Evolutia tarile de "democratie populara" din Europa Centrala si de Sud-Est in perioada postbelica (1945-1989) - precomunizare

Obiective

De a elucida cauzele ce au dus la instaurarea regimurilor "democratiei populare" in tarile Europei Centrale si de Sud-Est dupa cel de-al doilea razboi mondial.

De a urmari rolul Armate Sovietice in extinderea sferei de influente sovietice si impunerea unor guverne loiale Moscovei.

Formarea deprinderilor de analiza comparata a unui eveniment sau stare de fapt in tarile "democratiei populare"

De a urmari trasaturile generale si particularitatile evolutiei postbelice a tarilor din Centrul si Estul Europei si impactul schimbarilor la nivelul conducerii sovietice asupra acestor regimuri.

Cuvinte-cheie : Modelul socialsit-stalinist; precomunizare; guverne de uniune nationala; Fronturi nationale; CAER, Blocada Berlinului; Rascoala anticomunista din Ungaria; Primavara de la Praga; Doctrina Brejnev; Carta 77; Solidaritatea.

Introducere

Tarile Europei rasaritene au urmat un traiect deosebit, marcat de prezenta pe teritoriul lor a trupelor Armatei Sovietice care au contribuit substantial la impunerea regimurilor «democratiei populare». Uniunea Sovietica a urmarit exportul modelului sovietic in tarile care au intrat in sfera sa de influenta, utilizand in acest proiect potentialul fortelor de stanga, in special marionetele sale - partidele comuniste, finantate substantial in perioada anterioara prin intermediul Kominternului. Tarile rasaritene au fost izolate de restul continentului european prin « Cortina de fier », anuntata de Churchill in 1946, fara a fi consultate in prealabil. Democratiile occidentale au manifestat fata de Uniunea Sovietica si tarile din sfera sa de influenta o politica de conciliere, similara cu atitudinea din perioada interbelica fata de Germania. Astfel, popoarele din aceasta zona au fost obligate sa accepte modele de export, iar orice revolta sau disidenta era aspru inabusita cu ajutorul trupelor Armatei Sovietice (cazul Ungariei) sau ale fortelor Tratatului de la Varsovia ( Primavara de la Praga).

Impunerea modelului socialist-stalinist in statele din Europa.

Evolutia politica a tarilor din Eiropa Centrala si de Sud-Est dupa terminarea razboiului a fost marcata de impartirea sferelor de influenta intre Marile Puteri in perioada razboiului si in timpul conferintelor interaliate. "Acordul de procentaj", pe de o parte, precum si imaginea deformata a U.R.S.S. in calitate de stat invingator, pe de alta parte, au creat o atmosfera defavorabila tarilor eliberate de Armata Rosie. Alexander Dubcek mentiona ca "in 1945, impresia ce domina asupra generatiei mele era aceasta: spectacolul unei puteri sovietice strivitoare. Capacitatea de a se ridica dupa dezastrele initiale si de a riposta cu forta era o dovada evidenta si de netagaduit".

U.R.S.S. era preocupata de "recuperarea" teritoriilor sale mai vechi. In acest sens, a urmarit respectarea prevederilor protocolului aditional secret din 23 august 1939, ce s-a regasit in textele Tratatelor de pace, care confirmau frontiera din 1 ianuarie 1941. De asemenea, Stalin urmarea crearea unei zone de securitate pentru a proteja hotarele U.R.S.S.

In momentul expansiunii sale de dupa razboi Stalin cu siguranta nu a uitat ca occidentalii nu au incercat niciodata sa se opuna cu adevarat oportunitatilor sale de cucerire. El a reusit sa foloseasca cu succes diplomatia, forta si viclenia pentru realizarea obiectivelor sale prioritare. Incepand cu anul 1940 opinia publica a asistat la aplicarea celor mai aprige tehnici de manipulare si dezinformare care, cinci ani mai tarziu, au impins tarile Europei de Est in zona sovietica: crearea de guverne de coalitie; preponderenta impusa a partidului comunist; alegeri in diete si parlamente a candidaturilor impuse de comunisti.

