Piesele portului traditional
Portul traditional
al bucovinenilor, in vremurile mai vechi, a fost asemanator intru
totul cu al satenilor din Straja si cele doua Vicove. Piesele portului erau specifice
costumului femeiesc cat si costumului barbatesc. Erau si piese comune pentru barbati si pentru
femei. Ele se deosebeau potrivit cu anotimpul si cu folosinta:
haine pentru iarna si haine pentru vara, haine pentru lucru
si pentru sarbatori. Deosebirile constau atat
in calitatea materialelor, cat si in bogatia ornamentelor.
Tinerii si copiii aveau portul asemanator cu
al varstnicilor.
Piesele specifice costumului
barbatesc erau: camasa, izmenele, itarii si
cioarecii, cureaua (chimirul) de incins, cusma (caciula),
palaria si tasca de piele. Piesele specifice costumului
femeiesc erau: camasa (ia), catrinta,
braul si franghia de incins mijlocul, panzatura si tulpanul de
acoperit capul. Piesele comune pentru barbati si femei erau:
cojocul, pieptarul, sumanul, mantaua cu gluga,
incaltamintea (opincile, ciubotele, ghetele),
traistuta si traista.
Portul
barbatesc. Piesele portului
barbatesc se confectionau din aceleasi materiale ca si ale femeilor. Camasa
de sarbatoare, inainte de aparitia bumbacului, era
confectionata din panza de in tesuta in doua
ite, apoi din in cu bumbac si in cele din urma din bumbac
simplu. Aceasta avea lungimea pana la genunchi,
cu o croiala mai bogata in clini decat a camasii
pentru lucru, iar putinele ornamente nu se vedeau decat pe guler.
Izmenele erau din aceeasi panza
ca si camasa iar itarii aveau tesatura in patru
ite sau lana toarsa foarte subtire si cioarecii pentru
iarna din panura alba data la
piua.
Camasa pentru
lucru, numita camesoi, avea o croiala mai simpla
si era confectionata din panza de tort. Tinerii pana la varsta de
16-17 ani purtau vara, in zi de lucru camesoi lung trecut de
genunchi, fara izmene. Cand incepea sa
le creasca mustata isi puneau izmenele. Prin
anii 1880-1890 se mai vedeau tineri purtand numai camesoi lung.
Camasile se inchiotorau (incheiau) la guler cu cheotori din
ata alba.
O podoaba a barbatilor
batrani si tineri erau pletele pe care nu le tundeau. Tinerii se lipseau de plete doar cand erau chemati la oaste.
Intre anii 1900 -1910 tinerii parasesc obiceiul de
a purta plete.
Palaria de
culoare neagra cu marginile indoite in sus (palarie cu gang),
cumparata de la negustori, era purtata de varstnici si
tineri. Asemenea
palarii confectionate din pasla de catre unii
sateni, care cunosteau mestesugul, purtau si copiii.
Caciula cu urechi (cusma) joasa, din
blana de miel, lucrata de cojocari, acoperea capul iarna. Era croita in trei-colturi rotunde, doua in
parti si unul in spate care acoperea gatul. Cele din
parti erau ridicate in sus si legate in crestet iar in
vreme geroasa acopereau urechile. Cusma cu urechi era
captusita cu blana ie ied, moale.
