Crizele Razboiului Rece: Razboiul din Coreea (1950-1953), criza din Cuba

Razboiul din Coreea (1950-1953)

reprezinta apogeul Razboiului Rece

primul conflict limitat Est-Vest, dupa al doilea razboi mondial,

marchaza apoteoza anticomunismului (politica maccarthista)

Alianta Atlantica si-a creat structuri permanente cu ONU

niciodata URSS nu a fost mai puternica

Cauzele si desfasurare:

In anul 1945, Coreea, a fost ocupata de rusi si de americani, de o parte si de alta a paralelei 38; o comisie mixta trebuia sa instaleze un guvern corean; fiecare putere isi are propriul protejat - URSS-Coreea de Nord (regim comunist), SUA-Coreea de Sud (dictatura capitalista). 

La 25 iunie 1950, sudul a fost invadat de corpuri de armata nord-coreene; la 7 iulie 1950, Consiliul de Securitate al ONU, a cerut americanilor preluarea comandamentului fortelor ONU (comandantul, generalul MacArthur, s-a pronuntat pentru o unificare a Coreei in avantajul sudului; occidentalii resping ideea de teama unei extinderi a conflictului - in acest razboi, China aparticipat cu "voluntari"). MacArthur a cerut dreptul de a folosi arma nucleara. A fost demis.

Armistitiul a fost semnat la Pan Mun Jon, la 27 iulie 1953 - o zona demilitarizata de patru km separa cele doua state.

Razboiul Suez-ului (1956)

In anul 1952, Nasser a preluat puterea in Egipt. Discursul sau nationalist indreptat impotriva Isrlaleului, au dus ca SUA sa refuze livrarea de armament. Nasser apeleaza la Moscova (a fost o alianta "impotriva firii": URSS - stat laic, Egiptul - stat musulman). La randul sau, SUA si-a retras sprijinul financiar pentru construirea barajului de la Assouan. Drept replica, Nasser a nationalizat Canalul Suez, la 25 iulie 1956.

,,Lovite" de aceasta decizie au fost Marea Britanie si Franta, care, punandu-se de acord cu Isrelul, stabilesc un plan comun. Potrivit acestuia, Israelul ar fi trebuit sa atace Egiptul, iar cele doua mari puteri europene, pretextand ca siguranta canalului este amenintata, ar fi ocupat canalul, nu inainte de a cere, atat Israelului cat si Egiptului o retragere a trupelor lor la 15 km de canal (iancceptabil pentru Nasser, deoarece ar fi ramas Israelului intregul Sinai).

planul anglo-francez a fost unul reusit, dar a fost vazut in "lumea a treia" ca o noua operatiune coloniala, situatie de care a profitat URSS; de acum, Moscova a trecut la inconjurarea statelor NATO prin intermediul "lumii a treia", Moscova aparand ca un "stat salvator al popoareleor de pretutindeni";

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

la 5 noiembrie, URSS a trimis la Paris, Londra si Tel-Aviv un ultimatum; aluzia la utilizarea armei nucleare a fost clara (primele bombardamente cu arma atomica: SUA impotriva Japoniei, 6 si 9 august 1945, Hiroshima si Nagasaki; in 1949 Moscova a detonat prima arma nucleara; in 1952 Londra; China in 1964);

europenii au cedat, succesul initial a fost transformat intr-un esec diplomatic; invingatorii razboiului Canalului Suez-ului au fost URSS si Egiptul;

SUA si-a substituit influenta cu cea a puterilor europene in Orientul Apropiat; Londra devine constienta ca, pe viitor, va fi imposibil sa intervina in vreun conflict, fara ajutorul sau acordul american; Parisul a hotarat accelerarea unui program atomic propriu, care sa ii asigure o autonomie strategica (din anul 1960 Franta va detine arma nucleara).

Criza din Cuba

In ianuarie 1959, Fidel Castro a preluat puterea in Cuba, trecand la o politica de nationalizare a pamanturilor si fabricilor, care a tras ostilitatea SUA, implicata in economia insulei.

In aprilie 1961, SUA a organizat debarcarea in Cuba a unor militanti anticarlisti. Dupa esecul acestora, Castro a cautat, evident, sprijin la temutul adversar al Casei Albe, Kremlinul. Pentru Moscova a fost o ocazie nesperata de a se stabili la 150 de km de coastele americane. Regimul lui Castro (obiectivul politicii sale era de a exporta revolutia in ansamblul continentului american) este primul regim comunist din emisfera americana, situatie inacceptabila pentru americani.

In octombrie 1962, un avion-spion american a detectat in timpul zborului deasupra Cubei, rampe de lansare a rachetelor. La cererea cubanezilor, acestea au fost instalate de Moscova.

Este prima amenintare directa asupra teritoriului american, situatie inacceptabila pentru SUA. La 22 octombrie 1962, J.F. Kennedy face o declaratie la posturile de televiziune anuntand prezenta rachetelor si evoca spectrul unui razboi nuclear. Replica lui Hrusciov a venit a doua zi, la radioul sovietic (primele declaratii au fost facute, dupa cum se poate vedea, cu ajutorul mass-media), subliniind raportul de forte care, potrivit propriei declaratii, ar fi fost favorabil Moscovei. Totodata, Hrusciov "a venit" cu o solutie: URSS putea renunta la baza din Cuba, daca SUA ar fi facut acelasi lucru in Europa. Situatia era de neacceptat: ar fi insemnat disparitia NATO.

La 26 octombrie, Hrusciov a facut o propunere secreta Casei Albe, URSS acceptand retragerea rachetelor din Cuba daca SUA nu ataca insula si asigurau retragerea rachetelor proprii din Turcia si Marea Britanie. Kennedy a acceptat. Fidel Castro s-a opus acestei solutii, simtindu-se tradat de Moscova, in acest sens, Castro nu a acceptat prezenta observatorilor ONU pentru verificarea distrugerii rachetelor. URSS face in asa fel incat avioanele americane sa poata numara rachetele evacuate pe puntea navelor.

DESTINDEREA

a caracterizat relatiile Est-Vest intre anii 1962 si 1979;

a fost pusa in aplicare la inceputul anilor *60, in SUA, teoretizata de Richard Nixon, presedinte al Statelor Unite din anul 1968, si de catre Henri Kissinger;

Kissinger a fost promotorul conceptului de realpolitik = URSS nu trebuie judecata dupa criterii morale (daca regimul sovietic este bun sau nu), ci din punctul de vedere al intereselor americane; nu conteaza natura regimului sau politic, ci doar comportamentul sau in cadrul relatiilor internationale in raport cu interesele americane;

in URSS, linia trasata la Congresul al XX-lea al PCUS din anul 1956, la care Hrusciov a sustinut ideea ca razboiul dintre cele doua tabere poate fi evitat, tabara socialista fiind destul de puternica pentru a se apara; venit la putere in anul 1964, Leonid Brejnev realizeaza marea distanta intre cele doua economii: cea comunista si cea capitalista;

destinderea a fost sustinuta si de Arms Control (controlul armamentelor); Moscova si Washingtonul, preocupate de evitarea unui razboi nuclear, au definit platforme comune pentru arsenalele proprii.