Romania si integrarea euro-atlantica - romania si integrarea in UE

1. DEMOCRATIILE OCCIDENTALE. NECESITATEA SI PRINCIPIILE UNITATII EUROPENE

Refacerea europeana a fost sprijinita economic si militar de SUA, iar perioada razboiului rece a consolidat apropierea statelor democratice vest-europene. Un moment foarte important este cel al reconcilierii franco-germane realizata de presedintele Charles de Gaulle si cancelarul Konrad Adenauer. Pe fondul patriotismului national se dezvolta solidaritatea, toleranta si constiinta europeana.

2. UNIUNEA EUROPEANA(UE)

A. Scurta istorie a ideii de unitate europeana incepe in secolul XX cu accente puternice dupa cele doua conflicte mondiale, concretizate prin crearea Consiliului Europei - 1949, si lansarea de catre Robert Schumann si Jean Monnet in 1950,a ideii de cooperare si prosperitate economica comuna. In 1951 Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg creeaza Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, transformat prin acordul de la Roma din 1957 in Comunitatea Economica Europeana si devenit prin acordul de la Maastricht din 1993 Uniunea Europeana.

B. Principiile unitatii si integrarii europene sunt concretizate prin tratatul de la Amsterdam din 1999 :

reuneste religii diferite si state care au reconciliat dispute teritoriale seculare

- aderarea presupune acceptarea regimului parlamentar, garantarea libertatilor politice , responsabilitate guvernamentala, liberalism economic, egalitate intre etnii si sexe

acceptarea principiului subsidiaritatii in domeniul juridic(interesul comun este in detrimentul celui national si poate fi impus ca mijloc extrem de UE) si transferul de suveranitate(prin norme de drept comunitar)

C. Simboluri ale identitatii europene au fost bazate pe ideea constiintei comune si cuprind:

- steagul european, pe fond albastru cu 12 stele aurii dispuse in cerc

- imnul european, Oda bucuriei din Simfonia a-IX-a  de Beethoven

- ziua Europei, 9 mai amintind de sfarsitul celui de al-II-lea razboi mondial

- moneda europeana, EURO

UNIUNEA EUROPEANA SI PROBLEMA STATELOR FOSTE COMUNISTE

'Perestroika' initiata de M.Gorbaciov in 1985 a dus la prabusirea comunismului(1989).reunificarea Germaniei(1990). dezintegrarea URSS.Yugoslaviei si Cehoslovaciei. Noile democratii est-europene aspirante la integrare europeana au dificultati pe calea reformelor economice, sociale si politice.

4. ROMANIA SI INTEGRAREA IN UE

Dupa 1989, dorinta de integrare a fost ingreunata de inertia si dificultatile liberalizarii, democratizarii si privatizarii, ale edificarii statului de drept si respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti. Acordul de asociere semnat la 1 februarie 1993, a intrat in vigoare in 1995, fiind urmat de depunerea candidaturii de aderare la 22 iunie 1995, lansarea oficiala a negocierilor de aderare la 15 februarie 2000, inchiderea a 31 de capitole pana in 2004, semnarea tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, cu orizont de aderare la 1 ianuarie 2007.

5. ROMANIA SI NATO

Dupa 1990, odata cu disparitia blocului comunist, al Tratatului de la Varsovia si cu disolutia URSS, Romania a initia un nou orizont de securitate ce a cuprins in 1990  initierea relatiilor diplomatice cu NATO, in 1993 lansarea oficiala a ideii de aderare la NATO, participarea din 1996 cu trupe de mentinere a pacii sub egida NATO in Bosnia-Hertegovina, Albania,Kossovo, Afganistan si Irak, invitarea oficiala la convorbirile de aderare in 2002 si la 29 martie 2004 intrarea ca membru deplin in NATO.

6. ISTORIA ALTFEL

Comunitatile Europene (plural, abreviat CE) constau in doua comunitati: Comunitatea Europeana (singular, de asemenea abreviata CE; pana in era denumita Comunitatea Economica Europeana, CEE), Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (abreviata CEEA sau Euratom), Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a fost de asemenea una dintre comunitatile europene pana in 2002, cand a fost desfiintata. In mare, atributiile acesteia au transferate in tratatul Comunitatii Europene. De la Tratatul de Fuziune (semnat in 1965, in vigoare din 1967) cele trei comunitati au organe comune, printre care Comisia si Parlamentul.Comunitatile Europene sunt unul dintre cei trei piloni ai Uniunii Europene.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) este o organizatie internationala pentru securitate. Se concentreaza asupra prevenirii conflictelor, administrarea crizelor si reconstructia post-conflictuala. Are 55 de tari participante din Europa, Mediterana, Caucaz , Asia Centrala si America de Nord. Organizatia a fost creata in sub numele de Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE). Negocierile privind crearea unei grupari de securitate europene dateaza inca din anii 1950, insa Razboiul Rece a impiedicat obtinerea unor progrese substantiale pana in noiembrie 1972 la Helsinki. Recomandarile rezultate in urma negocierilor, 'Carta Albastra', au conferit fundatia practica pentru crearea unei conferinte in trei faze, procesul Helsinki. CSCE s-a deschis in Helsinki pe 3 iulie cu participarea reprezentantilor din 35 de tari. Faza I a constat in atingerea unui consens in privinta Cartei Albastre. Faza a II-a a fost faza de lucru, desfasurata la Geneva din 18 septembrie pana in 21 iulie . Rezultatul Fazei a II-a a fost Actul Final de la Helsinki, semnat de catre 35 de tari participante in ultima faza, a III-a, ce a avut loc la Helsinki intre 30 iulie si 1 august . Modul de lucru pentru imbunatatirea relatiilor si implementarea Actului de la Helsiki a fost discutat si aprobat intr-o serie de sedinte desfasurate la Belgrad (4 octombrie - 8 martie ), Madrid (11 noiembrie - 9 septembrie ), si Viena (4 noiembrie - 19 ianuarie ).Prabusirea Cortinei de Fier a necesitat schimbare rolului CSCE. Carta de la Paris pentru Noua Europa, semnata pe 21 noiembrie a marcat inceputul schimbarii. La 1 ianuarie , numele organizatiei a fost schimbat in OSCE.