Primele contacte diplomatice au loc in timpul razboiului: in decembrie 1943 a fost semnat un tratat de prietenie si alianta cu Cehoslovacia, astfel aceasta tara este prima care cade in viitoarea zona de influenta sovietica. La 11 aprilie 1945 un tratat similar a fost semnat cu Iugoslavia iar la 21 aprilie cu Polonia. Tratativele diplomatice erau insotie in paralel de tot felul de actiuni: pregatirea cadrelor din randul "kominternistilor" la Moscova, unde se aflau o multime de cetateni straini, originari din aceste tari.

Un rol important in realizarea obiectivelor propuse trebuia sa-l joace Armata Rosie, care, prin inaintarea in Europa Centrala si in Balcani, devenise omniprezenta. Astfel, prin dreptul de cuceritor Uniunea Sovietica detinea controlul asupra Romaniei, Bulgariei, Ungariei, ca si asupra unor parti ale Austriei si Germaniei, Poloniei, Cehoslovaciei. Armata Rosie a avut un comportament totalitar in aceasta zona, intervenind direct in treburile interne: cazul lui A.Vasinski in Romania, a lui K.Vorosilov in Ungaria.

Impunerea modelului socialist-stalinist in statele din Europa Centrala si de Sud-Est s-a facut in cateva etape, dupa cum urmeaza: etapa precomunizarii, 1944-1945, cand au fost create "guverne de uniune nationala", provenite din "fronturi" : in Romania - Frontul democratic, format din comunisti, social-democrati si taranisti ; in Ungaria -Szeged - Frontul national de independenta, alcatuit din micii proprietari, national-taranistii, socialisti si comunisti ; in Bulgaria - Frontul patriei, format din taranisti, comunisti si socialisti ; in Cehoslovacia - Frontul national, format din membrii partidului popular, social-democrat, social-nationalist, si partidul comunist ceh si slovac. In Polonia se impune guvernul format din 21 de membri, dintre care 17 erau de la Comitetul din Lublin. In zona de ocupatie sovietica din Germania, la 14 iunie 1945, se creaza un Front unit al organizatiilor antifasciste. Comunistii reusesc astfel sa patrunda in toate sferele importante, controland sectoarele cheie - armata, justitia, afacerile interne. Armata in aceste tari era organizata dupa modelul sovietic. Dominand fara probleme administratia, armata si justitia, comunistii au continuat procesul de "curatare" a acestor domenii de asa-numitii "dusmani de clasa", inceput de Armata Rosie. In Bulgaria, in timpul acestui proces, au fost arestati in jur de 12 000 de oameni, dintre care 4 000 au fost executati; in Ungaria, Romania, de semenea, are loc o epurare masiva a celor declarati "dusmani" de catre comunisti.

Dupa precomunizare urmeaza etapa desavarsirii ocupatiei sovietice-comuniste si instaurarea regimurilor "democratiei populare", 1946-1948. In acesti ani, continua eliminarea elitei societatii civile, sunt interzise partidele politice si eliminati conducatorii lor. Partidele comuniste au jucat rolul de "cal troian" in procesul de comunizare, indeplinidu-si cu succes misiunea: comunistii, sprijiniti de Moscova, s-au straduit sa "castige" alegerile prin orice mijloace: au creat o atmosfera apasatoare, au destabilizat opozitia prin presiuni etc. In 1947 pentru a coordona activitatea partidelor comuniste a fost creata o noua organizatie internationala, Kominform. In anul 1947, in urma alegerilor din ianuarie in Polonia au fost alesi un presedinte si prim-ministru comunist; in Bulgaria a fost desfiintata opozitia politica; in Romania, lichidata monarhia; in Cehoslovacia, dupa o perioada de democratie relativa, in urma loviturii de la Praga din 1947, a fost adoptata o Constitutie de tip sovietic. Blocada Berlinului in perioada iunie 1948-mai 1949 va duce la crearea in zona de ocupatie sovietica a Republici Democrate Germane, condusa de comunisti.

