Cleopatra - potrivit istoricilor o personalitate feminina istorica

CLEOPATRA

Motivare

Am ales acest subiect datorita notorietatii reginei Cleopatra, ea fiind una din cele maio cunoscute regine, fiind considerata de unele izvoare istorice drept cea mai frumoasa femeie.

Deasemenea , este foarte cunoscuta datorita legendei care descrie moartea ei, un moment in care ea comite un act de sacrificiu.

Cleopatra

Cleopatra s-a nascut in ianuarie, anul 69 i.Hr.. Fiica a regelui Ptolemeu al XII-lea, Cleopatra avea mai multi frati (printre care sunt urmasii la tron Ptolemeu al XIII-lea si Ptolemeu al XIV-lea, precum si Arsinoe). Dupa ce Ptolemeu al XII-lea moare ucis (dealtfel toti cei din neamul Cleopatrei au murit asasinati, adeseori prin otravire), Cleopatra urca pe tron. In acelasi timp, fratele ei a devenit regele Ptolemeu al XIII-lea, domnind alaturi de ea in Egipt sub titlul oficial de sot al Cleopatrei. Cleopatra si Ptolemeu au fost membri ai dinastiei macedonene care a guvernat Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare (in 323 i.Hr.). Desi Cleopatra nu avea sange egiptean, ea a fost singura din casa ei care a invatat limba egipteana. Pentru a-si spori influenta asupra poporului egiptean, a fost proclamata fiica lui Ra, zeul soarelui la egipteni. La scurt timp, Cleopatra a avut neintelegeri atat cu fratele cat si cu sora sa, Arsinoe, care au dus in anul 48 i.Hr. la un razboi civil.

Cleopatra a fost considerata dintotdeauna drept cea mai frumoasa femeie din lume. 'Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fata lumii ar fi fost alta', spunea Blaise Pascal despre regina Egiptului. Pascal credea ca femeile cu nasul lung sunt mai atragatoare si ca poate acest amanunt i-ar fi atras pe Cezar si pe Marc Antoniu[necesita citare]. In realitate, nu se stie cum arata nasul Cleopatrei. In culegerea 'Samhita', Sushruta descrie peste 180 de instrumente chirurgicale, folosite in timpul operatiilor estetice, care erau posibile la acea vreme. Desi aceste transformari chirurgicale erau 'la moda', Cleopatra nu a apelat la ele. Exista si unele incercari de a demonta mitul frumusetii Cleopatrei. Dupa reprezentarile pe o moneda descoperita recent, regina avea o frunte ingusta, parul carliontat, nasul proeminent si buzele subtiri[1]. Principalul ei mijloc de seductie nu consta intr-o frumusete neobisnuita, asa cum ii este ea atribuita mai tarziu, de Geoffrey Chaucer si Shakespeare, ci in inteligenta si glasul ei placut[2]. In limba greaca, 'Cleopatra' semnifica 'gloria tatalui', insa numele se pare ca nu a fost bine ales deoarece 'preferata tatalui' in familia reginei era Arsinoe, sora cea mica. Cleopatra nu purta bijuterii. Vorbea sapte limbi, beneficiind corespunzator originii de o educatie aleasa. Ca regina a dat dovada de duritate. Opinia publica romana o stigmatizase pe Cleopatra drept metresa lui Cezar si Marc Antoniu, considerand-o drept o dusmana a Romei.

La vremea aceea, Roma, cea mai mare dintre puterile vestice, era de asemenea zguduita de un razboi civil. Chiar in momentul in care Cleopatra se pregatea sa-si atace fratele cu o imensa armata formata din arabi, razboiul civil roman a ajuns si in Egipt. Cneus Pompeius Magnus, infrant de Iulius Cezar in Grecia, a fugit in Egipt cautand adapost, insa a fost in 47 i.Hr. ucis de agentii lui Ptolemeu al XIII-lea. Iulius Cezar a ajuns la scurt timp in Alexandria si, dupa ce a descoperit moartea dusmanului sau, a decis sa restabileasca ordinea in Egipt. Incepand cu secolul precedent, Roma exercitase un control din ce in ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel incat Cleopatra a cautat sa-si atinga scopurile politice intrand in gratiile lui Iulius Cezar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria si se spune ca i-a fost dusa lui Iulius Cezar infasurata intr-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie nu prea frumoasa dar totusi seducatoare, a atras atentia puternicului lider roman, acesta fiind de acord sa participe la razboiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra iesi invingatoare din acest conflict si ramase la domnie alaturi de un alt frate de-al sau, Ptolemeu al XIV-lea. Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea in lupta, a fost luata la Roma de Iulius Cezar, apoi dusa intr-un templu, unde trai pana in anul 41 i.Hr., cand avea sa fie executata din ordinul lui Marc Antoniu.