Referat: Europa suprafata si intindere - limite, relieful si tarmurile Europei Lucrare: Hazardele naturale si calitatea mediului in perspectiva dezvoltarii durabile in Carpatii si Subcarpatii de la curbura

Balcanizarea este un termen geopolitic folosit initial pentru descrierea procesului de fragmentare/divizare a unei regiuni in regiuni mai mici care de multe ori se dusmanesc sau nu coopereaza. Termenul a aparut dupa conflictele din secolul al XX-lea din Balcani. Primul proces de balcanizare a fost considerat a fi razboaiele balcanice, iar termenul a revenit in forta in prim planul vietii politice odata cu razboaiele din Iugoslavia. Finlandizarea se refera la influenta pe care o are o tara puternica asupra politicii unei tari invecinate mai mici.Acest termen, considerat in unele medii peiorativ, isi are originile in dezbaterile politice vest-germane din deceniul al saptele si al al optulea al secolului trecut. Termenul a fost folosit in Germania si alte tari membre ale NATO, exprimand procesul transformarii intr-o tara neutra a unei tari care, desi isi mentine suveranitatea nationala, in politica externa este obligata sa actioneze de asa natura incat sa nu deranjeze vecinul mult mai puternic. In principal, termenul se refera la pozitia Finlandei vis-ą-vis de Uniunea Sovietica in timpul razboiului rece, dar se poate aplica la fel de bine si alte relatii internationale similare, precum cea a atitudinii Danemarcei fata de Germania intre si .

7. CRONOLOGIE

Tratate care au marcat procesul de constituire a unei Europe unite:

Paris Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului.

Roma Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice.

Bruxelles Stabilirea institutiilor comune celor trei comunitati.

Maastricht (februarie 1992/1.11.1993): CEE este transformata oficial in Uniunea Europeana, in spatiul careia se constituie o zona a liberului schimb.

Membri U.E.:

Franta, R.F.G., Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg.

Regatul Unit, Irlanda, Danemarca.

Grecia.

Spania, Portugalia.

Austria, Finlanda, Suedia.

Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Cipru (doar partea greaca).

Romania si Bulgaria.

Integrarea euro-atlantica a Romaniei:

Dupa 1990: Tratate de prietenie sem­nate cu vecinii: Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova; in pregatire, un tratat similar cu Rusia.

Primirea in Consiliul Europei.

Este primul stat european care adera la Parteneriatul pentru Pace.

Se semneaza Tratatul de asociere la Uniunea Europeana.

Decembrie 1999: Decizia inceperii negocierilor cu Romania de aderare la UE (Helsinki).

Romania este invitata sa adere la NATO, fiind primita la 02.04.2004.

Se semneaza Tratatul de aderare a Romaniei la U.E.

Tarile europene primite in NATO dupa 1990:

Polonia, Republica Ceha, Ungaria.

Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Romania, Bulgaria.

8. DICTIONAR

Identitatea europeana: sentiment de apartenenta la Europa si la valorile aces­teia, care cuprind pluralismul, spiritul de toleranta, precum si mostenirea culturala comuna.

Reconcilierea franco-germana: raz­boaiele mondiale ale secolului al XX-lea au intre cauze si pe cea tinand de tensiunile franco-germane. Reconcilierea franco-ger­mana, ca premisa a pacii, a fost de actua­litate si in perioada interbelica; s-a realizat, efectiv, dupa al doilea razboi mondial, cand Franta a devenit putere de mana a doua, iar Germania a fost infranta si divizata. Reconcilierea s-a facut, practic, intre Franta si Republica Federala Germana. Procesul de globalizare (cresterea interdependentei intre state), fenomen caracteristic al seco­lului al XX-lea, pune in evidenta faptul ca valorile nationale sunt autentificate la nivel mondial. in aceste imprejurari, reunificarea Europei pe baza reconcilierii franco-germane a fost o sansa in plus pentru cooperarea si confruntarea cu alte spatii economico-cultu­rale, cu lumea secolului al XX-lea.

Principiul subsidiaritatii: organizarea descentralizata a responsabilitatilor, in asa fel incat sa nu se incredinteze niciodata unei unitati mai mari ceea ce poate fi rea­lizat de una mai mica.

Standarde europene: cerinte nece­sare pentru integrarea in structurile euro­pene, care pot fi masurate si determinate in mod exact. Se refera la performanta economica, drepturile omului, institutiile democratice, legislatie.