Parcul Carol din Bucuresti

Parcul Carol, un loc cu traditie pentru plimarile pe inserat ale bucurestenilor, a adunat de-a lungul timpului o multime de monumente, unele intretinute, altele uitate.

Pana la amenajarea parcului, dealul si campia Filaret, numite asa dupa mitropolitul Filaret al II-lea, erau acoperite de mlastini, iar in jur se intindeau pogdorii, care au dat numele lor Soselei Viilor.

Locul si-a trait momentul de glorie in timpul revolutiei din 1848 din Tara Romaneasca. Mii de bucuresteni au plecat atunci de pe campie si au pornit pe strada Filaret (astazi 11 iunie) spre palatul domnitorului Gheorghe Bibescu, pentru a-l obliga sa semneze 'Constitutia' (proclamatia si programul de la Islaz) si sa recunoasca guvernul revolutionar provizoriu.

Cateva zile mai tarziu, la 15 iunie, a avut loc Marea Adunare de pe Campia Filaretului, cand mii de oameni au depus juramantul pe Constitutie. A doua zi, guvernul provozoriu a hotarat ca acea zona sa poarte numele de Campia Libertatii.

Insa istoria amenajarii zonei ca una dedicata plimbarilor si jocului incepe odata cu mitropolitul Filaret al II-lea, care a construit in actualul Parc Carol, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, o fantana din marmura in forma de chios, pe al carei tavan erau sculptate semnele celor 12 zodii.

Fantana Cantacuzinilor

Neintretinuta insa, fantana s-a degradat si a fost daramata in 1863. In 1870, primarul George Grigore Cantacuzino a ridicat in locul ei o alta fantana, construita in stil neoclasic, impodobita de coloane ionice si de ornamente realizate de sculptorul Carol Storck.

Fantana s-a pastrat pana astazi, desi uneori este greu pentru trecatori sa se apropie prea mult sa o admire din cauza cainilor vagabonzi care s-au aciuat pe acolo si ii intampina cu maraieli neprietenoase.

Astazi, locul promenadelor in masini de epoca a fost luat de "baietii smecheri", care isi tureaza la ceasuri tarzii din noapte motoarele automobilelor.

Intre anii 1900-1905, pe Dealul Filaretului a fost amenajat Parcul Carol, dupa planurile arhitectului peisagist Eduard Redont. Parcul a fost inaugurat in 1906, cu ocazia implinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Totodata, se implineau 25 de ani de cand Romania devenise regat, in 1881, si 1800 de ani de cand imparatul roman Traian cucerise Dacia, asa ca autoritatile, la ideea lui Take Ionescu, au organizat in piata din fata parcului Expozitia Generala Romana, un fel de muzeu in aer liber, cu multe pavilioane, al carei principal scop era sa prezinte istoria romanilor. In parc a fost construit si un castel de apa, denumit Cetatea lui Vlad Tepes.

Pe Arenele Romane se asterne nepasarea

Comisar general al expozitiei a fost numit C.I. Istrati, doctor in chimie si medicina si fost ministru al Lucrarilor Publice. Astazi, un soclu gol, fara statuie, din fata Arenelor Romane, ii aminteste numele. De altfel, nici Arenele Romane nu arata mai imbucurator: fatada isi pierde tencuiala si isi arata, pe la colturi, zidaria din caramida.

Usile si-au pierdut vopseaua si au ruginit, iar peretii poarta insemnele celor care isi exerseaza talentul in arta grafitti-ului. Teatrul in aer liber cu patru coloane dorice la intrare pastreaza insa o frumusete trista si prafuita.

Gigantii, doua sculpturi din piatra de Rusciuk, realizate de Carol Storck si Dimitrie Paciurea, strajuiesc drumul spre Dealul Filaret. Initial, Gigantii si statuia Frumoasei Adormite erau amplasate in fata Muzeului Artelor, acum disparut, si a unei pesteri artificiale. Grota era denumita Grota cu Giganti, iar cele trei statui reprezentau personajele unei legende: doi gemeni, indragostiti de aceeasi femeie, au fost transformati in piatra din cauza iubirii neimplinite, iar Frumoasa a devenit o cascada.

