Monarhia constitutionala

I.         Introducere

1.     Evolutia institutiei monarhice in Romania a fost rezultatul evolutiei istorice, a invatamintelor istoriei dinainte de infaptuirea Unirii Principatelor; ea a fost, totodata, expresia vointei romanilor afirmata in Hotararile Adunarilor ad-hoc (1857), motivata de necesitatea asigurarii stabilitatii politice a tarii, a afirmarii sale pe plan international

2.     Constitutia din 1866 a consacrat instaurarea regimului politic al monarhiei constitutionale in Romania, Carol devenind mai intai domn constitutional, iar dupa proclamarea regatului (1881) si revizuirea Constitutiei (1884), primul rege constitutional

3.     Carol I si Ferdinand, ca monarhi constitutionali, au avut un rol important in cucerirea independentei si infaptuirea Marii Uniri, aratand ca dinastia, desi straina, s-a  confundat cu interesele nationale

II.       Cuprins

1.     15 oct. 1922 - Incoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari a consfintit evolutia politica marcata de infaptuirea Marii Uniri, recunoasterea sa pe plan international prin tratatele de pace de la sfarsitul primului razboi mondial, integrarea provinciilor romanesti unite cu statul national, consolidarea statului national unitar roman

2.     Adoptarea Constitutiei din 1923

a)     A fost o necesitate determinata de :

Trebuia sa consacre desavarsirea unitatii nationale

trebuia sa dea expresie transformarilor economice, sociale, politice determinate de Marea Unire

provinciile unite in 1918 aveau regimuri juridice, constitutionale deosebite, care trebuiau armonizate si integrate cu Regatul Romaniei

Trebuia sa se afirme caracterul definitiv al Marii Uniri si al noului statut al Romaniei Mari

Principiile afirmate in hotararile de unire a Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei aveau caracter constitutional si se cereau consacrate in noua lege fundamentala a tarii rezultate dupa Marea Unire

Trebuia rezolvata democratic problema minoritatilor nationale

b)     Constitutia a fost adoptata abia in 1923 datorita :

dificultatilor refacerii tarii dupa razboi

evolutiei pe plan international a recunoasterii prin tratatele de pace a Marii Uniri

instabilitatii guvernamentale in conditiile economico-sociale dificile dupa razboi

disputelor politice

dificultatilor armonizarii regimurilor juridice deosebite din provinciile unite si Regatul Romaniei

c)      Principii ale Constitutiei din 1923

se consacra caracterul de stat national unitar, fara ca aceasta sa insemne discriminarea minoritatilor nationale

se afirma caracterul inalienabil si indivizibil al teritoriului tarii

se definea tipul regimului politic ca monarhie constitutionala care sa garanteze evolutia democratica a statului

separatia puterilor in stat (puterea executiva, reprezentata de rege si guvern; puterea legislativa, reprezentata de rege si Parlamentul bicameral - Adunarea Deputatilor, Senat; puterea judecatoreasca reprezentata de Curtea de Casatie si Justitie

se consacrau drepturile si libertatile fundamentale cetatenesti

garantarea proprietatii

egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor, indiferent de nationalitate, religie

3.     Rolul monarhiei constitutionale

a)     Functiona principiul " regele domneste, dar nu guverneaza"

b)     Regele numea si revoca ministrii, putea dizolva Parlamentul, avea initiativa legilor pe care le putea sanctiona si promulga cu conditia contrasemnarii legii de catre ministrul de resort

c)      Parlamentul alcatuia Reprezentanta Nationala, senatorii si deputatii fiind delegati de cetatenii care i-au votat sa le reprezinte interesele prin sistemul de vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu ( puteau participa la vot cetatenii in varsta de cel putin 21 ani impliniti, dar erau exceptate femeile, magistratii, militarii de cariera)

d)     Regele avea rolul de moderator pentru asigurarea echilibrului politic, asigura colaborarea si comunicarea intre fortele politice. Regele era un mediator, prerogativele sale fiind limitate de cele ale Parlamentului

e)     Rolul de forta de echilibru al regelui avea sa fie tot mai mult compromis odata cu interventia tot mai fatisa a lui Carol al II-lea in viata politica dupa 1930 si manifestarea tendintelor sale spre un regim de autoritate monarhica

4.     Criza dinastica

a)     S-a declansat la sfarsitul anului 1925, odata cu renuntarea la tron a principelui mostenitor Carol

b)     4 ian. 1926 - Camerele legiuitoare au ratificat actul renuntarii la tron a principelui mostenitor Carol, care devenea un simplu cetatean, sub numele Carol Caraiman

c)      Fiul lui Carol, Mihai, era proclamat mostenitor al tronului si se stabilea componenta Consiliului de Regenta, pentru cazul in care Mihai, fiind minor, ar fi devenit rege. Consiliul de Regenta ( Principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, Gh. Buzdugan- presedintele Curtii de Casatie si Justitie) exercita prerogativele regale pe timpul minoratului lui Mihai, ceea ce s-a intamplat dupa 1927, cand regele Ferdinand a murit

d)     1930 - Carol al II-lea a revenit pe tronul tarii, sustinut de unele forte politice, incalcandu-se astfel actul din 4 ian. 1926 care reglementa succesiunea la tron

5.     Dupa 1930, Carol al II-lea se va indeparta tot mai mult de traditiile vietii politice romanesti, stimuland disputele intre liberali si taranisti, orgoliile unor membri ai acestor partide si producerea de dizidente, incurajand pana la un punct pe legionari, pentru a crea conditiile instaurarii unui regim de autoritate personala pe care l-a instaurat in febr. 1938

III.      Incheiere

1.     Monarhia constitutionala a reprezentat o pagina importanta in evolutia regimului politic din Romania moderna

2.     Carol I si Ferdinand si-au indeplinit cu loialitate misiunea istorica in serviciul intereselor nationale

3.     Consolidarea statului roman dupa 1866, cucerirea independentei, Marea Unire sunt infaptuiri in care s-a pus in evidenta rolul monarhiei constitutionale