Urmeaza o serie de experimente sociale: nationalizarea mijloacelor de productie; colectivizarea agriculturii; "revolutia culturala" dupa modelul sovietic. In domeniul economic incepe procesul industrializarii fortate, pe prim plan situandu-se industria grea: sunt construite uzine care nu-si justificau capacitatea si nu dispuneau de materiile prime pentru a functiona. In sectorul agrar, dupa modelul sovietic, incepe din anul colectivizarea fortata.

In ianuarie 1949 a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), alcatuit din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria, U.R.S.S.. In aprilie 1949 in CAER a intrat Albania, in 1951 R.D.G. Scopul acestei organizatii era de a tine sub controlul sovietic economia tarilor est-europene.

Evenimentele din Ungaria -1956

Comunizarea a generat in tarile Europei de Est diverse acte de rezistenta, in unele tari chiar de rezistenta armata, cum a fost cazul Ungariei in 1956. In contextul procesului de destalinizare, declansat de discursul lui Nichita Hrusciov in februarie 1956, pozitia dictatorului comunist-stalinist al Ungariei, Matyas Rakosi, unul dintre cei mai detestati lideri ai blocului rasaritean - a devenit din ce in ce mai precara. In iulie 1956, presat de conducerea de la Kremlin, el a demisionat. Succesorul lui a fost Erno Gero, care avea conceptii asemanatoare, dar a permis unele liberalizari ale societatii. Imre Nagy, fost premier si dusman a lui Rakosi, a fost reprimit in randurile partidului. Noile schimbari au generat un val de sperante de libertate. Printre cererile expuse in cadrul unui miting erau si unele referitoare la retragerea trupelor sovietice din Ungaria. Actiunile maselor se intetesc, participantii pledau pentru libertate si democratizarea societatii. Nagy, numit premier, avea sarcina de a stopa valul protestelor. Gero a cerut ajutor Uniunii Sovietice pentru a reinstaura ordinea in tara. Societatea civila a solicitat sprijin Consiliului de Securitate a ONU dar a fost refuzata. Liderul jugoslav, Tito, la randul sau, ii indemna pe unguri sa puna capat revoltelor, sa nu compromita socialismul. Toate acestea demonstreaza lipsa solidaritatatii si a sprijinului din exterior pentru "revolutionarii" unguri.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

La Budapesta, in seara zilei de 22 octombrie 1956, a inceput rascoala anticomunista, declansata de studenti, care au cerut schimbarea conducerii partidului, alegeri pe baza de pluripartidism, relatii de egalitate cu U.R.S.S. etc. Liderii comunisti au cerut ajutor U.R.S.S.. Au intervinit fortele Armatei Sovietice, care inabusa in sange revolutia anticomunista (circa 20 000 de victime). La 4 noiembrie au inceput negocieri sovieto-ungare, sovieticii urmarind reprimarea "contrarevolutiei". Janos Kadar, refugiat pe teritoriul sovietic, a declarat ca a alcatuit un nou guvern. Imre Nagy a fost nevoit sa se refugieze la ambasada iugoslava din Budapesta, apoi in Romania. La insistenta sovieticilor, a fost extradat noii conduceri de la Budapesta, unde a fost executat in 1958. Peste 200 000 de unguri reusesc sa paraseasca tara.