In 1935 in piata din fata parcului s-a construit o fantana arteziana monumentala: fantana Zodiacului, proiectata de arhitectul Octav Doicescu si decorata cu mozaicuri cu zodii de sculptorul Mac Constantinescu. Acum, fantana a fost inconjurata de banci de lemn, in apropiere au aparut semne cu mesajul "Piedone pentru tine", iar cate un trecator isi ia provizii de apa din fantana.

Regimul comunist a schimbat numele Parcului Carol in Parcul Libertatii, pavilioanele expozitionale au disparut, iar unele monumente, precum Gigantii, au fost mutate. Cea mai evidenta modificare a parcului a fost insa aparitia, in varful dealului, a catorva arcade imense, placate cu granit rosu. Mausoleul, cunoscut in perioada comunista drept Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei, a fost ridicat in 1963, in cinstea militantilor revolutionari socialisti.

In incinta circulara de la baza arcadelor s-au aflat criptele a trei lideri comunisti: Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej  si C. I. Parhon, iar in jurul monumentului se aflau cripte cu ramasite pamantesti ale unor militanti socialisti, printre care si Stefan Gheorghiu.

In 1991, mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentantilor comunisti au fost mutate in alte cimitire. In locul lor au fost aduse ramasitele soldatilor cazuti in al doilea razboi mondial, din Mausoleul de la Marasesti, iar monumetul a fost inchinat in memoria eroului necunoscut.

Daca urci de la Parcul Carol spre Autogara Filaret, dai de singura strada-scara din Bucuresti, care poarta numele fostului elev al lui Socrate, Xenofon. Aici, un colt umbrit de vita de vie ce se intinde peste garduri de la casele vecine, peste care se ridica latratul cainilor din curtile oamenilor, aminteste de trecutul pitoreasc al locului.

PARCUL CAROL Creatie a arhitectului francez Eduard Redont, a fost proiectat in anul 1900 si inaugurat in 1906, pe Dealul Filaretului, cu ocazia Expozitiunii Universale organizate in Bucuresti. Printre multele opere artistice si atractii culturale ale parcului (Fantana Cantacuzino, Fantana cu Zodiac, Muzeul National Tehnic sau Arenele Romane) se afla, dispuse de o parte si de alta a axului central, doua statui de mari dimensiuni. Este vorba despre Titani (sau Giganti, cum mai sunt numiti), personaje care tasnesc din piatra emanand o forta colosala, precum sclavii lui Michelangelo. Primul este opera lui Dimitrie Paciurea, iar pandantul sau ii apartine lui Frederick Storck. Comisarul general al organizarii parcului a fost omul de stiintaConstantin I. Istrati (1850 - 1918), profesor universitar si academician. Suprafata initiala a parcului a fost de 36 ha, pe 2 ha din suprafata totala a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul este amenajat in stil mixt, cu o latura peisagistica dominanta, vegetatia fiind amplasata in jurul Aleii Centrale - construita intr-un stil geometric. La amenajarea parcului au fost folositi 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbusti precum si numeroase plante si flori. Parcul continea si cateva pavilioane expozitionale si cladiri anexate acestora. Conform planurilor intocmite de Stefan Burcus, Victor G. Stefanescu, I. Berindei, a fost construit un castel de apa, denumit Cetatea lui Vlad Tepes. In fata Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar pana in 1938, an in care palatul a luat foc si a fost demolat dupa cutremurul din 1940, a fost construita o cascada mare, strajuita de 3 sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea si Karl Storck, sculpturi ce infatisau Frumoasa adormita si 2 sculpturi care reprezinta 2 tineri nud, cunoscute sub denumirea de Gigantii. Dupa construirea Mausoleului, gigantii au fost mutati pe marginea aleei Centrale a parcului, pavilioanele expozitionale au disparut, moscheea si Turnul lui Tepes-Voda au disparut si ele.

FANTANA CU ZODIAC A fost conceputa de arhitectul Octav Doicescu, care a conlucrat cu Mac Constantinescu, Dorin Pavel si August Schmeidegen, acestia trei din urma realizand frumoasele mozaicuri cu zodiile. Fantana a fost inaugurata in 1935, in Piata Maresal Joffre din fata Parcului Carol I. Una dintre aleile parcului merge de-a lungul Muzeului Tehnic 'Dimitrie Leonida.' Inaugurat in 1909, muzeul dispune, printre altele si de o bibiloteca si de o fonoteca de stiinta si tehnica.