Hellada. ligile achaica si etoliana

HELLADA. LIGILE ACHAICA SI ETOLIANA

Analizand evenimentele si evolutia formelor de coagulare politica ale timpului, Wilcken observa ca "in egala masura au aparut in aceasta vreme si in Hellada noi creatii statale foarte interesante". Polisul, desi nu a disparut ca element al vietii politice, a fost inlocuit, practic, de ligi, confederatii nascute, interesant, in regiunile mai inapoiate ale Helladei. Aceste ligi reprezinta creatii specifice hellenice, nefiind create de puteri straine, ca de exemplu Liga d la Korinth (338 i.Hr.) sau Liga Hellenica a lui Demetrios Poliorketes din 302 i.Hr. Sunt rezultatul propriei initiative hellenice. Ele se diferentiaza de vechie ligi (peloponesiaca si attica) pentru ca nu exista niciun polis hegemon. Noile ligi - Etoliana si Achaica - erau niste state federale, membrii lor avand drept egal de cetatenie federal si fiind organizate pe baza unei constitutii si legislatii federale.

Liga Etoliana

Liga Etoliana este atestata epigrafic prima oara in 367-366 i.Hr., intr-o inscriptie ateniana. Ea va fi fondata in forma cunoscuta pe la 263-262 i.Hr. Ea reunea initial nulai triburile etolienem extinzandu-se apoi teritorial. Indeosebi dupa triumful impotriva celtilor, expansiunea teritoriala cuprinde mai ales Grecia centrala. Magistratii federali, in numar de trei, strategul, hipparhul (comandantul cavaleriei) si gramateul (secretarul), erau alesi anual. Exista un consiliu federal, reprezentativ in raport cu numarul populatiei, ce avea rolul de a pregati adunarile federale. Suveranitatea propriu-zisa o detinea Adunarea Poporului, constituita din toti etolienii care aveau drept de vot federal. Etolienii, mai arierati cultural, nu-si peteau reprima vechile apucaturi catre jaf si violenta, ceea ce a facut ca multe polisuri hellenice sa inte in Liga Etoliana ca masura de putere in siguranta fata de aceste atacuri.

Liga Achaica

Liga Achaica a fost fondata pe la 280 i.Hr. prin unirea a 4 polisuri ahaice din marginea nordica a peloponesului, la care vor adera apoi alti ahei. In 251 i.Hr., Aratos din Sikyon, cere eliberarea orasului de tiranie, se alatura Ligii Ahaice. Constitutia federala a ligii ahaice nu este pur democratica si oligarhica. Existau aceeasi magistrati magistrati federali ca si la etolieni, la care se ami adauga un navarchos (amiral). Trebuie notata existenta unui puternic si influent colegiu, precum in oligarhiile doriene, alcatuite din 10 demiurgoi.

Exista o adunare federala la care participau toti aheii incepand cu varsta de 30 de ani. Aceasta adunare se intrunea de 4 ori pe an intr-un synodos. Exista si synkletos, adunarea extraordinara. Nu se stie sigur daca exista un consiliu federal. Cu privire la liga Ahaica, Bengtson observa ca aceasta "a pus in valoare fortele atat de multa vreme neutilizate ale nordului Peloponesului".

Trebuie spus ca particularitatile funciare ale hellenilor au creat probleme dificile in Hellada, datoritia confruntarilor permanente dintre cele dua ligi. Una dintre cele mai importante personalitati  din Liga Ahaica a fost Aratos din Sikyon, un remarcabil om de stat, diplomat care, in calitatea de strateg, a determinat in mod considerabil, din anul 245 i.Hr., destinul ligii.

Aratos a scris Memorii (pierdute), dar care ne sunt cunoscute, indirect, prin Polybios si Plutarch (Aratos), care le-au citat astfel incat cele mai multe informatii despre Liga Ahaica sa ne parvina.

Ligile Etoliana si Ahaica vor juca un rol important in razboaiele greco-macedonene si apoi in timpul interventiei Romei in Orientul hellenistic.