Diaspora kazara

DIASPORA KAZARA

V-am mai spus cum a disparut de pe scena istoriei regatul kazar, zdrobit de noii navalitori.  A disparut regatul, ca stat independent, dar ce au devenit locuitorii sai? Probabil, ca in orice situatie similara, o parte au fost ucisi, o parte au devenit sclavi, o parte s-au contopit cu noii stapani. Dar oare asta ne intereseaza pe noi? Hotarat nu, caci noi vorbim despre istoria evreilor in Europa de Est. Pe noi ne intereseaza acea parte a poporului kazar care, pierzandu-si independenta statala, pierzandu-si averea, fugind din calea navalitorilor, si-a pastrat religia iudaica in orice noua asezare le-a fost dat sa se stramute.

De aceea, este interesant sa-l citam pe Baron care ne spune:

'Diaspora kazara avusese ramificatii in numeroase tari cu mult inainte de distrugerea statului lor de catre Mongoli. Din punct de vedere etnic triburile semite de pe malurile Iordanului si triburile turco-kazare de pe malurile Volgai erau cum nu se poate mai deosebite. Cu toate acestea au avut in comun doua elemente constitutive. Ambele au trait la intersectia marilor cai comerciale  ce legau nordul si sudul, estul si vestul, ceea ce i-a indemnat sa devina popoare de negutatori, de calatori si de antreprenori, sau de 'cosmopoliti dezradacinati ' cum i-a numit fara simpatie propaganda sovietica. In acelasi timp, religia lor ii indemna sa se stranga laolalta, sa se inchisteze, sa constituie comunitati, cu lacasurile lor de cult, cu scolile lor, cu cartierele lor'.

Haideti sa cautam  diaspora kazara.

Cu mult inainte de destramarea statului kazar, niste triburi vasale sau aliate, maghiarii, impreuna cu trei triburi kazare, kabarii, au parasit regiunea si s-au indreptat spre vest, asezandu-se pe locul actualului stat maghiar. Au intemeiat un stat bilingv, cu o dubla regalitate similara celei din Kazaria. Acest sistem de guvernare a durat pana in sec. X cand regele Stefan (Sf. Stefan) a trecut la catolicism si a abolit sistemul dublei regalitati, fara a putea insa pune capat influentei puternicei comunitati iudeo-kazare. Din documente rezulta functiile importante si indeletnicirile pe care acestia le aveau in Ungaria.

Multe colonii si asezari existau de asemenea in Ucraina si Rusia meridionala. Exista o infloritoare comunitate evreiasca la Kiev cu mult inainte de cucerirea orasului de catre rusi. Numeroase localitati din Ucraina si Polonia poarta nume provenite din cuvintele Kazar sau Jid (evreu): Jydowdo, Kozarzewek, Kozara, Jidowska Vola, Zydatcze, etc.

O legenda poloneza spune ca prin anul 962 s-au aliat cateva triburi slave pentru a intemeia nucleul a ceea ce avea sa devina statul polonez.

Coroana, zice legenda, ar fi fost oferita unui evreu, Abraham Prochownik, care insa, cu o modestie rara pentru vremurile acelea, ca si pentru cele actuale, a refuzat coroana in favoarea unui taran numit Piast, fondatorul dinastiei care a domnit in Polonia intre anii 962 si 1370 (Baron,S.W., ˝ A Social and religious History of the Jews+, vol.III si IV, New York, 1957, citat in Koestler, A., La treizieme tribu, Calmann-Levy, 1976).

Din vechi documente rezulta rolul jucat de fostii kazari in noile lor asezari, in finante, comert, meserii, etc.

Mici enclave evreiesti au continuat sa existe in Crimeea si Caucaz pana in timpurile moderne. Ca o curiozitate a istoriei, mentionam o alta ramasita a populatiei kazare, un grup de circa opt mii de oameni ramasi pe loc, in nord-estul Caucazului, care poarta numele de Dagh Tchufuty, adica: Evreii de la munte. (Kniper,A.H., ˝Caucas,popoare din.+, Enciclop.Britannica, ed.1973, care citeaza surse sovietice)

Aceasta este perioada cand apar shtetl-urile, targusoare rurale, cu populatie in intregime sau majoritar evreiasca. Ca si asezarile kazare, shtetlurile poloneze constituie o retea de targuri unde se vand sau se schimba vite si marfuri, unde au ocazia sa-si desfasoare priceperea carutasi, fierari, croitori, macelari caser, morari, brutari, fabricanti de lumanari. Aici vin scribii care intocmesc jalbele nestiutorilor de carte, aici sunt hanurile pentru calatori, precum si povestitorii si cantaretii populari atat de apreciati in vremuri de demult. Si, in special, aici este sinagoga, aici este heder-ul, scoala de alta data care s-a mentinut atatea secole.

Este momentul  unor intrebari. Stiati povestea kazarilor? Considerati ca pentru noi, evreii epocii moderne, mai au vreo importanta acele intamplari de odinioara? Ne folosesc la ceva faptele petrecute in secolul IX sau XII?