Noua conducere a Ungariei dupa o perioada dogmatica, coordonata de Moscova, a reusit la inceputul anilor '60 sa promoveze o politica liberala in economie. Astfel, Janos Kadar a reusit sa transforme Ungaria in anii '70-'80 in cel mai liberal stat al sistemului socialist. La mijlocul anilor '80 el incepe sa se opuna procesului reformator, fapt ce a dus la demiterea si inlocuirea lui din functia de conducere a partidului in mai 1988

Primavara de la Praga -1968

In ianuarie 1968, in fruntea Partidului Comunist din Cehoslovacia ajunge Alexander Dubcec, reprezentant al aripei reformatoare. El declara ca va promova reforme in societate si ca construi un "socialism cu fata uman". In cursul procesului reformator, declansat de Dubcek, cunoscut drept "Primavara de la Praga", a fost anulata cenzura, sau aparut noi formatiuni politice si obstesti, si-au reluat activitatea Partidul Social-Democrat. In aprilie 1968, conducerea partidului a aprobat un "Program de activitate" ce prevedea trecerea Cehoslovaciei la un nou model de socialism. A fost respinsa teza referitoare la rolul conducator al partidului, se preconiza schimbarea rolului organelor securitatii de stat.

Toate aceste initiative au deranjat conducerea de la Kremlin, precum si a unor lideri comunisti din tarile est-europene, care si-au exprimat dezacordul fata de noile tendinte ale Cehoslovaciei. Trupele armate a cinci state membre a Tratatului de la Varsovia - Bulgaria, Ungaria, R.D.G., Polonia si U.R.S.S.- au intrat pe teritoriul cehoslovac la 21 august 1968. A.Dubcek a fost arestat impreuna cu alti lideri reformatori. Presedintele Cehoslovaciei, L. Svoboda, a condamnat acest act de incalcarea flagranta a dreptului international, refuzand sa formeze un nou guvern. Interventia sovieticilor si a tarilor satelite a fost condamnata de comunitatea internationala, fapt ce a contribuit la initierea unor convorbiri cu A.Dubcek, fiind semnat un acord cu privire la reglementarea situatiei din tara. Trupele sovietice au ramas in continuarea pe teritoriul Cehoslovaciei, dar cele ale satelitilor s-au retras. Adversarii reformelor au trecut la ofensiva.

Aceasta interventie a fost justificata mai tarziu de catre Leonid Brejnev, care a declarat ca "Uniunea Sovietica are datoria sa intervina, fara sa tina cont de fortele nationale, oriunde socialismul este amenintat de o miscare de restaurare a capitalismului". Doctrina expusa a fost catalogata in Vest drept Doctrina Brejnev. In Cehoslovacia, chiar daca "Primavara de la Praga" a fost reprimata de trupele sovietice, s-a manifestat in anii 70 o opozitie grupata in jurul "Cartei 77", care va juca un rol important in timpul "revolutiei de catifea" din 1989.

Manifestatii de protest, deseori soldate cu ciocniri sangeroase cu fortele de ordine, au avut loc si in Polonia (1956, 1970, 1980). Miscarea protestatara a contribuit la formarea unui Sindicat liber in Polonia in 1980, Solidaritatea, care s-a situat in fruntea luptei anticomuniste din aceasta tara.

Subiecte pentru examinarea finala

Care au fost cauzele ce au dus la consolidarea influentei sovietice in tarile Europei Centrale dupa cel de-al doilea razboi mondial ?

Rolul Armatei Sovietice in instaurarea regimurilor « democratiei populare ».

Care au fost etapele comunizarii tarilor rasaritene?

Caracterizati etapa desavarsirii instaurarii regimurilor « democratiei populare ».

Cauzele ce au dus la declansarea insurectiei anticomuniste din Ungaria din 1956.

Care a fost pozitia adoptata de Uniunea Sovietica si alte state satelite fata de Ungaria ?

Mentionati cauzele ce au dus la evenimentele din Cehoslovacia din anul 1968.

Explicati sensul sintagmei «Primavara de la Praga ».

Ce atitudine au avut statele satelite ale Uniunii Sovietice fata de evenimentele din Cehoslovacia ?

