Economia si societatea in perioada comunista

ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA

1. Contradictiile industrializarii

11 iunie 1948 - a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste, a intregului popor;

7 oilie 1945 - a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romano-sovietica, care urmarea exploatarea economica a tarii). In romania au functionat pana in 1956, 16 sovromuri. Acestea functionau in domeniul petrolului, carbunelui, gazelor, transport, etc.;

20 decembrie 1956 - etatizarea Bancii Nationale;

Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia, burghezia.

Nationalizarea intreprinderilor, etatizarea bancilor, cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist, sovietizarea economiei romanesti.

Ignorandu-se legea cererii si ofertei, s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor, mai intai anuale (1949-1950), apoi cincinale, primul plan aplicat intre anii 1951-1955, pentru controlul economiei.

Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare, dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini, siderurgica, chimica, etc.

Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase, pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati), pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra, Transfagarasanul, Casa Poporului, etc.

Ianuarie 1949, a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), organism economic constituit din toate statele din blocul comunist, care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS.

Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946, cand Romania, ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria, s-a detasat de Moscova.

Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara.

2. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc

Paralel cu industria, si agricultura a fost subordonata statului comunist.

In cadrul procesului de colectivizare, 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole, concepute dupa model sovietic.

Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant, insotita de terorizarea celor ce se impotriveau, prin confiscarea averilor si arestari, deportari, etc. Peste 80.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste, purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti), care trebuia desfiintata.

Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G.A.C.), devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C.A.P.), si Gospodarii Agricole de Stat (G.A.S.), devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I.A.S.).

Iulie 1953, au fost infiintate primele G.A.C.-uri, procesul de colectivizare incheindu-se in 1962.

Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole. Productivitatea agricola scazuta, munca ineficienta, inventarul agricol folosit, dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti.