultura micul proprietar aproape dis­paruse, fiind inlocuit de fermieri si muncitori salariati.

Referat: Europa suprafata si intindere - limite, relieful si tarmurile Europei Lucrare: Hazardele naturale si calitatea mediului in perspectiva dezvoltarii durabile in Carpatii si Subcarpatii de la curbura

5. ISTORIA ALTFEL

Carol I al Angliei(19 noiembrie - 30 ianuarie ) a fost rege al Angliei, Scotiei si Irlandei din 27 martie pana la moarte.Ca si tatal sau, Iacob I, a fost un tenace sustinator al dreptului divin al regelui. In prima faza a domniei sale, a dus o lupta dura pentru putere impotriva Parlamentului, pe care de altfel l-a si suprimat pe 10 martie . Vazand tenditele sale absolutiste, mai ales in modul de a impune taxe fara aprobarea acestuia, Parlamentul s-a opus.

Oliver Cromwell (25 aprilie - 3 septembrie ) a fost un lider militar si politic englez, cunoscut in special pentru contributia sa la transformarea Angliei intr-o republica federala ("Commonwealth") si pentru rolul sau posterior de Lord Protector al Angliei, Scotiei si Irlandei. Armata sa a Noului Model i-a infrant pe regalisti in cadrul Razboiului Civil Englez. Dupa executarea regelui Carol I in , Cromwell a dominat Commenwealthul de scurta durata al Angliei, a cucerit Irlanda si Scotia, si a fost Lord Protector din pana la moartea sa in . In plan intern, Cromwell a dizolvat 'Parlamentul cel Lung' ( ) si a promulgat instrumente de guvernare prin care se instituia in Anglia o dictatura militara numita protectorat. Puterea executiva a fost incredintata lordului protector Oliver Cromwell si Consiliului de Stat. Puterea legislativa a apartinut lordului protector si parlamentului unicameral. Dreptul la vot ramane censitar; catolicii si regalistii au fost exclusi din viata politica. Cromwell provenea din clasa gentryului de mijloc, si a fost un personaj mai degraba obscur in primii patruzeci de ani de viata, ajungand fermier yeoman in anii '1630 din motive personale si financiare. Cu toate acestea, a revenit in randul gentryului multumita unei mosteniri lasate de unchiul sau. O experienta de conversiune religioasa din aceeasi decada l-a determinat sa adopte un stil independent de puritanism ca nucleu de baza al vietii si actiunilor sale.

Parlamentul cel Scurt. In , confruntat cu un conflict armat cu Scotia, regele Carol I Stuart al Angliei convoaca din nou parlamentul pentru a vota noi impozite. Opozitia parlamentara este din nou puternica dar parlamentul a fost din nou dizvolvat. Acest parlament a avut activitate pentru 18 zile in perioada aprilie - mai .

Parlamentul cel Lung. In 3 noiembrie , regele Carol I Stuart al Angliei convoaca acest parlament care isi desfasoara activitatea timp de 13 ani pana in cand este dizolvat de catre Oliver Cromwell.

Magna Carta Libertatum (sau Marea Carta a Libertatilor) este documentul emis in 1215 in Anglia, in timpul domniei regelui Ioan fara Tara. Prin aceasta Carta se urmarea ingradirea puterii regelui si, prin aceasta, eliminarea abuzurilor comise de monarh sau de reprezentantii sai, precum si garantarea unui numar de drepturi pentru toti cetatenii.

Declaratia drepturilor statornicea suprematia puterii legislative a Parlamentului asupra puterii executive regale, dand Angliei o organizare moderna.'Declaratia drepturilor' pune bazele monarhiei constitutional-parlamentare si, prin urmare, al statului englez modern. Prin ea se limitau drepturile monarhului stipulate in preambulul Constitutiei. 'Declaratia drepturilor' garanta convocarea regulata a Parlamentului, libertatea dezbaterilor si a drepturilor in materie fiscala. Atributiile regelui erau restranse, desi el ramanea seful Bisericii anglicane si se bucura de mari onoruri. Regele nu putea suspenda sau abroga vreo lege, iar dreptul de a avea armata era conditionat de aprobarea Parlamentului.