In ce conditii a anuntata Doctrina Brejnev ?

Ce rol a jucat biserica catolica in aparitia sindicatului Solidaritatea in Polonia

Care dintre statele socialiste au preferat sa se distanteze de Moscova si care a fost reactia Kremlinului ?

Testul nr. 1.

Raspundeti prin Adevarat sau Fals.

Sfera de influenta sovietica cuprindea tari ca Italia, Finlanda, Bulgaria, Romania si Ungaria.

F

Uniunea Sovietica dupa razboi a respectat dreptul popoarelor de a-si alege forma de guvernare, conform prevederile cuprinse in « Declaratia privind Europa eliberata ».

F.

Doctrina Brejnev era un program de politica externa a Uniunii Sovietice care prevedea sustinerea guvernelor tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est si mentinerea lor in sfera de influenta sovietica.

A.

Stalin a respectat prevederile tratatului semnat cu Cehoslovacia in decembrie 1943 si nu s-a implicat in afacerile interne din aceasta tara.

F

Ordonati variantele de raspuns :

1. Doctrina Brejnev
2. Crearea CAER.
3. Insurectia din Ungaria
4. Crearea Tratatului de la Varsovia

R. 2431

1.Invadarea Cehoslovaciei de trupele Organizatiei Tratatului de la Varsovia.

2. Moartea lui I.V.Stalin.

3. Albania a devenit membra a CAER-ului.

4. Conflictul dintre Stalin si Tito.

R. 4321

Potrivire de intrebari cu raspunsuri

1.Janos Kadar, Imre Nagy          a. Cehoslovacia, 1968

2. URSS, Bulgaria, Polonia, Ungaria, RDG                b. Ungaria

3. Alexandr Dubcek                                                     c. Polonia

4.Comitetul din Lublin                                                 d. Primavara de la Praga

R. 1-b ; 2-a ; 3-d ; 4-c.

1. Frontul national de independenta                             a. Romania

2. Frontul Patriei                                                           b. Ungaria

3. Frontul national         c. Bulgaria

4. Frontul democratic                                                    d. Cehoslovacia

1-b; 2-c; 3-d; 4-a.

Completati spatiile libere :

Liderul ungar, . . . . . . .,a fost nevoit sa se refugieze la ambasada iugoslava din . . . .., apoi in Romania

Imre Nagy Budapesta

La 11 . . . . 1945 Uniunea Sovietica a semnat un tratat cu . . . . . . .iar la 21 aprilie cu . . . .

aprilie Iugoslavia Polonia

Testul 2.

Raspundeti prin Adevarat sau Fals.

In tarile «democratiei populare » liderii politici erau dispusi sa transpuna in practoca modelul politic impus de Stalin.

A.

Uniunea Sovietica a permis tarilor din Europa Centrala sa participe la Planul Marshall.

F.

Invadarea Cehoslovaciei la 21 august 1968 s-a produs cu participarea tuturor sttelor membre a Tratatului de la Varsovia.

F

Ordonati variantele de raspuns :

1. Implicarea Armatei Sovietice in evenimentele din Ungaria.
2. Blocada Berlinului
3. A fost infiintat sindicatul Solidaritatea.
4. Crearea RDG.

R.2413

1. Dizolvarea Tratatului de la Varsovia.

2. Lovitura de stat de la Praga .

3. R.D.G. a fost inclusa in componenta CAER-ului..

4. A fost prezentata Doctrina Brejnev

R. 2341

Completati spatiile libere :

Miscarea protestatara a contribuit la formarea unui Sindicat liber in . . .. in 1980, . . . . ., care s-a situat in fruntea luptei anticomuniste din aceasta tara.    

Polonia Solidaritatea

In 1947 pentru a coordona activitatea partidelor . . . . . .a fost creata o noua organizatie internationala, . . . . . . ..

comuniste Kominform

. . . . . . ..Berlinului in perioada iunie 1948-mai 1949 va duce la crearea in zona de ocupatie sovietica a . . . . . .., condusa de comunisti.