Referat: Indici normalizati de diferentiere Eseu: Fisa de evaluare la geografie

In iunie 47 i.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins ca este al lui Iulius Cezar si pe care l-a botezat 'Cezarion' ('micul Cezar'). La intoarcerea lui triumfala la Roma, Iulius Cezar a fost intampinat de Cleopatra si Cezarion. Sub auspiciile negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit intr-o vila detinuta de Iulius Cezar, situata in afara capitalei. Dupa ce Iulius Cezar a fost asasinat in martie 44 i.Hr., Cleopatra s-a intors in Egipt. La scurt timp dupa intoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otravit de sora sa. Regina si-a adus fiul la domnie alaturi de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului (Ptolemeu al XV-lea Caesar).

Odata cu asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a cazut din nou prada razboiului civil, oprit temporar in 43 i.Hr. odata cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar si mostenitorul ales de acesta, Marc Antoniu, un general puternic si Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat administratia provinciilor estice din Imperiul Roman, chemand-o pe Cleopatra la Tarsus, in Asia Mica, pentru a raspunde acuzatiilor potrivit carora ar fi sustinut dusmanii lui Marc Antoniu.

Cleopatra voia sa si-l faca pe Marc Antoniu aliat, asa cum ii fusese inainte Cezar. De aceea in 41 i.Hr. a ajuns la Tarsus intr-o magnifica barja, costumata in Venus, zeita iubirii la romani. Reusind sa il seduca pe Marc Antoniu, se intoarse impreuna cu el la Alexandria, unde petrecura iarna impreuna. In 40 i.Hr., Marc Antoniu s-a intors la Roma si s-a casatorit cu sora lui Octavian (Octavia), intr-o incercare de a-si repara alianta cu fratele acesteia. Totusi, triumviratul a continuat sa se deterioreze. In anul 37 i.Hr., Marc Antoniu s-a despartit de Octavia si a calatorit spre est, facand aranjamente astfel incat Cleopatra sa i se poata alatura in Siria. In perioada in care au fost despartiti, Cleopatra i-a daruit 2 gemeni, un baiat si o fata. Potrivit propagandistilor lui Octavian, cei 2 amanti erau casatoriti la vremea respectiva, fapt ce incalca legea romana care interzicea romanilor sa se casatoreasca cu straini.

Dupa alti cativa ani de tensiune si atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat razboi Cleopatrei si in consecinta lui Marc Antoniu, in 31 i.Hr. Dusmanii lui Octavian s-au adunat de partea lui Marc Antoniu, insa excelentii comandanti militari ai lui Octavian au repurtat succese imediate in fata fortelor lui Marc Antoniu. La 3 septembrie 31 i.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, in Grecia. Dupa lupte grele, Cleopatra si-a incalcat angajamentul asumat fata de Marc Antoniu si a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Marc Antoniu a reusit sa patrunda printre navele inamice si a urmat-o. Flota ramasa s-a predat lui Octavian. O saptamana mai tarziu, fortele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat.

Dupa aceasta batalie, Cleopatra s-a refugiat intr-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind informat ca regina Cleopatra a murit, s-a injunghiat cu sabia. Inainte de a muri, la el a venit un alt mesager, care l-a informat ca Cleopatra era inca in viata. Marc Antoniu a cerut sa fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta sa faca pace cu Octavian, apoi a murit in bratele iubitei sale. Dupa sosirea triumfala a romanilor, Cleopatra a incercat sa-l seduca pe Octavian, insa acesta a rezistat farmecelor ei.

Dupa moartea lui Marc Antoniu, Alexandria fusese cucerita de romani, care inconjurasera mausoleul Cleopatrei. Dupa ce aflase ca va fi trimisa in lanturi la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra se pregati pentru o moarte demna de o regina, luand mese fastuoase si imbracand cele mai bune haine ale ei. Lui Octavian ii trimise un testament conform caruia dorea sa fie inmormantata alaturi de iubitul ei, Marc Antoniu, si il lasa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea. Neacceptand sa ajunga sub dominatia lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 i.Hr., probabil prin muscaturi de vipere. Trupul Cleopatrei a fost ingropat alaturi de Marc Antoniu, pe tarmul Marii Mediterane, cu toata pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflandu-se in drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman si a folosit avutul Cleopatrei pentru a-si plati veteranii.

Potrivit istoricilor, in timp ce se afla in mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor sa aduca un cos cu un sarpe (sau cu 2 serpi). Ea ar fi luat sarpele si l-ar fi pus la san, unde ar fi primit muscatura ucigatoare. Se spune ca agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetatori identifica sarpele cu o vipera egipteana, altii cu o cobra, simbolul coroanei faraonilor. Sarpele ar fi muscat-o in dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapida. Se mai spune ca ea murise alaturi de 2 sclave. Alti cercetatori cred ca sinuciderea prin otrava de sarpe ar fi fost demna de o regina, dar au dubii in privinta acestei metode data fiind durata scurta de agonie, sustinuta de documente. Multi spun ca Cleopatra ar fi fost ucisa cu o lovitura de sabie data pe ascuns chiar de Octavian, care voia sa se descotoroseasca de ea. El ar fi si autorul teoriei sinuciderii