Declaratia de la Breda si apoi prin Actul de indulgenta si uitare, Carol al ll-lea a garantat libertatea constiintei, amnistierea celor care au participat la revolta, precum si drepturile noilor proprietari asupra bunurilor confiscate in timpul aces­teia.

Habeas Corpus Act, legea hotara, pe baza unor prevederi mai vechi, ca nici o persoana nu poate fi arestata decat pe baza unei cerinte judecatoresti scrise, aduse la cunostinta inculpatului in maximum 24 de ore. Votarea acestei legi a constituit un moment important in dezvoltarea constitutionala a Angliei si a Europei.

6. CRONOLOGIE

Magna Charta Libertatum

domnia lui Iacob I

domnia lui Carol I

Petitia dreptului"

Mustrarea cea mare"

guvernare fara parlament a lui Carol I

Parlamentul cel Lung

razboi civil

victoria taberei parlamentare la Marston Moor

victoria taberei parlamentare la Naseby

victoria taberei parlamentare la Preston

Ianuarie 1649: judecarea si executarea regelui

republica

"actele de navigatie"

protectoratul

"Declaratia de la Breda" si "Actul de indulgenta si iertare"

restauratia Stuartilor

domnia lui Carol al II-lea

Test act"

Habeas Corpus Act"

domnia lui Iacob al II-lea

"Revolutia glorioasa"

aducerea la tron conducatorul Olandei, Wilhelm de Orania.

"Declaratia drepturilor"

1707: crearea Regatul Unit prin unirea Scotiei si Angliei  

7. DICTIONAR

Cabinet Council: Vechiul consiliu privat al regelui englez in Evul Mediu.

Factiune: Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune.

Prerogativa regala: Conform aces­teia, suveranul dispunea de puteri considerabile: "Rege in Parlamentul sau', el promulga actele puterii legis­lative; "Rege in Consiliul sau', el are puterea executiva, conduce diploma­tia, armata si flota. Este izvorul justi­tiei, toate sentintele fiind pronuntate in numele sau. Este seful Bisericii anglicane.

Echilibru european: Sistem politic care asigura pacea prin mentinerea echilibrului intre marile state europene.

Imprejmuire: Metoda utilizata de feudalii englezi (sec. XV-XVI) pentru delimitarea domeniilor in care erau incluse si satele, si pamanturile comu­nale. Un al doilea val a avut loc in secolul al XVIII-lea.

Patenta: Decret regal pentru infiinta­rea, organizarea si functionarea unei colonii.

Parloaga: Teren arabil lasat nelucrat unul sau mai multi ani pentru reface­rea fertilitatii sale.

Puritanism: curent religios, aparut in Anglia la sfarsitul secolului al XVI-lea, care, sub influenta calvinismului, se pronunta pentru indepartarea elemen­telor catolice din Biserica anglicana.

Uniune personala: forma de unire a doua state monarhice, avand un monarh comun, dar pastrand organele

Desuetudine: a iesi din uz, a nu se mai folosi.

Dizidenta: grup de persoane care manifesta o pozitie diferita de restul

Corsari: comandantii unor nave mari­time rapide, care, cu aprobarea guver­nului lor, atacau si capturau navele inamice.

Factorie: centru de schimb aflat intr-un teritoriu strain, indepartat, creat de o metropola din ratiuni comerciale.

Mercantilism - conceptie economica potrivit careia bogatia unei tari este determinata de cantitatea de metal pretios pe care o detine.

Presbiterianism: curent al puritanismului care sustinea pastrarea unitatii orga­nizatorice a Bisericii anglicane si adop­tarea unor laici (gr. presbíteros - batran) in conducerea parohiilor. Devenit confesiune dominanta in Scotia, datorita lui John Knox, acest curent a dat nastere la ceea ce astazi se numeste Biserica presbiteriana.

Independenti: curent puritan opus presbiterianismului, deoarece sustinea ca, in organizarea Bisericii anglicane, rolul esential revenea comunitatilor independente.

Leviathan: (in Vechiul Testament) mon­stru marin fabulos; simbol al colosalului.

Revolutie industriala: proces complex de trecere de la productia manuala la cea cu ajutorul masinilor, de la stadiul manufacturier la cel de fabrica.