Blocada       Republici Democrate Germane

In contextul procesului de destalinizare, declansat de . . . . lui Nichita Hrusciov in februarie 1956, pozitia dictatorului comunist-stalinist al Ungariei, . . . . . . , unul dintre cei mai detestati lideri ai blocului rasaritean - a devenit din ce in ce mai precara.

Discursul         Matyas Rakosi

Tema de casa

Elaborati un eseu despre unul dintre liderii comunisti din statele democratiei populare consultand diverse surse bibliografice. Eseul trebuie sa contina 2000 de semne (1 pagina) si bibliografia consultata. Trimiteti eseul pe adresa de mail indicata.

Glosar

Kominform In 1947 Uniunea Sovietica a infiintat aceasta organizatie, nimita si Biroul Informativ Comunist, pentru a impune tuturor partidelor comuniste din Europa de Est una si aceeasi linie politica. Crearea acestei organizatii s-a produs in momentul cand Uniunea Sovietica a decis definitiv sa ia sub controlul ei direct un numar de state est-europene. Andrei Jdanov, unul dintre creatorii Kominform-ului, la prima sedinta a prezentat aceasta organizatie drept un raspuns la propunerea de acceptare a Planului Marshall, declarand ca incepand cu 1945 lumea s-a divizat irevocabil intr-un lagar imperialist, condus de Statele Unite si un lagar socialist progresist, condus de Uniunea Sovietica. In 1956, in urma discursului tinut la Congresul al XX-lea al PCUS, primul-secretar Nikita Hrusciov a dizolvat Kominform-ul. Aceasta masura a detensionat relatiile cu Iugoslavia (exclusa din organizatie in 1948). Scopul acestei masuri era, la fel ca si in cazul lui Stalin cand a dizolvat Kominternul in 1943, de a atrage comentarii favorabile din partea Occidentului.

Doctrina Brejnev - Denumire atribuita politicii promovate de guvernul sovietic prin care justifica invadarea Cehoslovaciei in august 1968, actiune ce avusese scopul de a inabusi procesul de liberalizare - Primavara de la Praga- desfasurat sub conducerea lui Alexander Dubcek. Invazia a fost rezultatul unui complex joc de forte din interiorul Kremlinului si al Blocului Rasaritean, Leonid Brejnev, liderul sovietic, a declarat mai tarziu ca URSS are datoria sa intervina, oriunde "socialismul" este amenintat de miscari care tindeau sa "restaureze capitalismul". Conform acestei doctrine toate statele comuniste din Europa de Est erau legate de Uniunea Sovietica si depindeau de ea. Desi interventia din Cehoslovacia a starnit numeroase proteste, chiar si din partea partidelor comuniste vest-europene, aceasta doctrina s-a mentinut pentru mai mult timp in politica externa sovietica.

Carta 77 a fost elaborata in octombrie 1977 de o coalitie ceha pentru drepturile omului si prezentata guverunului republicii. Prin aceasta carta se cerea respectarea standardelor de libertate expuse in Declaratia Universala a drepturilor omului, adoptata de majoritatea natiunilor lumii. In pofida faptului ca semnase acordurile din cadrul Actului final de la Helsinki, guvernul Cehoslovaciei n-a manifestat nici o intelegere fata de intelectualii care elaboraresera Carta. In octombrie 1968 liderii grupului, inclusiv Vaclav Havel au primit pedepse cu inchisoarea. Pe ansamblu, semnatarii Cartei 77 n-au putut gasi ulterior decat slujbe mizere si au fost ponegriti in presa. Au revenit pe scena politica in anul 1989, in timpul "revolutiei de catifea".

In urmatorul capitol vom analiza evolutia URSS in perioada postbelica (1945-1985).